Cuprins:

1. Ce trebuie să știm despre această afecțiune?
2. Cum acționează aceasta în organism?
3. Cauzele artritei
4. Care sunt simptomele în cazul acestei afecțiuni?
5. Care sunt factorii de risc?
6. Cum se poate diagnostica această afecțiune?
7. Ce complicații pot să apară în cazul artritei?
8. Care sunt afecțiunile asociate cu apariția artritei?
9. Care sunt etapele de evoluție ale poliartritei reumatoide?
10. Alte tipuri de Artrita
11. Cum prevenim artrita
12. Cum putem trata aceasta afecțiune?
13. Cum ne pot ajuta suplimentele naturale să luptăm împotriva acestei afecțiuni?
14. Cum se administrează acestea într-un mod corect?
15. Articulații sănătoase cu ajutorul suplimentelor naturale

Dacă avem un stil de viață echilibrat, articulațiile noastre sunt expuse unui nivel scăzut de deteriorare.

Asta pentru că organismul nostru, atunci când are la dispoziție resurse optime, poate repara singur daunele, fără ca noi să ne dăm seama.

În anumite situații însă, problemele se complică și apare artrita.

Artrita este o afecțiune care provoacă dureri și inflamații la nivelul articulațiilor.

Ce trebuie să știm despre această afecțiune?

Artrita, afecțiune care a afectat omenirea de secole, reunește, de fapt, un grup complex și divers de tulburări musculo-scheletice.

Este o boală frecventă, întâlnită la toate vârstele, inclusiv la copii.

Termenul este derivat din cuvintele grecești „arthron”, care înseamnă articulație și „itis”, care înseamnă inflamație.

General vorbind, se referă la o serie de afecțiuni caracterizate prin inflamarea articulațiilor, care provoacă durere, rigiditate, umflare și funcție articulară diminuată.

Cauza artritei este multifactorială, atât factorii genetici, cât și factorii de mediu jucând roluri cruciale.

Disfuncția autoimună, predispoziția genetică, infecția, trauma și anomaliile metabolice pot contribui toate la dezvoltarea artritei.

Aceasta este marcată de un răspuns imun anormal, care duce la inflamație cronică în sinoviale, membrana care căptușește articulația.

Acest proces inflamator are ca rezultat degradarea cartilajului articular, țesutul neted care amortizează capetele oaselor din articulații.

În timp, această eroziune a cartilajului provoacă durere și afectare funcțională.

Cum acționează aceasta în organism?

Artrita apare ca o disfuncție a sistemului imunitar.

Acesta confundă țesuturile articulare ale corpului, cum ar fi sinovia (membrana subțire care căptușește articulația), drept invadatori străini.

Acest lucru duce la activarea celulelor imune, inclusiv a celulelor T și a celulelor B.

Odată activate, celulele imunitare eliberează molecule proinflamatorii cunoscute sub numele de citokine.

Acestea sunt asemeni unor semnale de alarmă care declanșează sistemul imunitar să inițieze un răspuns inflamator.

Sinovia, care acționează în mod normal ca o pernă de lubrifiere pentru articulații, devine inflamată din cauza prezenței citokinelor.

Această inflamație este cunoscută sub numele de sinovită și se caracterizează prin umflare, roșeață și durere la nivelul articulațiilor.

Inflamația persistentă în sinovială poate duce la eliberarea de enzime care dăunează cartilajului și osului.

În timp, această eroziune poate duce la leziuni semnificative ale articulațiilor și afectarea funcției acestora.

În unele tipuri de artrită, cum ar fi artrita reumatoidă, există o componentă autoimună.

Anticorpii vizează propriile țesuturi ale corpului, în special cele sinoviale.

Acest lucru intensifică răspunsul inflamator și afectează și mai mult articulațiile.

Inflamația cronică și afectarea articulațiilor contribuie la sensibilizarea durerii în artrită.

Celulele nervoase specializate devin hiperactive, ceea ce duce la o percepție crescută a durerii.

În plus, inflamația poate stimula direct receptorii durerii din articulații.

Genetica joacă, de asemenea, un rol în predispunerea persoanelor la anumite tipuri de artrită.

Markerii genetici specifici pot crește susceptibilitatea la aceste condiții.

În plus, factorii de mediu, cum ar fi infecțiile sau traumatismele, pot declanșa uneori apariția artritei, în special la cei cu o predispoziție genetică.

Cauzele artritei

Cele mai comune cazuri de artrită sunt osteoartrita și artrita reumatoidă.

Folosirea excesivă a articulației după o accidentare, când nu a avut suficient timp să se vindece, duce la osteoartrită. În acest caz, cartilajul protector de la capetele oaselor se descompune, provoacă durere, umflături și probleme de mișcare la nivelul articulației.

Obezitatea este un alt factor care ar putea duce la deteriorarea articulațiilor. Greutatea corporală pune o presiune excesivă asupra articulațiilor, în special pe cele care suportă cea mai mare parte a greutății noastre, cum ar fi genunchii și șoldurile.

