Cuprins:
1. Ce este pulsul inimii și cum se măsoară acesta?
2. Care sunt principalii factori ce pot influența pulsul?
3.Care sunt valorile normale ale pulsului în funcție de vârstă și sex?
4. Ce putem face în cazul în care avem pulsul mărit?
5. Ce tipuri de afecțiuni sunt asociate cu pulsul mărit?
6. Cât de comune sunt aceste afecțiuni?
7. Ce tipuri de persoane sunt predispuse la apariția unor astfel de afecțiuni?
8. Cum se manifestă aceste afecțiuni?
9.Care sunt factorii de risc în cazul acestor afecțiuni?
10. Ce fel de complicații pot să apară?
11. Când este recomandat să apelăm la un specialist?
12. Ce fel de schimbări trebuie să facem în stilul de viață în cazul în care avem pulsul mărit?
13. Cum ne pot ajuta suplimentele naturale să ținem sub control pulsul?
14. Care sunt cele mai recomandate produse pentru sănătatea inimii?
Frecvența cu care inima bate nu doar că reflectă starea fizică generală, ci poate semnala și prezența unor afecțiuni medicale.
Un puls mărit sau neregulat poate fi un semn de alarmă, indicând posibile probleme de sănătate care necesită atenție medicală.
Ce este pulsul inimii și cum se măsoară acesta?
Pulsul inimii sau ritmul cardiac reprezintă numărul de bătăi ale inimii pe minut, fiind un indicator important al stării de sănătate cardiovasculare.
Pulsul poate varia în funcție de vârstă, nivelul de activitate fizică, starea emoțională, poziția corpului și starea generală de sănătate.
Un puls normal indică o inimă care funcționează eficient.
Anomalii în ritmul cardiac pot semnala afecțiuni cardiace.
Atleții și persoanele active tind să aibă un puls de repaus mai scăzut, ceea ce indică o eficiență mai mare a sistemului cardiovascular.
Măsurarea pulsului poate ajuta la detectarea unor probleme de sănătate precum aritmii, tahicardie sau bradicardie.
Măsurarea pulsului inimii poate fi realizată manual sau cu ajutorul unor dispozitive electronice.
Metoda manuală
Alegerea locului de măsurare:
Arteră radială – situată la încheietura mâinii, pe partea laterală a degetului mare.
Arteră carotidă – situată pe partea laterală a gâtului, lângă trahee.
Arteră brahială – situată la partea interioară a cotului.
Arteră femurală – situată în zona inghinală.
Procedura de măsurare:
Găsiți pulsul – folosiți degetele arătător și mijlociu (nu degetul mare, deoarece acesta are un puls propriu) pentru a apăsa ușor pe arteră până când simți bătăile inimii.
Numărați bătăile – cronometrați 60 de secunde și numărați bătăile simțite pentru a determina pulsul pe minut.
Alternativ, puteți număra bătăile timp de 15 secunde și multiplica rezultatul cu 4 pentru a obține pulsul pe minut.
Metoda electronică
Dispozitive electronice:
Monitoare de ritm cardiac – includ brățări fitness, ceasuri inteligente și monitoare de ritm cardiac care se atașează pe piept.
Tensiometre electronice – măsoară atât tensiunea arterială, cât și pulsul.
Aplicații de smartphone – aplicații care folosesc camera și blițul telefonului pentru a detecta pulsul prin variațiile de culoare ale pielii.
Procedura de măsurare:
Asigurați-vă că dispozitivul este fixat corect, conform instrucțiunilor producătorului.
Porniți dispozitivul și urmați instrucțiunile pentru a începe măsurarea pulsului.
După câteva secunde, dispozitivul va afișa ritmul cardiac pe ecran.
Care sunt principalii factori ce pot influența pulsul?
Pulsul poate fi influențat de o varietate de factori, de la cei fiziologici la cei de mediu și patologici.
Factori fiziologici
Vârsta – de obicei, bebelușii și copiii au o frecvență cardiacă mai mare decât adulții, în timp ce persoanele în vârstă tind să aibă o frecvență cardiacă mai mică.
Sexul – femeile tind să aibă o frecvență cardiacă mai mare decât bărbații.
Nivelul de activitate fizică – atleții sau persoanele care fac regulat exerciții fizice intense au, de obicei, o frecvență cardiacă în repaus mai scăzută comparativ cu cei care duc o viață sedentară.
Starea emoțională – stresul, anxietatea și emoțiile puternice pot crește temporar pulsul. Relaxarea și meditația pot avea efectul opus.
Somnul – frecvența cardiacă scade în timpul somnului.
Hidratarea – deshidratarea poate crește frecvența cardiacă deoarece volumul sângelui scade, ceea ce necesită ca inima să pompeze mai repede pentru a menține un debit cardiac adecvat.
