Cuprins:
1. Ce sunt alergiile de sezon și cum se manifestă?
2. Cum se manifestă alergiile?
3. De ce nu ar trebui să confundăm simptomele alergice cu răceala?
4. Care sunt factorii de mediu strâns corelați cu alergiile sezoniere?
5. Care sunt simptomele alergiilor de sezon?
6. Care sunt factorii de risc în cazul alergiilor de sezon?
7. Ce determină alergiile de sezon?
8. Cum putem reduce simptomatologia alergiilor sezoniere într-un mod eficient?
9. Cum se pot diagnostica alergiile sezoniere?
10. Când este recomandat să apelăm la un medic alergolog?
11. Cum ne pot ajuta suplimentele naturale să luptăm împotriva alergiilor de sezon?
12. Ce trebuie să avem în vedere atunci când alegem să administrăm aceste suplimente?
13. Ce opțiuni avem pentru a preveni și trata alergiile de sezon?
Strănut, mâncărimi la nivelul ochilor, lăcrimare, congestie nazală, iritații la nivelul pielii și chiar eczeme.
Așa se manifestă alergiile de sezon, iar astfel de simptome pot fi extrem de supărătoare, cu atât mai mult cu cât pot apărea oricând pe parcursul anului, nu doar primăvara și toamna.
Ce sunt alergiile de sezon și cum se manifestă?
Alergiile de sezon sau rinitele alergice mai sunt cunoscute și sub numele de “febra fânului”.
Rinita alergică este o afecțiune medicală cauzată de alergia la substanțe din aerul respirat.
Întrucât primăvara și toamna aerul este încărcat cu polen, numărul rinitelor alergice crește mult în această perioadă.
Majoritatea persoanelor cu rinită alergică manifestă o sensibilitate la acarienii prafului, polen, animale de companie, mucegaiuri sau o combinație a lor.
În contact cu acestea, apare reacția alergică, care face ca interiorul nasului să fie iritat, umflat și foarte sensibil.
De asemenea, poate fi afectată partea din spate a gurii și gâtul, nasul să fie inundat de mucoase și să prezinte mâncărimi, ochii să lăcrimeze și să apară dureri la nivelul lor.
Rinita alergică poate, de asemenea, perturba somnul și poate provoca probleme de concentrare.
Cercetările medicale arată că cel puțin trei din patru persoane cu astm au și rinită alergică.
Cum se manifestă alergiile?
Când o persoană intră în contact cu un alergen, sistemul imunitar îl tratează ca pe un intrus și eliberează în organism o serie de substanțe chimice precum histamine și leucotriene, care dau simptome alergice, cum ar fi curgerea ochilor și nasului, mâncărime, strănut și tuse.
Gravitatea reacției depinde de cât de mare este amenințarea pe care corpul o percepe.
În cazul polenului, de exemplu, sistemul imunitar al persoanelor sensibile la acesta îl tratează ca pe un agent patogen sau o infecție, reacționând agresiv și creând astfel o reacție alergică.
Când particulele de polen intră în căile nazale odată cu aerul respirat, acesta se lipesc de membranele mucoase, provocând inflamații și iritații la nivelul nasului și ochilor.
În cazul în care reacția organismul este extremă, pot apărea probleme respiratorii și chiar astm.
Deși alergiile sezoniere se manifestă mai ales primăvara și toamna, ele pot apărea pe tot parcursul anului, întrucât diferite plante emit polen în diferite perioade ale anului.
Numărul episoadelor alergice este dat așadar mai degrabă de declanșatorii alergici și de zonă, existând posibilitatea de a experimenta rinite specifice în mai mult de un sezon.
Să nu uităm însă și de alergenii interiori (mucegai, praf, păr de animale), care, la fel, pot declanșa reacții alergice.
De ce nu ar trebui să confundăm simptomele alergice cu răceala?
Confruntate cu simptome precum strănutul, congestia nazală și lăcrimarea ochilor, multe persoane pot cădea în capcana confundării alergiilor cu răceala.
Acest lucru poate avea consecințe asupra calității vieții și poate duce la administrarea unui tratament incorect.
Cu toate că simptomele pot părea asemănătoare, este există diferențe specifice important de cunoscut.
Durata simptomelor
Alergiile tind să persiste timp îndelungat, în timp ce răceala are de obicei o durată limitată, de obicei între 7 și 10 zile.
Febră
În multe situații, răceala se manifestă și prin febră, simptom care nu apare în cazul alergiilor.
Cauza
Alergiile și simptomatologia lor aferentă sunt declanșate de expunerea la factori precum polen, acarieni sau blana de animale.
Răceala, în schimb, este cauzată de infecții virale.