Totodată, pe măsură ce îmbătrânim articulațiile noastre nu mai au aceeași flexibilitate, iar riscul de a dezvolta afecțiune articulară crește considerabil. Toți acești factori cresc riscul de a dezvolta osteoartrită, caz în care se pot dezvolta creșteri osoase, iar zona poate deveni roșie și umflată.

Artrita reumatoidă în schimb este o afecțiune autoimună, sistemul nostru imunitar ataca țesutul sănătos al corpului.

În mod normal, sistemul imunitar produce anticorpi pentru a combate bacteriile și virușii, protejand organismul de infecții.

Însă, în cazul artritei reumatoide, anticorpii atacă în mod eronat țesutul din jurul articulațiilor.

Acest lucru face ca stratul subțire de celule care acoperă articulațiile să devină dureroase și inflamate, eliberând substanțe chimice care dăunează oaselor, cartilajului, tendoanelor și ligamentelor.

Dacă artrita reumatoidă nu este tratată, aceste substanțe chimice fac treptat ca articulația să își piardă forma și alinierea. În cele din urmă, poate distruge complet articulația.

Care sunt simptomele în cazul acestei afecțiuni?

Deși cuprinde o gamă largă de tulburări, toate au unele simptome comune.

1. Dureri articulare

Unul dintre simptomele distinctive ale artritei este durerea articulară.

Poate varia de la disconfort ușor la durere severă, debilitantă.

Durerea poate fi constantă sau poate să apară la un moment dat apoi să dispară, cu o anume ciclicitate.

De multe ori se agravează odată cu mișcarea și poate afecta mai multe articulații în întregul corp.

2. Rigiditatea articulațiilor

Artrita poate provoca rigiditate articulară, ceea ce face dificilă mișcarea articulației afectate, mai ales după perioade de inactivitate, cum ar fi trezirea dimineața sau șederea pentru o perioadă lungă de timp.

Rigiditatea poate dura ore întregi, dar se poate îmbunătăți odată cu mișcarea.

3. Umflare și roșeață

Inflamația este o caracteristică principală a artritei, umflarea și roșeața în jurul articulațiilor afectate fiind frecvente.

De asemenea, zona de deasupra articulației se poate simți caldă la atingere din cauza fluxului sanguin crescut.

4. Posibilitate redusă de mișcare

Pe măsură ce artrita progresează, poate limita gama mișcărilor articulațiilor afectate.

Poate afecta capacitatea de a îndeplini sarcinile zilnice sau de a participa la activitățile obișnuite.

5. Oboseala

Durerea cronică și inflamația asociate cu artrita pot duce la oboseală.

Persoanele cu artrită se simt adesea obosite, chiar și după o noapte întreagă de somn.

Această oboseală poate fi epuizantă fizic și psihic.

6. Deformări articulare

În unele tipuri de artrită, cum ar fi artrita reumatoidă, deformările articulare se pot dezvolta în timp.

Acest lucru poate duce la modificări ale formei și alinierii articulațiilor afectate, vizibile vizual.

7. Febră și scădere în greutate

În formele autoimune de artrită, cum ar fi artrita reumatoidă sau lupusul eritematos sistemic, unele persoane pot prezenta simptome sistemice, cum ar fi febră și pierderea neintenționată în greutate.

Aceste simptome sunt de obicei asociate cu inflamația activă.

8. Rigiditate matinală

Rigiditatea matinală care durează mai mult de 30 de minute este o caracteristică comună a artritei inflamatorii, în special a artritei reumatoide.

Este adesea unul dintre primele semne ale bolii.

9. Sensibilitatea la atingere

Apăsarea pe sau în jurul unei articulații afectate urmată de durere este adesea un indicator al inflamației în articulație.

10. Simptome sistemice

În anumite tipuri de artrită, cum ar fi artrita psoriazică sau spondilita anchilozantă, simptomele se pot extinde dincolo de articulații.

Erupțiile cutanate (în artrita psoriazică), inflamația ochilor și durerile de spate (în spondilita anchilozantă) sunt exemple de astfel de simptome sistemice.

Care sunt factorii de risc?

Artrita poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă sau sex.

Cu toate acestea, anumiți factori pot crește riscul de a dezvolta boala.

Vârsta

Unul dintre principalii factori de risc pentru multe tipuri de artrită este vârsta.

Osteoartrita, cea mai răspândită formă, este mai frecventă la adulții în vârstă.

Pe măsură ce îmbătrânim, uzura articulațiilor noastre crește, făcându-le mai susceptibile la leziuni și artrită.

Sexul

Unele tipuri de artrită, cum ar fi cea reumatoidă, apare mai frecvente la femei, în timp ce altele, cum ar fi guta, sunt mai răspândite la bărbați.

Motivele acestor diferențe de gen nu sunt pe deplin înțelese, dar se crede că implică factori hormonali și genetici.

Genetica

Bagajul genetic poate influența semnificativ riscul de a dezvolta artrită.

Dacă există antecedente familiale de artrită, mai ales artrita reumatoidă sau spondilita anchilozantă, riscul poate fi mai mare.