Factori de mediu
Temperatura ambientală – temperaturile ridicate pot cauza vasodilatație și o creștere a frecvenței cardiace pentru a ajuta la răcirea corpului.
În schimb, temperaturile scăzute pot provoca vasoconstricție și o ușoară creștere a frecvenței cardiace.
Altitudinea – la altitudini mari, unde aerul este mai subțire și conține mai puțin oxigen, inima trebuie să bată mai repede pentru a furniza suficient oxigen țesuturilor.
Factori patologici
Bolile cardiovasculare – hipertensiunea arterială, insuficiența cardiacă și bolile arteriale coronariene pot afecta frecvența cardiacă.
Tulburările tiroidiene – hipertiroidismul (exces de hormoni tiroidieni) poate crește pulsul, în timp ce hipotiroidismul (deficit de hormoni tiroidieni) poate reduce pulsul.
Infecțiile și febra – frecvența cardiacă poate crește deoarece organismul luptă împotriva infecției.
Medicamentele – beta-blocantele pot reduce frecvența cardiacă, în timp ce medicamentele stimulante o pot crește.
Anemia – scăderea numărului de globule roșii poate determina inima să bată mai repede pentru a furniza suficient oxigen corpului.
Alți factori
Stilul de viață și dieta – consumul de cafeină și alcool poate crește temporar pulsul. De asemenea, fumatul poate avea un efect similar.
Greutatea corporală – obezitatea poate duce la o frecvență cardiacă mai mare, deoarece inima trebuie să lucreze mai mult pentru a pompa sângele prin corp.
Care sunt valorile normale ale pulsului în funcție de vârstă și sex?
Valorile normale ale pulsului pot varia în funcție de vârstă și sex, astfel:
Nou-născuți (0-1 lună): 100-160 BPM
Sugari (1-12 luni): 100-150 BPM
Copii mici (1-2 ani): 90-140 BPM
Preșcolari (3-5 ani): 80-130 BPM
Școlari (6-10 ani): 70-110 BPM
Adolescenți (11-18 ani): 60-100 BPM
Adulți (19-60 ani): 60-100 BPM
Vârstnici (peste 60 de ani): 60-100 BPM
În general, femeile tind să aibă o frecvență cardiacă în repaus ușor mai mare decât bărbații.
Aceasta se poate datora diferențelor hormonale și ale dimensiunii inimii.
Studiile arată că femeile au frecvențe cardiace de repaus cu aproximativ 3-7 BPM mai mari decât bărbații.
Bărbații, în special cei activi fizic, pot avea frecvențe cardiace de repaus mai mici comparativ cu femeile de aceeași vârstă.
Ce putem face în cazul în care avem pulsul mărit?
Pulsul mărit este cunoscut sub numele de tahicardie.
Tahicardia poate avea diverse cauze și poate fi un simptom al unei probleme de sănătate subiacente.
Gestionarea tahicardiei depinde de cauză și severitate.
Relaxare și respirație.
Inhalarea lentă și profundă, urmată de expirarea lentă poate ajuta la calmarea sistemului nervos și reducerea pulsului.
Practicarea meditației, yoga sau a altor tehnici de relaxare contribuie și ele la scăderea pulsului.
Schimbarea poziției corpului
Dacă sunteți în picioare, încercați să vă așezați sau să vă întindeți.
Uneori, schimbarea poziției poate ajuta la reducerea pulsului.
Consumul de apă
Deshidratarea poate crește pulsul. Beți un pahar cu apă pentru a vă asigura că sunteți hidratat corespunzător.
Consultarea unui medic
Dacă pulsul rămâne ridicat sau este asociat cu simptome precum amețeli, dureri în piept, dificultăți de respirație sau leșin, este important să consultați un medic.
Acesta poate solicita efectuarea unor investigații medicale.
Cu ajutorul electrocardiogramei se poate măsuara activitatea electrică a inimii și identifica eventualele problemele cardiace, iar prin monitorizarea Holter se înregistrează ritmul cardiac timp de 24-48 de ore.
De asemenea, pot fi efectuate analize de sânge pentru evaluarea funcției tiroidiene, nivelurilor de electroliți și alte investigații relevante.
Tratamente medicale
Acestea presupun fie administrarea unor medicamente pentru inimă, fie diferite intervenții medicale.
Beta-blocantele reduc ritmul cardiac, fiind folosite pentru tratarea hipertensiunii arteriale și a altor afecțiuni cardiace.
Medicamentele blocante ale canalelor de calciu ajută la reducerea ritmului cardiac și sunt utilizate pentru tratarea anumitor forme de aritmie, iar cele antiaritmice sunt folosite pentru a controla ritmul cardiac în cazul aritmiilor.