Simptome tipice alergiilor
Alergiile sunt adesea asociate cu strănut persistent, ce poate apărea în orice moment al zilei.
Adiacent, persoana afectată prezintă o senzație de mâncărime la nivelul ochilor și gâtului, un semn tipic al alergiilor.
Comparativ cu răcelile, secrețiile nazale în cazul alergiilor sunt de obicei limpezi și apoase.
Simptome caracteristice răcelii
Răceala este însoțită deseori de durere în gât și tuse, simptome rar asociate cu alergiile.
De asemenea, răceala poate provoca febră și oboseală, ce nu sunt caracteristice și alergiilor, dar și secreții nazale vâscoase.
Identificarea corectă a cauzei simptomelor stă la baza administrării tratamentul potrivit, diferit în mod esențial pentru cele două tipuri de afecțiuni.
Dacă alergiile pot fi controlate cu antihistaminice și evitarea expunerii la alergeni, răcelile necesită odihnă, hidratare și, în unele cazuri, tratamente antivirale.
În cazul în care simptomele persistă sau devin severe, se impune un control de specialitate.
Un alergolog, de exemplu, este în măsură să realizeze un diagnostic precis, iar în baza acestuia să ofere indicații personalizate și tratamente adecvate.
Care sunt factorii de mediu strâns corelați cu alergiile sezoniere?
Alergiile sezoniere nu sunt doar reacții ale corpului la factorii de mediu, ci și rezultatul complex al interacțiunii dintre genetica individului și schimbările mediului.
Așa se explică de ce anumite persoane sunt mai predispuse la acestea.
Înțelegerea acestor factori și măsurile preventive vor minimiza impactul negativ al alergiilor sezoniere asupra sănătății.
Polenul
Alergiile de primăvară și vară sunt adesea declanșate de polenul eliberat de copaci, plante și flori.
Aceste reacții alergice sunt cunoscute sub numele de febră de fân sau rinită alergică și sunt cauzate de un răspuns imun exagerat al organismului la particulele de polen.
Polenul conține proteine străine pentru organismul uman, iar sistemul imunitar reacționează la aceste proteine considerându-le potențial dăunătoare.
Reacția imună este un efort al organismului de a neutraliza și elimina aceste substanțe.
În general, persoanele care dezvoltă alergii la polen au un sistem imunitar sensibilizat, ceea ce generează o reacție exagerată la substanțe care nu ar trebui altfel să fie considerate periculoase.
Când sistemul imunitar detectează prezența polenului și reacționează la acesta, se eliberează histamina și alte substanțe chimice în organism.
Histamina este responsabilă pentru multe dintre simptomele alergiilor: strănut, mâncărime, congestie nazală și lăcrimarea ochilor.
Această simptomatologie specifică este rezultatul faptului că particulele de polen interacționează cu receptorii sensibili de pe mucoasa căilor respiratorii și a ochilor, declanșând o reacție inflamatorie.
Există diferite tipuri de polen, iar sensibilitatea la un anumit tip poate varia de la o persoană la alta.
Polenul de copac, polenul de iarbă și polenul de ambrozia sunt printre cei mai comuni alergeni.
Calitatea aerului
Întrucât alergiile sunt reacții exagerate ale sistemului imunitar la substanțe inofensive, anumite componente ale calității aerului pot influența aceste reacții în mod negativ.
Astfel, prezența în aer a unor particule fine, a ozonului, a dioxidului de azot și a altor substanțe chimice ca urmare a poluării atmosferice crește riscul declanșării alergiilor.
Particulele fine pot transporta, de asemenea, alergeni precum polenul, ce intră apoi în căile respiratorii.
Pe de altă parte, calitatea aerului în interiorul locuințelor poate fi la fel de importantă ca și cea din exterior.
Acarienii de praf, mucegaiul și părul de animale de companie sunt alergeni prezenți în aerul interior ce vor agrava simptomele.
Fumul de tutun conține substanțe iritante care afectează căile respiratorii, în speță gâtul, nasul și ochii.
Totodată, fumul de tutun sensibilizează sistemul imunitar, crescând reacțiile la alergeni.
Climatul cald și umed creează un mediu favorizant pentru creșterea mucegaiului și a acarienilor, iar schimbările bruște de temperatură sau de umiditate potențează simptomele alergiilor.
Nivelurile crescute de ozon la nivelul solului constituie un alt factor de mediu cu impact asupra alergiilor.
Ozonul poate irita căile respiratorii, făcând sistemul respirator mai sensibil la alergeni.
Schimbările climatice
Schimbările climatice au un impact semnificativ asupra prevalenței și intensității alergiilor.
Fiind un fenomen complex, acesta poate fi explicat prin mai mulți factori interconectați care afectează mediul în general, creând premisele pentru dezvoltarea alergiilor.