Anumiți markerii genetici, cum ar fi HLA-B27, sunt asociați cu o susceptibilitate crescută la unele tipuri de artrită.

Leziunile

Leziunile sau traumatismele articulare anterioare pot crește riscul de a dezvolta osteoartrita în articulația afectată.

Leziunile care afectează cartilajul sau alterează alinierea articulației pot accelera degenerarea acesteia în timp.

Obezitatea

Greutatea în exces pune stres suplimentar asupra articulațiilor, în special asupra acelora care suportă greutatea corporală, cum ar fi genunchii și șoldurile.

Acest stres suplimentar poate contribui la dezvoltarea și progresia osteoartritei.

Femeie care face sport

Riscuri profesionale

Anumite ocupații sau activități care implică mișcări repetitive ale articulațiilor, ridicarea greutăților sau expunerea la vibrații pot crește riscul de apariție a artritei.

Munca care solicită regulat articulațiile poate contribui la dezvoltarea afecțiunii.

Infecții

În unele cazuri, infecțiile pot declanșa artrită reactivă, un tip de artrită care apare ca reacție la o infecție în altă parte a corpului, de obicei în tractul gastrointestinal sau genito-urinar.

Infecțiile, cum ar fi salmonella sau chlamydia, pot duce la această formă de artrită.

Afecțiuni autoimune

Existența în prealabil a unei afecțiuni autoimune, precum lupusul sau psoriazisul, poate crește riscul de a dezvolta forme autoimune de artrită, cum ar fi artrita reumatoidă sau artrita psoriazică.

În cazul acestor afecțiuni sistemul imunitar este hiperactiv, ceea ce poate afecta țesuturile articulare.

Factori hormonali

Modificările hormonale, în special la femei, au fost legate de anumite tipuri de artrită.

De exemplu, debutul poliartritei reumatoide apare adesea în timpul sau după menopauză.

Hormonii, cum ar fi estrogenul, pot juca un rol în modularea răspunsului imun.

Cum se poate diagnostica această afecțiune?

Dacă bănuiți că ați putea avea artrită sau ați avut dureri articulare și disconfort, înțelegerea procesului de diagnosticare vă poate ajuta să știți la ce să vă așteptați.

Evaluarea clinică

Primul pas în diagnosticarea artritei implică de obicei o evaluare clinică amănunțită efectuată de către un reumatolog.

Aceasta presupune concret o trecere în revistă a istoricului medical și examinarea fizică pentru a evalua semnele de inflamație, cum ar fi umflarea, roșeața și căldura, precum și limitările în mișcarea și sensibilitatea articulațiilor.

Teste imagistice

Evaluările imagistice pot oferi informații prețioase despre starea articulațiilor.

Acestea includ: raze X (foarte utile pentru diagnosticarea osteoartritei), imagistica prin rezonanță magnetică (oferă imagini detaliate ale țesuturilor moi, fiind folosită pentru diagnosticarea tipurilor inflamatorii de artrită), ecografia (utilă pentru detectarea sinovitei și diagnosticarea afecțiunilor precum artrita reumatoidă).

Teste de laborator

Testele de sânge sunt esențiale pentru diagnosticarea anumitor tipuri de artrită și pentru evaluarea gradului de inflamație.

Acestea includ: hemograma completă, proteina C-reactivă (CRP) și rata de sedimentare a eritrocitelor (ESR), factorul reumatoid și anticorpii proteici anti-citrulinați, nivelurile acidului uric, testul anticorpilor antinucleari, analiza lichidului sinovial sau alte teste specializate, cum ar fi scanări osoase, scanări cu absorbție cu raze X cu energie duală pentru evaluarea densității osoase sau teste genetice pentru markeri specifici legați de artrită.

Ce complicații pot să apară în cazul artritei?

Artrita poate duce la complicații care se extind dincolo de disconfortul articular, cum ar fi:

Deformări articulare

Lăsată netratată, artrita poate duce la deformări articulare.

În tipurile inflamatorii, cum ar fi artrita reumatoidă, inflamația cronică poate deteriora țesuturile articulare, ducând la modificări structurale ce vor cauza limitări funcționale și pot modifica aspectul extremităților.

Mobilitate redusă

Durerea și rigiditatea articulațiilor pot restricționa sever mobilitatea.

Această reducere a activității fizice poate duce la slăbiciune musculară, exacerbând și mai mult problemele articulare și afectând capacitatea de a îndeplini sarcinile zilnice.

Oboseala

Durerea cronică, inflamația și somnul perturbat constant conduc la o stare de oboseală copleșitoare, ce va afecta apoi concentrarea, starea de spirit și calitatea generală a vieții.

Osteoporoza

Anumite tipuri de artrită, în special atunci când sunt asociate cu utilizarea pe termen lung a steroizilor, pot crește riscul de osteoporoză.

Oasele slăbite sunt mai susceptibile la fracturi și pot exacerba limitările deja impuse de artrită.

Complicații cardiovasculare

Artrita inflamatorie, ca și artrita reumatoidă, este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare.