Apoi, cardioversia este procedura care utilizează șocuri electrice pentru a restabili ritmul cardiac normal, iar prin ablația prin cateter, o procedură minim invazivă, sunt distruse micile zone de țesut cardiac care provoacă tahicardia.
Modificări ale stilului de viață
Evitarea situațiilor stresante și practicarea tehnicilor de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, yoga și exercițiile de respirație.
Menținerea unei diete echilibrate, bogate în fructe, legume, proteine slabe și evitarea excesului de cafeină și alcool.
Activitatea fizică regulată poate ajuta la menținerea unui ritm cardiac sănătos.
Este important de consultat medicul înainte de a începe un program de exerciții, mai ales dacă aveți probleme cardiace.
Limitarea consumului de cafeină, alcool și evitarea fumatului.
Dacă aveți simptome severe cum ar fi durere toracică intensă, dificultăți de respirație, pierderea cunoștinței sau amețeli severe, solicitați imediat ajutor medical de urgență.
Gestionarea unui puls mărit necesită o abordare cuprinzătoare care să includă atât intervenții imediate, cât și pe termen lung, pentru a identifica și trata cauzele subiacente și a preveni complicațiile.
Ce tipuri de afecțiuni sunt asociate cu pulsul mărit?
Tahicardia poate fi asociată cu o varietate de afecțiuni, fie cardiace sau non-cardiace și pot varia în severitate și complexitate.
Afecțiuni cardiace
Fibrilația atrială – o aritmie comună caracterizată prin bătăi neregulate și rapide ale inimii, care pot duce la formarea de cheaguri de sânge și creșterea riscului de accident vascular cerebral.
Flutter atrial – similar fibrilației atriale, dar cu un ritm cardiac mai organizat.
Tahicardia supraventriculară – include diverse tipuri de aritmii care își au originea deasupra ventriculelor.
Este caracterizată printr-o frecvență cardiacă foarte rapidă.
Tahicardia ventriculară – o aritmie periculoasă care apare în ventricule și poate duce la fibrilație ventriculară, o condiție care poate fi fatală fără intervenție rapidă.
Boala coronariană – blocajele sau îngustările arterelor coronare pot reduce fluxul de sânge către inimă, determinând tahicardie ca răspuns la încercarea corpului de a compensa lipsa de oxigen.
Insuficiența cardiacă – inima nu pompează eficient sângele, ceea ce poate duce la o frecvență cardiacă crescută în încercarea de a menține o circulație adecvată a sângelui.
Miocardita – inflamația mușchiului cardiac, care poate fi cauzată de infecții virale, bacteriene sau alte cauze.
Afecțiuni non-cardiace
Hipertiroidism – o producție excesivă de hormoni tiroidieni accelerează metabolismul și poate cauza tahicardie.
Anemia – scăderea numărului de globule roșii sau a hemoglobinei reduce capacitatea sângelui de a transporta oxigen, determinând inima să bată mai repede pentru a compensa.
Infecții și febră – pot accelera ritmul cardiac ca răspuns al organismului la lupta împotriva infecției.
Deshidratarea – pierderea excesivă de lichide și electroliți poate reduce volumul sanguin, determinând inima să bată mai repede pentru a menține debitul cardiac.
Tulburări de anxietate și stres – pot activa sistemul nervos simpatic, conducând la creșterea frecvenței cardiace.
Consumul de substanțe stimulante – cafeina, nicotina, alcoolul și drogurile (cum ar fi cocaina sau amfetaminele) pot stimula sistemul nervos și crește pulsul.
Afecțiuni metabolice și hormonale
Diabetul – problemele de control al glicemiei pot afecta funcția cardiovasculară și pot duce la tahicardie.
Pheocromocitom – o tumoră rară a glandelor suprarenale care produce exces de hormoni catecolaminici, determinând creșterea frecvenței cardiace și hipertensiune arterială.
Medicamente și tratament
Efectele secundare ale medicamentelor – unele medicamente, cum ar fi bronhodilatatoarele pentru astm, anumite antidepresive și medicamentele decongestionante, pot provoca tahicardie ca efect secundar.
Retragerea de medicamente – oprirea bruscă a anumitor medicamente, cum ar fi beta-blocantele, poate duce la tahicardie.
Afecțiuni specifice
Sindromul de tahicardie ortostatică posturală – o afecțiune în care ritmul cardiac crește anormal de mult atunci când persoana trece de la poziția așezată sau culcată la poziția în picioare.
Feocromocitom – tumori rare ale glandelor suprarenale care pot provoca o creștere a nivelului de adrenalină și noradrenalină, determinând tahicardie.
Cât de comune sunt aceste afecțiuni?
Fibrilația atrială – este cea mai comună aritmie, afectând între 1% și 2% din populația generală.