Creșterea temperaturilor și schimbările în modelele de precipitații influențează durata și intensitatea sezonului de polen.
Acest lucru face ca unele plante să aibă mai multe stagii de înflorire pe parcursul unui sezon, fenomen care extinde perioada în care plantele eliberează polen, iar durata de expunere pentru persoanele sensibile crește și ea.
Nivelurile crescute de dioxid de carbon din atmosferă, asociate schimbărilor climatice, afectează modul de funcționare al plantelor.
Studiile sugerează că plantele cresc mai rapid și produc mai mult polen sub influența unor niveluri mai mari de CO2.
În paralel, schimbările climatice contribuie la extinderea arealelor geografice ale plantelor alergene sau generează schimbări ale tiparului de eliberare a polenului.
Schimbările climatice pot influența, de asemenea, calitatea aerului, cu impact direct asupra alergiilor.
Evenimente extreme precum incendiile de pădure, care pot fi mai frecvente în contextul schimbărilor climatice, pot elibera particule fine și substanțe iritante care agravează simptomele alergiilor respiratorii.
Factori genetici și imunologici
Joacă un rol crucial în dezvoltarea și exacerbarea alergiilor, iar interacțiunea complexă dintre acești factori contribuie la sensibilizarea sistemului imunitar la anumite substanțe.
Dacă unul sau ambii părinți au avut alergii, există o probabilitate crescută ca și copilul să dezvolte alergii.
În mod specific, există o moștenire genetică pentru o astfel de predispoziție.
De asemenea, anumite tipuri de alergii pot fi mai prevalente în unele familii.
Astfel, dacă un părinte suferă de astm sau rinită alergică, există o probabilitate mai mare ca și copilul să prezinte aceleași afecțiuni sau alergii asociate.
Predispoziția genetică poate influența modul în care sistemul imunitar reacționează la diferiți alergeni.
Unii oameni pot fi mai predispuși să dezvolte alergii la polen, alții la acarieni de praf sau părul de animale.
În ceea ce privește factorii imunologici, persoanele care dezvoltă alergii au, adesea, un sistem imunitar hiperactiv.
În loc să recunoască alergenii ca inofensivi, sistemul lor imunitar reacționează exagerat, eliberând substanțe chimice, precum histamina, care declanșează simptomele alergiilor.
În urma expunerii la alergeni, sistemul imunitar produce anticorpi specifici pentru anumiți alergeni.
După expunerea inițială, sistemul imunitar “ține minte” întâlnirea.
Odată ce o persoană devine sensibilizată la un anumit alergen, reacțiile pot deveni mai severe la următoarea expunere.
Astfel, în timp, numărul mare de anticorpi duce la o sensibilizare ridicată la alergeni.
Care sunt simptomele alergiilor de sezon?
Simptomele rinitelor alergice variază de la ușoare la severe.
Cele mai frecvente includ:
– strănut;
– curgerea nasului;
– nas înfundat;
– lăcrimarea ochilor și mâncărimi la nivelul acestora;
– mâncărime la nivelul sinusurilor, gâtului sau canalelor urechii;
– congestia urechii.
Simptomele mai puțin frecvente includ:
– durere de cap;
– dificultăți de respirație și respirație șuierătoare;
– tuse.
Care sunt factorii de risc în cazul alergiilor de sezon?
Alergiile de sezon afectează calitatea vieții și generează un disconfort considerabil pentru persoanele afectate.
Există mai mulți factori de risc care cresc susceptibilitatea la alergii.
Istoric familial
Alergiile au tendința de a se transmite în familie, în special daca cel puțin unul din părinți au avut alergii, este foarte posibil ca și copilul să moștenească această predispoziție.
În plus, în interiorul aceleiași familii există tendința de a dezvolta anumite tipuri de alergii specifice.
De exemplu, dacă un părinte suferă de alergii la polen, există o probabilitate crescută ca și copilul să dezvolte aceeași sensibilitate.
Apoi, membrii familiei trăiesc adesea în aceeași casă și sunt expuși la aceeași gamă de alergeni din mediu, ceea ce contribuie la dezvoltarea alergiilor în familie.
Alergeni specifici
Sensibilitatea la anumite tipuri de alergeni de sezon poate varia.
Unele persoane pot fi mai susceptibili la polen de copac, în timp ce alții la polen de iarbă sau ambrozie.
Apoi, există acarienii de praf, mucegaiul, părul de animale sau alimentele, care afectează diferite persoane în funcție de expunerea și predispoziția lor genetică.
Acest spectru larg de alergeni poate crea riscul dezvoltării alergiilor multiple.