Inflamația cronică poate afecta pereții vaselor de sânge și poate crește riscul de ateroscleroză, atacuri de cord și accident vascular cerebral.

Implicații asupra sănătății mintale

A trăi cu durere cronică și dizabilități poate afecta sănătatea mintală.

Depresia și anxietatea sunt frecvente în rândul persoanelor cu artrită, afecțiuni care pot afecta și mai mult capacitatea de gestionare eficientă a artritei.

Reducerea calității vieții

Artrita poate afecta diferite aspecte ale vieții de zi cu zi, de la muncă și relații până la hobby-uri și activități sociale.

Poate limita capacitatea persoanei de a participa la activitățile care îi creează plăcere, ducând la o calitate scăzută a vieții.

Infecții secundare

În unele cazuri, utilizarea medicamentelor imunosupresoare pentru a gestiona formele autoimune de artrită poate crește susceptibilitatea la infecții.

Este esențial ca persoanele care iau aceste medicamente să fie vigilente și să-și consulte medicul în această privință.

Complicații ale ochilor și pielii

Anumite tipuri de artrită, cum ar fi artrita psoriazică, pot afecta ochii și pielea.

Complicațiile oculare pot include uveita sau sclerita, iar problemele cutanate pot implica apariția psoriazisului.

Probleme gastrointestinale

Bolile inflamatorii intestinale, cum ar fi boala Crohn sau colita ulceroasă, sunt uneori asociate cu artrita.

Aceste afecțiuni pot duce la simptome și complicații gastro-intestinale.

Care sunt afecțiunile asociate cu apariția artritei?

Debutul artritei poate fi asociat cu mai multe afecțiuni de bază, care pot contribui la dezvoltarea bolii.

Boli autoimune

Multe tipuri de artrită sunt de natură autoimună.

Afecțiuni precum artrita reumatoidă, lupusul eritematos sistemic și spondilita anchilozantă sunt exemple de boli autoimune care pot duce la artrită.

În aceste cazuri, sistemul imunitar atacă în mod greșit țesuturile corpului, în special articulațiile.

Infecții

Anumite infecții pot declanșa artrita reactivă.

Aceasta apare ca răspuns la o infecție în altă parte a corpului, adesea în tractul gastrointestinal sau genito-urinar.

Vinovații obișnuiți includ bacterii precum Salmonella, Shigella și Chlamydia.

Guta

Este un tip de artrită cauzată de acumularea de cristale de acid uric în articulații.

Deși nu este în mod direct o afecțiune autoimună, aceasta poate fi asociată cu alte afecțiuni, cum ar fi hipertensiunea arterială, bolile de rinichi și obezitatea.

Psoriazis

Artrita psoriazică însoțește adesea psoriazisul, o afecțiune cronică a pielii caracterizată prin pete roșii, solzoase.

Răspunsul inflamator al sistemului imunitar în psoriazis se poate extinde la articulații, ducând la artrită.

Boli inflamatorii intestinale

Afecțiuni precum boala Crohn și colita ulcerativă, care sunt boli inflamatorii intestinale, pot fi asociate cu o formă de artrită cunoscută sub numele de artrită enteropatică. Inflamația în intestin poate declanșa inflamația articulațiilor.

Osteoartrita

Deși nu este direct legată de o altă afecțiune, osteoartrita poate fi influențată de factori precum leziunile articulațiilor, obezitatea și genetica.

Leziunile articulare și suprasolicitarea, în special, pot accelera dezvoltarea osteoartritei.

Afecțiuni sistemice

Scleroza sistemică (sclerodermia) și vasculita sistemică, pot implica inflamația articulațiilor ca parte a impactului lor mai larg asupra organismului.

Modificări hormonale

În unele cazuri, modificările hormonale, în special la femei, pot juca un rol în apariția artritei.

De exemplu, artrita reumatoidă apare adesea în timpul sau după menopauză, sugerând o potențială influență hormonală asupra sistemului imunitar.

Tulburări legate de depunerea de cristale

Pe lângă gută, alte asemena tulburări, cum ar fi pseudoguta și depunerea de hidroxiapatită pot duce la artrită.

Aceste afecțiuni implică formarea diferitelor tipuri de cristale în articulații.

Traume și leziuni articulare.

Leziunile sau traumatismele articulare anterioare pot crește riscul de a dezvolta artrită, în special osteoartrita.

Asta deoarece articulațiile deteriorate sunt mai susceptibile la uzură.

Care sunt etapele de evoluție ale poliartritei reumatoide?

Poliartrita, o afecțiune caracterizată prin inflamație și durere la nivelul mai multor articulații, se poate manifesta în diferite stadii.

Înțelegerea acestor etape poate facilita diagnosticarea precoce și managementul eficient.

Etapa 1: Debut și simptome precoce

Stadiul inițial începe adesea cu debutul brusc al durerii articulare, care poate fi ușoară sau moderată.

Rigiditatea articulațiilor afectate, în special dimineața sau după perioadele de inactivitate, este un simptom precoce obișnuit.