Prevalența crește odată cu vârsta, afectând aproximativ 10% dintre persoanele cu vârsta peste 80 de ani.
Flutter atrial – este mai puțin frecvent decât fibrilația atrială, dar apare adesea la persoanele cu afecțiuni cardiace subiacente.
Tahicardia supraventriculară – afectează aproximativ 2,25 cazuri la 1000 de persoane.
Este mai comună la femei decât la bărbați și poate apărea la orice vârstă.
Tahicardia ventriculară – este mai rară, dar poate apărea la persoanele cu boli cardiace severe, cum ar fi cardiomiopatia sau infarctul miocardic.
Boala coronariană – este o afecțiune comună, afectând aproximativ 7% dintre adulții cu vârsta peste 20 de ani.
Este una dintre principalele cauze de deces la nivel global.
Insuficiența cardiacă – afectează aproximativ 1-2% din populația adultă din țările dezvoltate, prevalența crescând la peste 10% la persoanele cu vârsta peste 70 de ani.
Miocardita – este relativ rară, cu o incidență estimată de 10-20 cazuri la 100.000 de persoane anual.
Poate apărea la orice vârstă, dar este mai frecventă la tineri.
Hipertiroidism – afectează aproximativ 1-2% dintre femei și este de 5-10 ori mai frecvent la femei decât la bărbați.
Boala Basedow-Graves este cea mai comună cauză de hipertiroidism.
Hipotiroidism – deși nu este direct asociat cu tahicardia, tratamentul necorespunzător poate duce la complicații cardiace.
Afectează 4-10% dintre femei și 1-2% dintre bărbați.
Anemia – este foarte comună, afectând aproximativ 24,8% din populația mondială. Este mai frecventă la femei și copii cu vârstă preșcolară.
Deshidratarea – este o problemă comună, mai ales în rândul copiilor, vârstnicilor și sportivilor.
Poate fi cauzată de aportul inadecvat de lichide, căldură excesivă sau boli care duc la pierderea de lichide.
Tulburări de anxietate și stres – afectează aproximativ 18% din populația adultă anual.
Stresul este omniprezent și poate varia foarte mult în funcție de circumstanțele individuale.
Diabetul zaharat de tip 2 – afectează aproximativ 8-9% din populația globală adultă.
Diabetul zaharat de tip 1 este mai rar, afectând aproximativ 0,5% din populație.
Pheocromocitom – este o afecțiune rară, cu o prevalență estimată la 2-8 cazuri la un milion de persoane anual.
Majoritatea cazurilor sunt diagnosticate la adulți între 30 și 50 de ani.
Sindromul de tahicardie ortostatică posturală – este relativ rar, afectând aproximativ 0,1-1% din populație.
Este mai frecvent la femei tinere.
Feocromocitom – tumori rare, cu prevalență de 2-8 cazuri la un milion de persoane anual.
Majoritatea cazurilor sunt benigne și sunt diagnosticate între 30 și 50 de ani.
Ce tipuri de persoane sunt predispuse la apariția unor astfel de afecțiuni?
Există anumite categorii de persoane care sunt predispuse la apariția afecțiunilor asociate cu pulsul mărit.
Această predispoziție poate fi determinată de factori genetici, stil de viață, condiții medicale preexistente și alți factori de mediu.
Iată câteva categorii de persoane care pot fi mai susceptibile la astfel de afecțiuni:
Persoanele cu antecedente familiale de boli cardiace, aritmii sau tulburări tiroidiene pot fi mai predispuse la dezvoltarea acestor afecțiuni.
Persoanele cu mutații genetice pot fi predispuse la anumite afecțiuni cardiace, cum ar fi canalopatiile, care pot cauza tahicardie și alte aritmii.
Fumătorii – fumatul poate crește riscul de boli cardiace și hipertensiune arterială, asociate cu tahicardia.
Consumatorii de alcool și cofeină în mod excesiv – consumul excesiv de alcool și cofeină poate provoca tahicardie și poate agrava afecțiunile cardiace preexistente.
Persoanele sedentare – lipsa de activitate fizică poate duce la obezitate, hipertensiune arterială și alte condiții care pot influența frecvența cardiacă.
Persoanele cu boli cardiace – cum ar fi hipertensiunea arterială, boala coronariană, insuficiența cardiacă sau defectele congenitale de inimă, sunt mai susceptibile la tahicardie.
Persoanele cu tulburări tiroidiene – hipertiroidismul poate cauza tahicardie și alte probleme cardiace.
Persoanele cu anemie – anemia provoacă tahicardie ca răspuns la nivelurile scăzute de oxigen în sânge.
Persoanele cu boli infecțioase și inflamatorii – infecțiile severe și inflamațiile pot determina o creștere a frecvenței cardiace.