Alți alergeni, precum cei din alimente sau înțepături de insecte, pot provoca reacții severe, inclusiv anafilaxia.
Istoric de alergii sau afecțiuni respiratorii
Persoanele cu un istoric de astm sau rinită alergică au un sistem imunitar deja sensibilizat la anumiți alergeni, factor ce crește probabilitatea ca reacțiile alergice să apară mai rapid și să fie mai intense la expunerile ulterioare.
Totodată, persoanele cu istoric de alergii pot dezvolta hipersensibilitate la o gamă mai largă de alergeni.
Aceasta poate include alergii la polen, mucegai, acarieni de praf, păr de animale și alți factori care pot agrava simptomele și riscul de a dezvolta noi tipuri de alergii.
Afecțiunile respiratorii cronice creează o stare de inflamație cronică la nivelul căilor respiratorii ce le face mai sensibile și predispuse la reacții alergice.
Vârsta
Alergiile de sezon sunt adesea mai prevalente la copii și tineri.
Cu cât o persoană este expusă la alergeni de la o vârstă mai fragedă, cu atât crește probabilitatea dezvoltării alergiilor.
Acest lucru vine pe fondului sistemul lor imunitar încă în curs de dezvoltare.
Unii pot depăși această sensibilitate pe măsură ce înaintează în vârstă.
Imunitatea slăbită
Poate afecta capacitatea organismului de a răspunde eficient la invadatori, lucru care duce apoi la o dificultate sporită în controlul și eliminarea alergenilor, crescând astfel riscul de sensibilizare și dezvoltare a alergiilor.
Imunitatea slăbită poate crea un dezechilibru al răspunsului imun.
De exemplu, în lipsa unei reglări adecvate, pot fi eliberate cantități crescute de histamină și alte substanțe inflamatorii, declanșând astfel simptomele alergice.
Apoi, bolile care afectează sistemul imunitar, precum infecțiile cronice sau bolile autoimune, cresc susceptibilitatea la alergii de sezon.
Mediul de viață
Nivelurile ridicate de poluare atmosferică agravează simptomele alergiilor, iar persoanele care trăiesc în zone cu poluare crescută sunt mai susceptibile.
Modificările climatice pot influența durata și intensitatea sezoanelor de polen, afectând astfel gravitatea reacțiilor alergice.
De asemenea, regiunile geografice cu multe plante care produc polen pot fi mai problematice.
Apoi, existența și a altor alergeni, agravează simptomele alergice.
Ce determină alergiile de sezon?
Alergiile de sezon sunt determinate de diferite plante, puf, copaci și arbuști, cât și mucegaiuri sau praf.
Cel mai frecvent alergen, mai ales în anotimpurile de toamnă sau primăvară, este polenul de la plantele polenizate de vânt (copaci, ierburi, buruieni).
Polenul plantelor polenizate de insecte este prea greu pentru a rămâne în aer mult timp și e mai puțin probabil să declanșeze o reacție alergică.
Mucegaiul este un alt declanșator, mai ales în perioadele cu umiditate ridicată.
Și aici nu e vorba exclusiv de mucegaiul din zonele umede din casă (baie, subsol, pivniță), ci și de locurile umede din exterior.
Grămezile de frunze umede sunt terenuri de reproducere ideale pentru mucegai.
Apoi avem acarienii de praf.
Deși alergiile provocate de acarieni sunt frecvente mai ales în lunile umede de vară, aceștia pot fi ridicați în aer odată cu pornirea sistemului de încălzire din locuințe în sezonul rece.
Acarienii pot declanșa strănut, respirație șuierătoare și un exces de mucoase nazale.
De la un sezon la altul avem de-a face cu diverși declanșatori alergenici, cum ar fi:
Primăvara
Copacii sunt responsabili de majoritatea alergiilor sezoniere de primăvară.
Mesteacănul este unul dintre cei mai frecvenți declanșatori, mulți oameni manifestând reacții alergice la polenul său.
Acesta este urmat de plop cu puful său alb ce acoperă totul, dar și de alți arbori precum cedrul, arinul, castanul și salcia.
Vara
Chiar dacă rinita alergică mai este cunoscută și drept febra fânului (fânul fiind tăiat în lunile de vară), adevărații vinovați ai alergiilor sezoniere de vară sunt ierburile, precum și anumite buruieni.
De altfel, ierburile par să fie cel mai frecvent declanșator al alergiilor sezoniere.
Toamna
Cel mai puternic declanșator alergic, în sezonul de toamnă, este ambrozia, ce include peste 40 de specii în întreaga lume.
Aproximativ 75% dintre persoanele alergice la plante au reacții la ambrozie, iar simptomele pot fi deosebit de severe.