Unele articulații pot deveni apoi umflate, calde la atingere și se pot înroși din cauza inflamației.

De asemenea, oboseala și o stare generală de rău poate însoți stadiile incipiente ale poliartritei.

femeie ce simte dureri de spate

Etapa 2: Boală activă

Pe măsură ce poliartrita progresează, mai multe articulații sunt afectate.

De obicei implică mai mult de patru articulații, iar modelul este adesea simetric, ceea ce înseamnă că ambele părți ale corpului sunt afectate în mod similar.

Treptat, durerea și rigiditatea articulațiilor se intensifică, ceea ce face din ce în ce mai dificilă desfășurarea activităților zilnice.

Markerii inflamatori precum proteina C reactivă (CRP) și viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH) pot fi crescute în testele de sânge, reflectând inflamația activă. Aceste simptome sistemice pot contribui la o stare generală de rău.

Etapa 3: Boală cronică

Când simptomele sunt persistente, iar durerea articulară, rigiditatea și umflarea apar pe o perioadă prelungită, poliartrita devine o afecțiune cronică.

Inflamația cronică poate duce apoi la deteriorarea articulațiilor și erodarea cartilajelor și osului, ceea ce produce deformări articulare și limitări funcționale.

De-a lungul timpului, complicațiile precum deformările articulare, dizabilitatea și calitatea redusă a vieții devin mai pronunțate.

Etapa 4: Management și remisie

În această etapă, persoanele cu poliartrită primesc adesea un tratament medical continuu pentru a controla simptomele și inflamația.

Tratamentul poate include medicamente antireumatice, terapii biologice, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene și terapie fizică.

Cu un tratament și un management eficient, unele persoane pot obține remisie, ceea ce înseamnă că simptomele și inflamația lor sunt bine controlate și experimentează o perioadă de îmbunătățire a sănătății articulațiilor și a bunăstării generale.

Alte tipuri de Artrita

Artrita este o familie diversă de afecțiuni, fiecare cu caracteristicile și provocările sale unice.

Pe lângă osteoartrită și artrita reumatoidă, există și alte afecțiuni ale articulațiilor:

Artrita psoriazică

Apare la unele persoane cu psoriazis, o afecțiune cronică a pielii caracterizată prin pete roșii, solzoase.

Acest tip de artrită poate afecta orice articulație și este asociat cu simptome precum dureri articulare, rigiditate și umflare.

Artrita psoriazică poate duce, de asemenea, la modificări ale unghiilor și la inflamarea ochiului.

Spondilita anchilozantă

Afectează în primul rând coloana vertebrală și articulațiile sacroiliace din pelvis.

Conduce la inflamație cronică, care poate duce la fuziunea coloanei vertebrale, provocând rigiditate și mobilitate redusă.

Poate afecta, de asemenea, și alte articulații și organe.

Guta

Este cauzată de acumularea de cristale de acid uric în articulații, ceea ce duce la durere bruscă și severă, inflamație și umflare, adesea la degetul mare.

Atacurile de gută pot fi declanșate de factori dietetici, consumul de alcool și genetică.

Artrita idiopatică juvenilă

Este un tip de artrită care afectează copiii sub 16 ani.

Include mai multe subtipuri, fiecare cu simptome și tipuri diferite de implicare articulară.

Poate provoca durere, rigiditate articulară și probleme de creștere la copii.

Lupus eritematos sistemic

Este o boală autoimună care poate afecta mai multe organe, inclusiv articulațiile.

Durerea și umflarea articulațiilor sunt simptome comune ale lupusului.

Sindromul Sjögren

Este o tulburare autoimună care afectează în primul rând glandele care produc salivă și lacrimi.

Cu toate acestea, poate duce și la dureri articulare, rigiditate și umflare.

Artrita reactivă

Apare de obicei ca o reacție la o infecție în altă parte a corpului, de obicei în tractul gastrointestinal sau genito-urinar.

Poate provoca dureri articulare, umflare și alte simptome.

Fibromialgia

Provoacă dureri în mușchii, ligamentele și tendoanele corpului.

Artrita enteropatică

Este o formă de artrită inflamatorie cronică asociată cu boala inflamatorie intestinală.

Artrita secundară

Este un tip de artrită care se poate dezvolta după o leziune articulară și uneori apare mulți ani după aceea.

Polimialgia reumatică

Afectează aproape întotdeauna persoanele cu vârsta peste 50 de ani, în care sistemul imunitar provoacă dureri musculare și rigiditate, de obicei la nivelul umerilor și vârful picioarelor.

De asemenea, poate provoca inflamații articulare.

Cum prevenim artrita

Stilul de viață este un factor cheie care duce la apariția artritei, asta deși unele studii indică și posibilitatea unei predispoziții genetice către dezvoltarea bolii.

În orice caz, putem face schimbări în rutina personală care pot preveni sau încetini progresia acestei boli.

Activitatea fizică este una dintre cele mai bune metode de a preveni artrita.

Cercetările arată că doar 30 de minute de exerciții fizice, la o intensitate moderată și cu o frecvență de cinci ori pe săptămână mențin articulațiile flexibile și ajută la întărirea mușchilor care le susțin.