Persoanele cu tulburări de anxietate sau stres cronic pot prezenta tahicardie ca răspuns la reacția sistemului nervos simpatic.
Vârstnici și copii – pot fi mai susceptibili la anumite afecțiuni cardiace și pot prezenta unele modificări ale pulsului în funcție de vârstă.
Persoanele care trăiesc sau vizitează zone situate la altitudini mari pot avea o frecvență cardiacă mai ridicată din cauza scăderii nivelurilor de oxigen în aer.
Persoanele care trăiesc în zone cu climă caldă și umedă – expunerea la temperaturi ridicate și umiditate poate duce la deshidratare și creșterea frecvenței cardiace.
Femeile gravide – pot experimenta tahicardie ca răspuns la schimbările hormonale și la creșterea volumului de sânge.
Persoanele cu sindrom de tahicardie ortostatică posturală – pot prezenta tahicardie excesivă la schimbarea poziției corpului.
Cum se manifestă aceste afecțiuni?
Afecțiunile asociate cu pulsul mărit pot avea o varietate de manifestări și simptome, variațiate dată de cauză, severitate și alte factori individuali.
Simptome generale
Tahicardie – unul dintre cele mai evidente simptome este creșterea frecvenței cardiace, care poate fi detectată prin palparea pulsului sau prin măsurarea frecvenței cardiace.
Bătăi neregulate ale inimii (aritmii) – pot apărea senzații de bătăi neregulate sau palpitații.
Dispnee (dificultăți de respirație) – respirația rapidă și dificultățile de respirație pot fi prezente, în special la efort sau în repaus.
Dureri în piept – unele persoane pot experimenta dureri, disconfort sau senzație de presiune în zona pieptului.
Amețeli și leșin – tahicardia poate reduce fluxul de sânge către creier, ceea ce poate duce la amețeli, slăbiciune și în unele cazuri, leșin.
Oboseală și slăbiciune generală – inima care bate rapid poate determina oboseală excesivă și slăbiciune, deoarece necesită o muncă suplimentară pentru a pompa sângele.
Palpitații – senzația de „bătăi puternice ale inimii”.
Transpirații abundente – poate fi un răspuns al corpului la tahicardie.
Simptome specifice
Fibrilație atrială – amețeli, oboseală și slăbiciune, dificultăți de respirație, senzație de bătăi neregulate ale inimii, palpitații.
Boala coronariană – durere în piept (angină pectorală), care poate radia către brațe, spate, gât sau maxilar.
Insuficiența cardiacă – dispnee, oboseală excesivă, umflare în picioare și glezne (edeme), creștere în greutate inexplicabilă.
Tulburări tiroidiene – schimbări în greutate, oboseală, intoleranță la temperaturi, tremurături, modificări ale pielii și ale părului.
Anemie – oboseală excesivă, slăbiciune, piele palidă, dificultăți de respirație, palpitații.
Infecții și febră – febra, frisoanele, oboseala, durerea musculară, dureri de cap, palpitații.
Stres și anxietate – amețeli, palpitații, dificultăți de respirație, senzație de sufocare, transpirații, tremurături, senzație de slăbiciune sau oboseală.
Diabet – sete excesivă, urinare frecventă, oboseală, vedere încețoșată, răni care se vindecă greu.
Simptome specifice în funcție de vârstă și sex
Copii și adolescenți – tahicardie, oboseală excesivă, dificultăți de concentrare, senzație de palpitații, slăbiciune.
Femei – simptomele pot fi similare cu cele ale bărbaților, dar unele pot fi influențate de schimbările hormonale legate de menstruație.
Care sunt factorii de risc în cazul acestor afecțiuni?
Factorii de risc pentru afecțiunile asociate cu pulsul mărit pot varia în funcție de cauză și de afecțiunile medicale specifice unei persoane.
Factori de risc cardiaci
Istoric familial de boli cardiace – persoanele cu antecedente familiale de boli cardiace, cum ar fi boala coronariană, insuficiența cardiacă sau aritmii, prezintă un risc crescut de a dezvolta aceste afecțiuni.
Hipertensiune arterială – presiunea arterială crescută crește stresul asupra inimii și poate duce la hipertrofie cardiacă și alte complicații cardiace.
Nivelurile crescute de colesterol – nivelurile ridicate de colesterol LDL („colesterolul rău”) pot duce la depunerea de plăci de aterom pe pereții arterelor, crescând riscul de boli cardiace.
Fumatul – poate crește riscul de formare a cheagurilor de sânge și poate contribui la deteriorarea venelor, fiind un factor de risc în afecțiunile cardiovasculare.
Diabetul zaharat – deoarece nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot deteriora vasele de sânge și nervii.
Factori de risc metabolici și de sănătate
Obezitatea – excesul de greutate corporală poate crește riscul de boli cardiace, hipertensiune arterială și diabet zaharat.