Deși această plantă începe de obicei să elibereze polen în perioadele cu zile calde și nopți reci ale lunii august, procesul poate dura până în septembrie și, de multe ori, chiar până în octombrie.
Ambrozia este o plantă invazivă greu de controlat.
Din acest motiv, în România, ca și în multe alte țări, există reglementări specifice care impun curățarea terenurilor virane pentru a preveni reacțiile alergice.
Printre plantele care își lasă polenul toamna se mai numără și urzicile, arbuștii, măcrișul, platanii.
Iarna
Iarna, majoritatea alergenilor din aer rămân în stare latentă.
Drept urmare, vremea rece aduce alinare multor persoane cu rinite alergice.
Totodată, iarna, se petrece mai mult timp în interior, însă tocmai acest fapt poate predispune la alergii specifice provocate de mucegai, animale de companie, acarienii de praf sau, în unele cazuri, chiar și de gândaci.
Cum putem reduce simptomatologia alergiilor sezoniere într-un mod eficient?
Alergiile tind să transforme anotimpurile în perioade inconfortabile și provocatoare, simptome precum strănutul, mâncărimea ochilor și congestia nazală afectând negativ calitatea vieții.
Iată câteva măsuri pentru a face față alergiilor sezoniere:
Identificarea și evitarea alergenilor
Descoperirea alergenilor care declanșează reacțiile tale alergice este primul pas esențial.
Poate fi vorba de polen, acarieni de praf, mucegai sau alți factori specifici.
Observă atent simptomele alergice și identifică pattern-uri care să indice expunerea la anumiți alergeni.
De asemenea, solicită efectuarea unor teste alergice care pot determina cu precizie cauza.
După identificare, adoptă un comportament preventiv și evită expunerea la acești alergeni atunci când nivelurile lor sunt ridicate.
Planificarea activităților exterioare
Alege să petreci mai mult timp în aer liber în momentele în care concentrația de polen este mai scăzută.
Dimineața devreme și seara târziu sunt, de obicei, cele mai potrivite momente pentru a ieși în aer liber, întrucât temperaturile sunt mai scăzute, iar polenul are tendința să se depună, reducând expunerea.
Concentrația de polen tinde să fie mai scăzută și după ploaie sau în zile umede, deoarece ploaia curăță aerul de particulele de polen și le depune la sol.
Zilele cu vânt contribuie la răspândirea polenului în aer și ca atare expunerea exterioară îndelungată ar trebui evitată.
Utilizarea filtrelor de aer și păstrarea unui nivel optim de umiditate
Instalați filtre pentru aer în sistemele de încălzire, ventilație și aer condiționat (HVAC).
Alegeți filtre cu o rată de filtrare ridicată (HEPA) pentru a captura particule mici, inclusiv acarieni de praf și polen.
Asigurați o bună ventilație, deschizând ferestrele și ușile pentru a permite circulația aerului proaspăt.
De asemenea, se recomandă păstrarea unui nivel de umiditate între 30% și 50% pentru a reduce dezvoltarea mucegaiului și a acarienilor.
Utilizarea unui umidificator sau un dezumidificator, după caz, va ajuta la menținerea acestor niveluri.
Curățenie constantă
Mențineți o rutină de curățenie regulată pentru a minimiza acumularea de praf și alți alergeni în casă.
Folosiți un aspirator cu un filtru HEPA pentru a aspira praful și acarienii de pe podele și covoare.
Ștergeți suprafețele cu o cârpă umedă pentru a preveni ridicarea particulelor în aer.
Utilizați huse de protecție pentru saltea și perne, pentru a împiedica acumularea acarienilor de praf și schimbați lenjeria de pat cel puțin o dată pe săptămână.
Dacă există animale de companie în casă, spălați-le și periați-le regulat pentru a reduce cantitatea de păr care se răspândește în casă.
Medicamente antialergice
Consultați un medic pentru a alege medicamente antialergice potrivite.
Acestea pot include antihistaminice, picături pentru ochi și spray-uri nazale care ameliorează simptomele și îmbunătățesc confortul personal.
Imunoterapie alergică (desensibilizare)
În cazul unor simptome severe, se poate lua în calcul imunoterapia alergică, ce implică expunerea controlată la alergeni.
În acest fel, organismul este ajutat să devină mai puțin reactiv la aceștia în timp.
Menținerea sănătății
Un stil de viață sănătos are impact benefic asupra reducerii simptomelor alergiilor.
Alimentația echilibrată, exercițiile fizice regulate și un somn adecvat pot întări sistemul imunitar, creând rezistență la reacții alergice.
De asemenea, hidratarea adecvată ajută la subțierea mucusului, reducând astfel congestia nazală, iar alimentele bogate în antioxidanți, cum ar fi fructele și legumele proaspete, pot avea efecte antiinflamatorii, contribuind la gestionarea alergiilor.