Exercițiile pot implica mersul pe jos, efectuarea treburilor domestice sau jocul cu copiii și animalele de companie.

Însă, cel mai mare rezultat îl vom vedea din antrenamentul constant.

Exercițiile fizice contribuie și la gestionarea greutății corporale, un alt factor de luat în seamă atunci când vorbim despre prevenirea artritei.

Câteva kilograme în plus pot părea ușor de trecut cu vederea, dar fiecare kilogram adăugat pune patru kilograme în plus de stres asupra genunchilor și crește tensiunea pe șolduri.

Această presiune provoacă distrugerea cartilajului ce amortizează articulațiile.

Plimbare in natura

Apoi, concentrația de zahăr din sânge poate influența și ea apariția artritei.

Acest lucru se datorează faptului că nivelul ridicat de zahăr din sânge întărește cartilajul, făcându-l mai susceptibil la deteriorare ca urmare a utilizării articulațiilor.

Alături de exercițiile fizice regulate, o dietă sănătoasă și echilibrată, bogată în fructe și legume, pot minimiza riscul de apariție a artritei. 

Cum putem trata aceasta afecțiune?

Tratamentul eficient pentru artrită implică adesea o combinație de abordări adaptate tipului specific de artrită și nevoilor individuale.

1. Medicamente

● Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene: pot ajuta la reducerea durerii și inflamației asociate cu artrita. Printre cele mai cunoscute se află ibuprofenul și naproxenul.
● Medicamente antireumatice, de exemplu metotrexatul, sunt adesea folosite pentru a trata tipurile autoimune de artrită, cum ar fi artrita reumatoidă. Ele lucrează pentru a suprima răspunsul imunitar hiperactiv care contribuie la inflamarea articulațiilor.
● Modificatori ai răspunsului biologic: vizează în mod specific proteinele implicate în răspunsul imun. Ele pot fi foarte eficiente în gestionarea artritei autoimune și sunt de obicei administrate injectabil sau perfuzie.
● Corticosteroizi: medicamente antiinflamatoare puternice ce pot fi injectate în articulația afectată sau administrate pe cale orală. Ele sunt de obicei utilizate pentru ameliorarea pe termen scurt a simptomelor severe.

2. Kinetoterapie

Terapia fizică poate ajuta la îmbunătățirea funcției articulațiilor și la reducerea durerii. Include exerciții pentru a întări mușchii din jurul articulațiilor afectate și pentru a îmbunătăți flexibilitatea.

Se pot recomanda, de asemenea, dispozitive de asistență, cum ar fi bretele sau atele.

3. Schimbări ale stilului de viață

● Gestionarea greutății: Menținerea unei greutăți sănătoase reduce stresul asupra articulațiilor care poartă greutatea, cum ar fi genunchii și șoldurile, în special în osteoartrită.
● Mișcare: Exercițiile regulate, cu impact redus, pot ajuta la îmbunătățirea funcției articulațiilor și la reducerea rigidității. Activități precum înotul și ciclismul sunt adesea recomandate.
● Dieta: Unele modificări ale dietei pot aduce beneficii persoanelor cu artrită. Acizii grași omega-3 găsiți în pește și alimentele antiinflamatoare precum fructele, legumele și cerealele integrale pot fi de real ajutor.
● Protecția articulațiilor: Deprinderea tehnicilor pentru a proteja articulațiile în timpul activităților zilnice poate minimiza stresul și poate reduce riscul de exacerbare a simptomelor.

4.Dispozitive de asistență

Dispozitive precum bastoane, atele sau bretele pot oferi sprijin suplimentar articulațiilor afectate, pot reduce durerea și pot îmbunătăți mobilitatea.

5. Injecții

● Injecții cu corticosteroizi: în plus față de corticosteroizii orali, corticosteroizii pot fi injectați direct în articulația afectată pentru a oferi o ușurare țintită.
● Vascosuplimente: injecțiile cu acid hialuronic pot ajuta la lubrifierea și amortizarea articulațiilor, în special în osteoartrita.

6. Intervenții chirurgicale

În cazuri severe sau când alte tratamente sunt ineficiente, poate fi necesară o intervenție chirurgicală.

Opțiunile chirurgicale comune includ intervenții de înlocuire a articulațiilor pentru a restabili funcția acestora.

7. Terapii complementare și alternative

Unele persoane cu artrită găsesc alinare prin terapii complementare, cum ar fi acupunctura, îngrijirea chiropractică sau suplimentele pe bază de plante.

Cum ne pot ajuta suplimentele naturale să luptăm împotriva acestei afecțiuni?

Anumite suplimente naturale pot juca un rol în ameliorarea simptomelor artritei și îmbunătățirea sănătății articulațiilor.

Glucozamina și condroitina

Sunt două componente cercetate pe scară largă, adesea luate împreună, și care ajută la osteoartrită, cel mai frecvent tip de artrită.

Acestea susțin sănătatea cartilajului întrucât glucozamina și condroitina sunt componente ale cartilajului, țesutul de amortizare a articulațiilor.