Sedentarismul – lipsa de activitate fizică poate crește riscul de obezitate, boli cardiace și alte afecțiuni asociate cu pulsul mărit.
Anemia – deoarece nivelurile scăzute de hemoglobină pot afecta oxigenarea adecvată a țesuturilor.
Tulburări tiroidiene – deoarece nivelurile crescute de hormoni tiroidieni pot afecta funcționarea normală a inimii.
Factori de risc și stilul de viață
Consumul excesiv de alcool și cofeină – poate crește frecvența cardiacă și poate agrava afecțiunile cardiace preexistente.
Stresul și anxietatea – pot crește frecvența cardiacă și pot afecta sănătatea cardiovasculară.
Dietă necorespunzătoare – prin consumul excesiv de sare, grăsimi saturate și zahăr.
Expunerea la fum de țigară – poate crește riscul de boli cardiovasculare și alte afecțiuni asociate cu pulsul mărit.
Factori de risc specifici la anumite persoane
Vârstnici – sunt mai susceptibili la boli cardiovasculare și pot avea mai multe comorbidități care să contribuie la pulsul mărit.
Femeile gravide – sarcina poate crește stresul asupra inimii și poate duce la tahicardie și alte probleme cardiace temporare.
Copii și adolescenți – anumite afecțiuni congenitale de inimă sau tulburări endocrine pot crește riscul de puls mărit.
Ce fel de complicații pot să apară?
Afecțiunile asociate cu pulsul mărit pot duce la complicații semnificative, care să afecteze sănătatea cardiovasculară și calitatea vieții.
Complicațiile pot varia în funcție de cauza și gravitatea tahicardiei.
Complicații cardiace
Insuficiența cardiacă – inima care bate rapid și neregulat poate duce la slăbirea sa în timp, ceea ce poate provoca insuficiență cardiacă, afecțiue în care inima nu poate pompa suficient sânge pentru a satisface cerințele corpului.
Formarea cheagurilor de sânge – tahicardia poate crește riscul de formare a cheagurilor de sânge în atrii, ceea ce duce la embolii și accidente vasculare cerebrale în cazul fibrilației atriale sau la alte complicații tromboembolice.
Infarctul miocardic – tahicardia persistentă poate crește riscul de formare a plăcilor de aterom și poate provoca blocarea bruscă a unei artere coronare, determinând infarct miocardic.
Cardiomiopatia – ritmul cardiac rapid și neregulat poate duce la modificări structurale ale inimii și la deteriorarea funcției sale, provocând cardiomiopatie, afecțiune în care inima devine slăbită și nu poate pompa eficient sângele.
Complicații vasculare
Hipertensiune arterială – o tensiune ridicată poate crește riscul de complicații vasculare precum accident vascular
Ateroscleroza – formarea plăcilor de aterom pe pereții arterelor poate duce la îngustarea și blocarea acestora, creând un risc crescut de boli cardiovasculare, inclusiv de boala coronariană și accident vascular cerebral.
Complicații cerebrale
Accident vascular cerebral (AVC) – formarea cheagurilor de sânge în atrii, în special în cazul fibrilației atriale, poate duce la embolizarea acestora în circulația cerebrală, provocând un AVC ischemic sau hemoragic.
Declin cognitiv – hipoperfuzia cerebrală cronică și microembolizarea cerebrală asociată cu tahicardia pot contribui la declinul cognitiv și la creșterea riscului de demență.
Alte complicații
Oboseală și scăderea calității vieții – afectează capacitatea de a efectua activități zilnice.
Complicații emoționale și psihologice – tahicardia poate provoca anxietate, stres și depresie, afectând sănătatea emoțională și psihologică.
Când este recomandat să apelăm la un specialist?
Este recomandat să apelați la un specialist, respectiv un medic cardiolog sau un medic de familie, în următoarele situații:
Simptome severe sau persistente
Tahicardie persistentă – dacă observați că pulsul este rapid și neregulat în mod constant sau pentru perioade lungi de timp.
Dureri în piept – disconfortul în piept care se agravează sau persistă.
Dispnee severă – dificultăți de respirație severe, care nu se ameliorează după repaus.
Leșin sau amețeli frecvente – pierdere de conștientă sau amețeli care afectează capacitatea de a funcționa normal.
Simptome noi sau inexplicabile
Schimbări bruște în puls sau ritm cardiac – dacă observați modificări semnificative în puls sau ritm, fără o cauză evidentă.
Palpitații – senzație de bătăi neregulate sau puternice ale inimii.
Senzație de sufocare – dificultăți de respirație care nu sunt legate de efort fizic sau anxietate.
Factori de risc cardiovascular
Istoric familial de boli cardiace – dacă aveți antecedente familiale de boli cardiace, aritmii sau alte afecțiuni cardiace.