Cum se pot diagnostica alergiile sezoniere?
Diagnosticul precis al alergiilor sezoniere este crucial pentru a pune în aplicare un plan de gestionare eficient și a vă îmbunătăți calitatea vieții.
Este recomandată consultarea unui specialist în alergii pentru o evaluare completă și personalizată.
Consult medical
Presupune o anamneză detaliată a simptomelor, inclusiv tipul de disconfort (strănut, mâncărime, congestie nazală, etc.), momentul apariției, tipul și severitatea acestora, istoricul de alergii familiale și eventualii factori declanșatori cunoscuți.
Medicul va exclude alte afecțiuni cu simptome similare, cum ar fi infecțiile respiratorii, astmul sau alte boli care pot fi confundate cu alergiile.
Testele cutanate pentru alergeni
Sunt frecvent utilizate pentru a identifica alergenii specifici.
Aceste teste presupun aplicarea unor cantități mici de alergeni pe piele, de obicei pe antebraț și urmărirea reacției cutanate.
Testele de sânge pentru alergeni
Acestea pot măsura nivelurile de anticorpi specifici pentru anumiți alergeni, fiind utile mai ales pentru persoanele care nu pot efectua teste cutanate.
Este și cazul testului RAST (Radioallergosorbent).
Provocarea alergică
În anumite cazuri, medicul poate utiliza provocarea alergică, care implică expunerea controlată la alergeni pentru a observa reacțiile și a confirma diagnosticul.
Imagistica sau teste funcționale respiratorii
Pentru a evalua impactul alergiilor asupra sistemului respirator, medicul poate solicita radiografii pulmonare sau teste care urmăresc modul de funcționare a aparatului respirator, precum spirometria.
Când este recomandat să apelăm la un medic alergolog?
Medicul alergolog este cea mai în măsură persoană pentru a diagnostica și gestiona alergiile în mod eficient, având competențele necesare în acest sens.
Simptome alergice recurente sau persistente
Experimentarea unor simptome alergice precum strănut, mâncărime, secreție nazală, congestionare, tuse sau erupții cutanate care persistă sau se repetă frecvent.
Alergiile sezoniere intense
Când simptomele alergiilor ajung să afecteze semnificativ calitatea vieții și nu răspund la tratamentele încercate deja.
Alergii la alimente sau alte substanțe
In cazul unor reacții moderate sau severe, precum urticaria, umflarea sau dificultăți de respirație.
Astm sau probleme respiratorii
In cazul în care astmul sau problemele respiratorii sunt exacerbate de factori alergici.
Alergii cutanate sau dermatite alergice
Când apar eczemele, simptomele unei dermatite alergice sau alte afecțiuni cutanate.
Reacții alergice severe sau anafilaxie
Când apar simptome grave ca umflarea feței, dificultăți de respirație, scăderea tensiunii arteriale sau pierderea conștiinței.
Investigarea cauzelor alergiilor
Când se dorește cunoașterea cauzei alergiilor și care sunt mai exact alergenii responsabili.
Copii cu alergii suspectate
Când cei mici prezintă simptome alergice sau au istoric familial de alergii.
Personalizarea planului de tratament
Când tratamentele de autoadministrate nu aduc ameliorare sau este nevoie de un plan de gestionare personalizat.
Cum ne pot ajuta suplimentele naturale să luptăm împotriva alergiilor de sezon?
Suplimentele naturale pot fi parte integrantă a unui plan holistic de gestionare a alergiilor de sezon, ajutând la atenuarea simptomelor și întărirea sistemului imunitar.
Este important să subliniem că suplimentele nu ar trebui să înlocuiască tratamentele medicale prescrise, dar pot fi utilizate ca o completare pentru a sprijini abordarea globală a alergiilor.
Iată cum anumite suplimente naturale pot contribui la lupta împotriva alergiilor de sezon:
Quercetina
Este un flavonoid, un tip de compus antioxidant găsit în anumite alimente, important pentru proprietățile sale antiinflamatorii și antihistaminice.
Ajută la blocarea eliberării histaminei, împiedicând declanșarea reacțiilor alergice.
Poate inhiba producția de citokine proinflamatorii
Prin reducerea inflamației, simptome precum congestia nazală și iritația sunt atenuate.
Quercetina contribuie la stabilizarea mastocitelor, celule care eliberează histamină, prevenind eliberarea excesivă a acesteia și poate modula activitatea celulelor imune, influențând astfel răspunsul sistemului imunitar la alergeni.
Bromelaina
Este o enzimă naturală extrasă din ananas.