Administrarea acestor suplimente poate ajuta la conservarea cartilajului și la încetinirea degenerării acestuia. De asemenea, reduc durerea și rigiditatea.

Acizi grași Omega-3

Disponibili în uleiul de pește și uleiul de semințe de in, au proprietăți antiinflamatorii care pot fi benefice pentru diferite tipuri de artrită, inclusiv artrita reumatoidă.

Omega-3 pot ajuta la scăderea inflamației în organism, care este un semn distinctiv al multor afecțiuni de artrită.

Apoi, unele persoane care iau suplimente de omega-3 au raportat o mobilitate îmbunătățită a articulațiilor și o rigiditate redusă.

Curcumina

Este un compus cunoscut pentru proprietățile sale antiinflamatorii.

Suplimente de curcumină reduc inflamația, pot reduce durerea și pot îmbunătăți funcția articulară la persoanele cu osteoartrită sau artrită reumatoidă.

Boswellia (tămâie)

Derivat din rășina arborelui Boswellia serrata, extractul a fost folosit în medicina tradițională pentru ameliorarea stărilor inflamatorii.

Conține compuși care pot inhiba procesele inflamatorii din organism.

De asemenea, s-a constatat o reducere a durerilor articulare și o îmbunătățire a mobilității.

Ghimbir

Este binecunoscut pentru proprietățile sale antiinflamatorii și antioxidante.

Compușii bioactivi ai ghimbirului pot ajuta la reducerea inflamației și pot oferi ameliorarea durerii cauzate de artrită.

Unele studii sugerează că suplimentele de ghimbir pot îmbunătăți funcția articulațiilor și pot reduce rigiditatea la persoanele cu osteoartrită.

Extract de Ceai verde

Ceaiul verde conține polifenoli cu efecte antioxidante și antiinflamatorii.

Aceștia pot ajuta la modularea răspunsului imunitar și la reducerea inflamației articulațiilor în anumite tipuri de artrită.

Cum se administrează acestea într-un mod corect?

Suplimentele naturale au câștigat popularitate ca ajutoare în gestionarea simptomelor artritei.

Cu toate acestea, este important ca administrarea lor să se facă corect pentru a le asigura eficacitatea și siguranța.

Consultați medicul

Înainte de a adăuga suplimente la planul de tratament al artritei, este esențial să consultați un specialist, de preferință unul familiarizat cu istoricul și starea medicală personală.

Astfel veți obține sfaturi personalizate, care iau în considerare potențialele interacțiuni cu alte medicamente, ajutându-vă să faceți alegeri informate.

Alegeți suplimente de înaltă calitate

Optați pentru suplimente de la mărci cunoscute care aderă la standarde stricte de calitate.

Căutați produse testate și cu certificări care arată că îndeplinesc cerințele de siguranță și puritate.

Determinați doza potrivită

Doza adecvată de suplimente poate varia în funcție de factori precum vârsta, greutatea și severitatea artritei.

Medicul vă poate ajuta să determinați doza corectă pentru nevoile specifice.

Citiți cu atenție etichetele

Acordați o atenție deosebită etichetelor suplimentelor, inclusiv listei de ingrediente și dozei.

Asigurați-vă că suplimentul pe care îl alegeți conține ingredientele active pe care le căutați și verificați doza optimă.

Luați-le cu sau fără alimente

Unele suplimente sunt absorbite cel mai bine atunci când sunt luate cu alimente, în timp ce altele sunt absorbite mai bine pe stomacul gol.

Citiți eticheta suplimentului sau consultați medicul pentru instrucțiuni specifice.

Fiți consecvenți

Consecvența este cheia atunci când luați suplimente pentru artrită.

Stabiliți un program regulat pentru a vă asigura că le luați conform instrucțiunilor.

Dozele lipsă le pot afecta eficacitatea.

Monitorizați efectele secundare

Deși sigure în general, uneori suplimentele pot provoca reacții adverse sau pot interacționa cu alte medicamente.

Acordați atenție oricăror modificări ale stării de sănătate sau simptomelor noi și comunicați-le prompt medicului.

Acordați timp

Suplimentele au nevoie de timp pentru a produce efecte vizibile.

Este important să fiți răbdători și realiști.

Unele persoane pot simți efectele mai rapid, altele într-un ritm mai lent.

Reevaluare periodică

Revizuiți în mod regulat regimul de suplimente cu medicul pentru a vă asigura că acesta continuă să se alinieze cu obiectivele personale de gestionare a artritei.

Pot fi necesare ajustări pe măsură ce starea evoluează.

Articulații sănătoase cu ajutorul suplimentelor naturale

Pe lângă tratamentele medicamentoase clasice, suplimentele nutritive pe bază de glucozamină și condroitină și ingrediente naturale s-au dovedit a fi eficiente în ameliorarea durerii, a rigidității și a altor simptome specifice artritei.

Glucozamina și condroitina sunt componente structurale ale cartilajului.

Ambele sunt produse în mod natural în organism.