Afecțiuni medicale preexistente – dacă aveți afecțiuni medicale precum hipertensiune arterială, diabet zaharat, boală coronariană sau alte afecțiuni cardiace.
Situații de urgență
Simptome severe și acute – dacă aveți simptome severe și acute, cum ar fi durere severă în piept, dificultăți de respirație sau leșin, sunați imediat la serviciile de urgență.
Ce fel de schimbări trebuie să facem în stilul de viață în cazul în care avem pulsul mărit?
În cazul tahicardiei, adesea recomandările includ schimbări semnificative în stilul de viață pentru a ajuta la controlul și reducerea frecvenței cardiace, pentru a îmbunătăți sănătatea generală și a preveni complicațiile cardiovasculare.
Alimentație sănătoasă
Reducerea consumului de sare – este recomandat să limitați sarea la mai puțin de 2300 mg pe zi (sau chiar mai puțin, conform recomandărilor medicale specifice).
Evitarea grăsimilor saturate și trans – acestea pot contribui la formarea plăcilor de aterom pe artere.
Consumul de alimente bogate în fibre – fructele, legumele, cerealele integrale și leguminoasele sunt excelente pentru sănătatea inimii și pot ajuta la menținerea unui puls sănătos.
Aportul adecvat de potasiu și magneziu – ajută la reglarea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac. Bananele, spanacul, avocado și migdalele sunt și ele surse bune.
Exerciții fizice
Activitate fizică regulată – exercițiile aerobice moderate, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau ciclismul, pot îmbunătăți sănătatea cardiovasculară și pot ajuta la reducerea pulsului. Sunt recomandate cel puțin 150 de minute de activitate moderată pe săptămână.
Antrenamente de forță – întărirea mușchilor poate îmbunătăți metabolismul și poate ajuta la menținerea unui puls sănătos.
Evitarea exercițiilor intense brusc – dacă nu sunteți obișnuit cu activitatea fizică, începeți lent și creșteți treptat intensitatea pentru a evita suprasolicitarea inimii.
Controlul greutății
Menținerea unei greutăți sănătoase – excesul de greutate pune un stres suplimentar asupra inimii. În schimb, pierderea în greutate poate reduce tensiunea arterială și frecvența cardiacă.
Gestionarea stresului
Tehnici de relaxare – practici precum meditația, yoga, respirația profundă și tehnicile de relaxare progresivă a mușchilor pot ajuta la reducerea stresului și, implicit, a pulsului.
Terapia cognitiv-comportamentală – dacă suferiți de anxietate sau stres cronic, consilierea sau terapia poate fi utilă pentru a învăța cum să gestionați mai bine aceste emoții.
Reducerea consumului de substanțe stimulative
Limitarea cofeinei – cofeina poate crește frecvența cardiacă. Încercați să reduceți sau să eliminați consumul de cafea, ceai negru, băuturi energizante și alte surse de cofeină.
Reducerea sau eliminarea alcoolului – consumați alcool cu moderație sau evitați-l complet.
Evitarea fumatului – fumatul este un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare.
Monitorizarea și managementul sănătății
Monitorizarea pulsului și tensiunii arteriale – folosirea unui tensiometru sau a unui dispozitiv de monitorizare a ritmului cardiac poate ajuta la urmărirea acestor valori și la detectarea schimbărilor.
Consultații regulate – vizitele periodice la medic sunt importante pentru monitorizarea sănătății inimii și ajustarea tratamentului, dacă este necesar.
Somn adecvat
Dormitul suficient – asigurați-vă că dormiți cel puțin 7-8 ore pe noapte. Un somn adecvat este crucial pentru sănătatea cardiovasculară.
Rutina de somn regulată – menținerea unui program de somn constant poate ajuta la reducerea stresului și menținerea unui puls sănătos.
Cum ne pot ajuta suplimentele naturale să ținem sub control pulsul?
Suplimentele naturale pot acționa prin reducerea tensiunii arteriale, îmbunătățirea circulației sanguine, reducerea inflamației și sprijinirea funcției cardiace.
Magneziu
Este esențial pentru funcționarea normală a inimii și pentru reglarea ritmului cardiac.
Ajută la relaxarea mușchilor inimii și a vaselor de sânge, ceea ce poate reduce tensiunea arterială și poate preveni tahicardia.
Potasiu
Ajută la echilibrarea nivelurilor de sodiu din organism, prevenind bătăile neregulate ale inimii, ceea ce poate reduce tensiunea arterială și sprijini sănătatea cardiovasculară.
Coenzima Q10
Este un antioxidant care sprijină producția de energie în celulele inimii, îmbunătățește funcția cardiacă, reducere tensiunea arterială, prevenind insuficiența cardiacă.
