Tipuri de stres


Stresul social, provocat de mediul în care trăim, relaţii tensionate cu familia şi prietenii.
Stresul emoţional apare în urma unui şoc ce poate lua forma fricii, certurilor, pierderea cuiva drag.
Stresul fizic, provocat de disconfort fizic prelungit, durere fizică.
Stresul profesional, declanşat de frica de a nu pierde serviciul sau şomaj, fricţiunile cu şefii sau colegii, volumul prea mare de muncă şi responsabilitate.
Stresul cronic, datorat stilului de viaţă dezordonat, prea alert, cu mese neregulate, somn insuficient şi abuz de cafea, ţigări, alcool. 

 

Boli agravate sau declanşate de stres:
gastrite şi ulcer gastro-duodenal, dischinezie biliară, steatoză hepatică, colită, colon iritabil; tulburări menstruale, impotenţă, ejaculare precoce; anxietate, psihoze, depresie, spasmofilie.

 

De ce ne îmbolnăveşte stresul?
Stresul cronic ne umple, în timp, de frustrare, nemulţumire, oboseală şi nelinişte. La nivel fiziologic, stresul stimulează glandele suprarenale să secrete adrenalină şi cortizol. Un nivel crescut determină accelerarea ritmului cardiac, mărirea frecvenţei respiratorii şi creşterea tensiunii arteriale. Şi asta nu e tot, stresul creşte nivelul glicemiei şi al acizilor graşi din sânge, favorizând ateroscleroza şi afecţiunile coronariene. Mai mult, stresul diminuează potenţialul energetic şi sporeşte cantitatea de radicali liberi.

 

Dacă te macină gândurile negre...
Când gândurile negre îţi fac viaţa amară, când ai sentimentul că ai pierdut controlul, exersează-ţi gândirea pozitivă: scrie pe o hârtie gândurile care te macină, apoi numără câte sunt fapte reale şi câte proiecţii de viitor. De cele mai multe ori, scenariile negative pe care le generează mintea aduc mai mult stres decât ar trebui.