Proprietățile sale antiinflamatorii ajută la reducerea inflamației asociate cu alergiile, iar efectele imunomodulatoare influențează modul în care sistemul imunitar reacționează la alergeni.
Ajută la descompunerea histaminei și poate oferi suport în menținerea funcției respiratorii în condiții mai bune.
Probiotice
Susțin reglarea răspunsului imunitar prin influențarea echilibrului între celulele imune care provoacă inflamație și cele care o reduc.
Astfel, pot diminua reacțiile exagerate ale sistemului imunitar la alergeni.
De asemenea, menținerea unui echilibru sănătos al florei microbiene intestinale este esențială pentru sănătatea generală și poate contribui la prevenirea reacțiilor alergice excesive.
Omega-3
Acizii grași omega-3 au puternice proprietăți antiinflamatorii.
Cum alergiile de sezon implică, în mod frecvent, un răspuns inflamator exagerat al sistemului imunitar, omega-3 pot contribui la atenuarea acestei inflamații și implicit a simptomelor alergiilor.
Consumul de omega-3 poate contribui la reducerea nivelului de IgE (imunoglobulina E), anticorp asociat cu reacțiile alergice.
Vitamina C
Ca antioxidant puternic, contribuie la neutralizarea radicalilor liberi din organism ce pot agrava inflamația și pot juca un rol în declanșarea simptomelor alergiilor.
De asemenea, poate ajuta la reducerea eliberării de histamină și modulează răspunsul inflamator al sistemului imunitar, reducând astfel inflamația asociată cu reacțiile alergice.
Ulei de chimen negru
Conține compuși cu proprietăți antiinflamatorii, antioxidanți ce reduc stresului oxidativ și substanțe care pot influența răspunsul sistemului imunitar, ajutând la reglarea reacțiilor exagerate la alergeni și la reducerea simptomelor alergiilor.
Extract de usturoi
Extractul de usturoi este recunoscut pentru proprietățile sale antimicrobiene, antioxidante și antiinflamatorii, fiind benefic în contextul alergiilor de sezon,
Spirulină
Această algă verde-albastră bogată în nutrienți, are numeroase beneficii în gestionarea alergiilor de sezon prin acțiunile sale antiinflamatorii, antihistaminice, imunomodulatoare și de suport al sistemului respirator.
Echinacea
Echinacea poate stimula activitatea celulelor imune, cum ar fi celulele natural killer și macrofagele, ajutând organismul să facă față mai eficient alergenilor și să reducă reacțiile alergice.
Vitamina D
Este cunoscută pentru capacitatea sa de a modula răspunsul sistemului imunitar, inclusiv echilibrarea reacțiilor exagerate la alergeni și reducerea inflamației asociate cu alergiile.
Pe de altă parte, deficiența de vitamina D a fost asociată cu un risc crescut de dezvoltare a alergiilor.
Ce trebuie să avem în vedere atunci când alegem să administrăm aceste suplimente?
Atunci când se au în vedere suplimente pentru gestionarea alergiilor de sezon, este important de luat în considerare mai mulți factori pentru a asigura eficiența și siguranța utilizării acestora.
Consultarea unui medic
Discută cu medicul tău sau cu un alt profesionist în sănătate.
Aceștia pot oferi sfaturi personalizate în funcție de istoricul medical și de nevoile tale specifice.
Identificarea alergenilor specifici
Cunoașterea alergenilor care declanșează reacțiile tale alergice te va ajuta să alegi suplimente care să se concentreze pe aceste aspecte specifice.
De exemplu, un supliment antiinflamator sau antihistaminic poate fi mai potrivit în funcție de tipul de alergie.
Alegerea suplimentelor potrivite
Există diverse suplimente cu potențial benefic pentru alergiile de sezon, cum ar fi vitamina C, omega-3, quercetina, bromelaina sau probioticele.
Însă, nu există o abordare universală și eficacitatea poate varia de la o persoană la alta.
Consultarea în prealabil cu un medic va conduce la o alegere potrivită pentru tine.
Calitatea și siguranța
Optează pentru suplimente de înaltă calitate de la producători de încredere.
Verifică ingredientele și asigură-te că produsul este testat pentru siguranță și eficacitate.
Dozare
Respectă dozele recomandate și nu depăși doza zilnică fără consultarea medicului.
Mai mult nu înseamnă întotdeauna mai bine, iar un exces de anumite vitamine sau minerale poate avea efecte adverse.
Evaluarea interacțiunilor cu medicamentele
Dacă iei medicamente sau ai alte afecțiuni medicale, asigură-te că suplimentele nu interacționează negativ cu acestea.
Medicul poate oferi informații esențiale în acest sens.