Disponibile sub formă de supliment, acestea sunt administrate împreună pentru a reduce inflamația, durerile și a consolida cartilajul.

Pentru o eficacitate mai mare, au fost dezvoltate formule complexe, sub formă de comprimate, care conțin glucozamină și condroitină, îmbogățite cu extracte de plante precum extractul de Boswellia serrata și Gheara-diavolului.

Suplimentele pe bază colagen și acid hialuronic  vin cu o combinaţie premium de substanţe nutritive pentru stimularea sintezei colagenului, precum și cu extracte standardizate din plante cu efect antiinflamator.

Gama Articlar a fost dezvoltată de către specialiștii Alevia special pentru regenerarea cartilajelor, reducerea inflamației și a durerilor articulare.

Fie că sunt sub formă de pulbere solubilă, comprimate sau gel acestea au la bază o combinaţie de substanţe nutritive, pentru stimularea sintezei colagenului și a proteglicanilor și extracte standardizate din plante cu efect antiinflamator.

Acțiunea lor îmbunătăţește elasticitatea și flexibilitatea ligamentelor, cartilajelor și articulaţiilor și diminuează inflamaţiile.

Peptidele naturale bioactive din colagen hidrolizat permit o absorbție rapidă în organism, o asimilare profundă în țestul cojunctiv și stimularea producerii de colagen, echilibrând ceea ce se pierde prin îmbătrânire și impactul mediului.

Vitamina D reglează absorbția calciului la nivelul structurii osoase și musculare și poate reduce pierderea osoasă, iar vitamina C și zincul susțin funcționarea normală a ligamentelor și a sistemului osos.

Adiacent, MSM Optim este un produs Alevia dezvoltat pentru reducerea durerilor articulare, a inflamației și a durerilor musculare.

Metilsulfonilmetanul (MSM) intră în compoziţia colagenului, fiind o fibră esenţială care se găsește în piele, tendoane și articulaţii.

MSM-ul este un compus organic al sulfului, nutrient esenţial al organismului uman, care intră în compoziţia cartilajelor și a ţesuturilor conjunctive.

Sulful joacă un rol decisiv la nivelul colagenului, fiind capabil să permită tridimensionalitatea structurii.

Studiile arată că MSM poate reduce degenerarea articulațiilor, afecțiune care cauzează durere la nivelul genunchilor, spatelui, mâinilor și șoldului. Reduce inflamația prin reducerea producției de citokine (substanțe proinflamatorii).

Gheara-diavolului și boswellia sunt bune adjuvante în afecțiunile articulare de uzură, datorită substanțelor analgezice și antioxidante din compoziția lor.

Pot ajuta la diminuarea durerilor articulare, în timp ce glucozamina și condroitina ajută la protejarea cartilajului împotriva degradării.

Balsamul cu Gheara Diavolului conține glicozide și un nivel semnificativ de harpagozide, care au proprietăți antiinflamatoare și analgezice, reducând durerea și mărind mobilitatea articulară.

Datorită extractului de rădacină de Gheara Diavolului de calitate înaltă, balsamul calmează tensiunile și durerea musculară, contribuie la sănătatea și flexibilitatea mușchilor, articulațiilor și tendoanelor.

De asemenea, rășinile obținute din arborele Boswellia conțin numeroase substanțe active, numite acizi boswellici (BA), care controlează nivelul de inflamație din corp, reduc durerile asociate afecțiunilor articulare și refac mobilitatea și flexibilitatea articulațiilor.

Capsulele vegetale de Tămâie Alevia conțin extract Broswellia serrata standardizat 85% acizi broswellici și ajută la diminuarea durerilor și menținerea sănătății articulațiilor, ligamentelor, tendoanelor și a mușchilor.

Unul dintre tratamentele tradiționale pentru reducerea durerilor articulare are la bază turmericul.

Efectele sale de calmare a durerii sunt atribuite unui compus chimic din turmeric numit curcumină.

Curcumina este un antiinflamator puternic, ce contribuie la menținerea sănătății sistemului osteoarticular, ameliorează disconfortul articular și ajută la menținerea mobilității articulațiilor.

De altfel, multe studii arată că curcumina poate ajuta la tratarea simptomelor artritei și este, în unele cazuri, mai eficientă decât medicamentele antiinflamatoare.

Comprimatele Alevia pe bază de Curcumin conțin 95% curcuminoide pentru o eficiență în ameliorarea durerilor articulare și reducerea inflamației.

Turmeric

O gamă largă de suplimente bazate pe extracte de plante naturale sunt folosite ca adjuvant în prevenirea sau ameliorarea simptomelor cauzate de artrită.

Acestea pot fi utilizate sub formă de comprimate, plicuri solubile, ceai și inclusiv sub formă de gel sau balsam care se aplică local, în zonele articulațiilor inflamate.

Sănătate! La 100%.

 

Resurse

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/12061-arthritis

https://www.niams.nih.gov/health-topics/arthritis

https://www.medicalnewstoday.com/articles/7621

https://www.arthritis.org/

Cauta alte produse

ALTE ARTICOLE