Acizi grași Omega-3
Sunt esențiali pentru organism, dar nu pot fi sintetizați de acesta.
Sunt de ajutor pentru scăderea tensiunii arteriale și îmbunătățirea circulației sângelui, avand efect antiinflamator.
Extract de păducel
Păducelul este cunoscut pentru proprietățile sale cardioprotectoare, având capacitatea de a îmbunătăți fluxul sanguin către inimă, ajutând la un ritm cardiac normal.
L-arginina
Este un aminoacid structural, precursor al acidului nitric, ce susține vasodilatația și circulația normală a sângelui.
În plus susține hematopoieza – formarea globulelor roșii.
Vitamina D
Joacă un rol în reglarea tensiunii arteriale și poate reduce inflamația.
Deficitul de vitamina D este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare.
Resveratrol
Este un antioxidant găsit în strugurii roșii sau vin roșu și poate proteja inima și vasele de sânge.
Contribuie la reducerea tensiunii arteriale și la prevenirea formării plăcilor de aterom.
Ginseng
Are efecte benefice asupra tensiunii arteriale și a ritmului cardiac, ajutând la reducerea stresului.
Curcumină
Principalul compus activ din Turmeric, are efecte antiiflamatoare și antioxidante, ajutând sănătatea cardiovasculară și riscul de artitmie.
Care sunt cele mai recomandate produse pentru sănătatea inimii?
Coenzima Q10 Intensiv este un produs cu o puritate de 99% a ingredientului activ, produsă prin fermentație naturală și cu o structură bioidentică cu Coenzima Q10 sintetizată de corpul uman.
Nu conține cis-izomeri nocivi caracteristici Coenzimei Q10 de sinteză.
Este importantă pentru producerea energiei necesare în toate procesele de la nivel celular și are o disponibilitate ridicată și o eficiență terapeutică garantată.
Doza forte este recomandată persoanelor cu risc cardiovascular ridicat.
Susține sănătatea sistemului cardiovascular și a inimii, fiind de ajutor și în prevenirea evenimentelor cardiace sau în scaderea tensiunii arteriale.
Intervine activ în procesul de formare a energiei la nivelul mitocondriei (supranumită fabrica de energie a celulei) și stocarea acesteia sub formă de ATP adenozin-trifosfat, are efect de reducere a nivelului de colesterol “rău” (LDL-colesterol) și capacitatea de a combate o parte din efectele adverse pe care le au statinele (medicamente pe bază de substanță chimică folosite pentru scăderea nivelului de colesterol).
Resveratrol Sincro este un produs mixt ce conține Resveratrol, extract de Ceai-verde standardizat 90% polifenoli și extract 5:1 de sâmburi de struguri.
Această asociere este benefică pentru sistemul cardiovascular și reducerea stresului.
Resveratrolul poate ajuta la scăderea riscului de boli de inimă cu 30-40%, prin prevenția trombozelor, reducerea nivelului de colesterol LDL și a trigliceridelor.
În plus, este un puternic antioxidant, încetinind procesul de îmbătrânire și oferind organismului energie și neuroprotecție.
Ceaiul verde este considerat un puternic antioxidant și antiinflamator, fiind de folos în scaderea colesterolului rău și a glicemiei.
În plus, susține sistemul imunitar și are efect anti-aging.
Sâmburii de struguri sunt de folos pentru menținerea sănătății inimii și a vaselor de sânge.
L-arginina este un aminoacid semi-esenţial pentru adulţi, implicat în producerea de enzime, hormoni și proteine, dar este esenţial pentru sugari, copii şi adolescenţi.
Ajută organismul să producă oxid nitric, un stimulent puternic care contribuie la creșterea fluxului sanguin și produce niveluri ridicate de energie.
Oxidul nitric susține relaxarea vaselor de sânge și ajută circulația.
Ulei de somon Omega 3 conține ulei de somon (3% EPA, 4% DHA, Omega 3).
Uleiul de somon reprezintă una din cele mai rafinate surse de acizi grași polinesaturați omega 3: DHA (acid docosahexaenoic) și EPA (acid eicosapentanenoic).
Deoarece acizii grasi Omega 3 sunt esențiali pentru organism și nu pot fi sintetiizați de acesta, se recomandă ca aportul acestora să se facă prin dietă sau suplimente alimentare.
EPA și DHA contribuie la funcţia normală a inimii, la elasticitatea vaselor de sange și la buna funcționare a fluxului sanguin.
EPA contribuie la prevenirea problemelor cardiace prin scaderea trigliceridelor, iar DHA susține sistemul nervos și funcțiile creierului.
Resurse:
https://www.bhf.org.uk/informationsupport/heart-matters-magazine/medical/ask-the-experts/pulse-rate
https://my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/heart-rate