Evaluarea stării generale de sănătate
Starea generală de sănătate poate influența eficacitatea suplimentelor.
Dacă ai alte probleme de sănătate sau deficiențe nutriționale, este important să le abordezi în mod corespunzător.
Monitorizarea reacțiilor și ajustarea tratamentului
Observă cum reacționezi la suplimente și raportează orice schimbare medicului tău.
Acesta poate decide să ajusteze tratamentul în funcție de evoluție.
Ce opțiuni avem pentru a preveni și trata alergiile de sezon?
Există mai multe abordări terapeutice care pot fi aplicate în funcție de aportul pe care îl au asupra organismului.
Principalele medicamente folosite pentru alergii sunt antihistaminicele, menite să blocheze histamina, acea substanță chimică eliberată de sistemul imunitar în timpul unei reacții alergice.
În funcție de simptome, mai pot fi folosite și medicamente pe bază de steroizi, medicamente pentru decongestionarea căilor respiratorii, loțiuni și creme pe bază de substanțe medicamentoase.
Însă cea mai utilizată abordare terapeutică este cea nutrițională.
Terapiile pe bază de probiotice, suplimentele naturale, plantele medicinale sau dietele speciale se dovedesc a fi foarte eficiente pentru persoanele care suferă de rinite alergice.
Terapia nutrițională presupune de fapt utilizarea în alimentație a produselor naturale, sub diferite forme.
Studiile arată, de exemplu, că produsele naturale bogate în quercetină ajută la ameliorarea efectelor alergiilor de sezon.
Quercitina este un bioflavonoid care influențează producția și eliberarea de histamină.
Astfel, quercitina reduce iritația căilor respiratorii, îmbunătățind în același timp sănătatea generală.
În doze concentrate, poate ajuta la controlul reacției anafilactice severe la anumite alimente.
Organismul nostru nu poate produce quercetină, însă se poate bucura de efectele sale prin consumul de fructe și legume care o conțin sau prin aportul de suplimente naturale.
Quercetin cu Zinc si D3 are în compoziție doza optimă de quercetină, substanţa activă extrasă din salcâmul-japonez, la care s-au adăugat Zinc și vitamina D3 pentru a-i creşte efectele pozitive.
Suplimentele cu quercetină nu doar că ameliorează efectul alergiilor, dar întăresc și organismul, acționând benefic asupra sistemului imunitar și în infecţiile respiratorii.
Spirulina Bio naturală și fără excipienți, standardizată în minimum 60% proteine, provine din agricultura ecologică, care combină cele mai bune practici de mediu, conservarea resurselor naturale și aplicarea standardelor europene de calitate.
Oferă peste 100 de nutrienți, inclusiv aminoacizi, minerale, oligoelemente (calciu, fosfor, magneziu, fier, zinc, cupru, mangan, crom, sodiu, potasiu și seleniu), enzime, vitamine (A, D, E, B1, B2, B3, B6, B7, B8 și K) și acizi grași (omega 3 6 9).
Ulei de pește Omega 3 conține ulei de pește 1000mg (18% EPA, 12% DHA).
Acizii grași Omega 3, din rândul cărora fac parte și acizii EPA/acid eicosapentaenoic și DHA/ acid docosahexaenoic, sunt considerați esențiali pentru organism întrucât nu pot fi sintetizați de acesta și trebuie luați exclusiv din dietă.
Acizii grași Omega 3 participă la metabolismul lipidelor, susțin sănătatea și funcționarea normală a multiple sisteme ale organismului.
Vitamina C Naturală este o formulă 100% naturală, cu biodisponibilitate maximă.
Fitocomplexul obţinut din extractul din fructe de măceș (Rosa canina) conţine 1000mg Vitamina C naturală (obținut prin standardizare 50%), bioflavonoide, precum și vitaminele A, B1, B2, C, K și E ușor absorbabile.
Prin comparaţie cu vitamina C de sinteză, vitamina C din sursă naturală are o biodisponibilitate superioară.
Ingredientele 100% naturale sunt compatibile cu corpul uman și generează un efect de reglare a echilibrului organismului.
Forma farmaceutică de pulbere solubilă dizolvată în apă, conferă avantajul absorbţiei rapide la nivel digestiv, nefiind agresiv cu mucoasa gastrică.
Alegeriile pot fi o reală problemă.
Un studiu arăta că peste 90% dintre cei care suferă de alergiile sezoniere experimentează o scădere a calității vieții din cauza simptomatologiei specifice, ca să nu mai vorbim de cazurile extreme care pot afecta sănătatea pe termen lung.
Există totuși și tratamente, și metode de prevenție.
Lucrurile pot fi ținute sub control printr-o dietă adecvată, suplimente naturale și medicație.
Sănătate la 100%!
