Cuprins:
1. Ce este declinul cognitiv?
2. Cum se poate manifesta declinul cognitiv?
3. Care sunt stadiile declinului cognitiv?
4. Care sunt factorii de risc în cazul declinului cognitiv?
5. De la ce vârstă poate să înceapă acest declin?
6. Cand este recomandat sa apelăm la un consult specializat?
7. Ce tipuri de analize putem face pentru a depista declinul cognitiv?
8. Cum se pune diagnosticul în cazul acestui declin?
9. Cum putem trata în mod corespunzător declinul cognitiv?
10. Ce fel de complicații pot să apară?
11. De ce este important să ne schimbăm stilul de viață în cazul declinului cognitiv?
12.Cum ne pot ajuta suplimentele naturale să prevenim sau să amânăm declinul cognitiv?
13. Ce fel de produse îți recomandăm?
Declinul cognitiv, o problemă care afectează adesea persoanele în vârstă, poate influența în mod semnificativ calitatea vieții și independența funcțională.
Însă acesta nu este inevitabil o consecință a îmbătrânirii.
Cercetările arată că există o serie de factori care pot influența sănătatea creierului și pot contribui la menținerea funcțiilor cognitive pe măsură ce înaintăm în vârstă.
Prevenirea și gestionarea acestui declin devin, astfel, preocupări necesare, iar în acest proces suplimentele naturale pot avea un rol important în protejarea sănătății creierului și în reducerea riscului de declin cognitiv.
Ce este declinul cognitiv?
Declinul cognitiv înseamnă reducerea treptată a capacităților cognitive, inclusiv a memoriei, a raționamentului, a atenției și a abilităților lingvistice, care apare în timp, pe măsură ce persoanele îmbătrânesc.
Deși este o parte firească a procesului de îmbătrânire, în unele cazuri, declinul cognitiv poate evolua către afecțiuni mai grave, cum ar fi afectarea cognitivă ușoară sau demența.
Declinul cognitiv poate avea un impact semnificativ asupra activităților zilnice ale unei persoane, asupra bunăstării generale și a satisfacției vieții.
Pe măsură ce abilitățile cognitive scad, persoanele pot întâmpina dificultăți în îndeplinirea sarcinilor de rutină în mod independent, în gestionarea finanțelor personale sau în menținerea igienei personale.
Chiar și activitățile simple, cum ar fi gătitul, curățenia sau condusul pot deveni din ce în ce mai dificile sau nesigure.
În plus, acesta poate împiedica interacțiunile și relațiile sociale, ducând la sentimente de izolare și singurătate.
Pierderea independenței și incapacitatea de a practica hobby-uri sau activități care anterior erau plăcute pot contribui, de asemenea, la un declin al sănătății mentale și al calității generale a vieții.
Astfel, persoanele pot experimenta frustrare, anxietate, depresie și un sentiment de diminuare a respectului de sine.
Cum se poate manifesta declinul cognitiv?
Declinul cognitiv poate apărea în diferite moduri, cum ar fi uitarea, dificultăți de concentrare, afectarea judecății și reducerea abilităților de rezolvare a problemelor.
Pe lângă aceste simptome, declinul cognitiv poate avea, de asemenea, un impact asupra interacțiunilor sociale ale unei persoane.
Pe măsură ce abilitățile cognitive scad, persoanelor le poate fi dificil să se angajeze în conversații și să mențină relații semnificative.
Se poate să nu-și amintească nume, fețe sau detalii importante despre ceilalți, ceea ce generează sentimente de jenă, iar la nivel comportamental pot duce la retragere socială.
În plus, declinul cognitiv poate afecta capacitatea unei persoane de a-și gestiona eficient finanțele.
Sarcini precum bugetarea, plata facturilor sau înțelegerea unor documente financiare complexe pot deveni din ce în ce mai dificile.
Acest lucru conduce la stres și la o vulnerabilitate ridicată la escrocherii sau exploatare financiară.
Un alt domeniu care poate fi afectat este funcționarea executivă.
Funcțiile executive includ abilități precum planificarea, organizarea și rezolvarea problemelor.
Pe măsură ce declinul cognitiv progresează, persoanele afectate pot avea dificultăți în luarea deciziilor, în multitasking și în finalizarea eficientă a sarcinilor.
Acest lucru le va afecta productivitatea la locul de muncă sau în viața de zi cu zi.
Adiacent, acest fenomen poate avea impact și asupra tiparelor de somn.
Unele persoane pot experimenta schimbări în ciclul somn-veghe, ceea ce duce la dificultăți în a adormi sau a rămâne adormit pe tot parcursul nopții, lucru care contribuie și mai mult la oboseala din timpul zilei și la afectarea cognitivă.
Pentru a sprijini persoanele cu declin cognitiv, este important să se creeze un mediu de susținere structurat.
Acest lucru poate include punerea în aplicare a unor rutine, furnizarea de ajutoare vizuale sau memento-uri și asigurarea unui spațiu de locuit sigur și fără dezordine.
În plus, implicarea membrilor familiei sau a asigurarea unor îngrijitori e necesară pentru a le oferi sprijinul și asistența atât de necesare.
Înțelegerea efectelor de amploare ale declinului cognitiv și punerea în aplicare a strategiilor adecvate pot ajuta persoanele să își mențină independența, bunăstarea și calitatea generală a vieții.
Care sunt stadiile declinului cognitiv?
Declinul cognitiv este un proces cu multiple aspecte, care poate trece prin diferite etape.
Fiecare dintre etape este caracterizată de diferite niveluri de afectare și declin funcțional.
Deși progresia sa poate varia foarte mult de la o persoană la alta, etapele comune includ:
Îmbătrânirea normală
Modificările ușoare ale funcției cognitive, cum ar fi uitarea ocazională sau viteza de procesare mai mică, sunt considerate o parte naturală a procesului de îmbătrânire.
Aceste schimbări nu afectează în mod semnificativ funcționarea zilnică și nu sunt considerate ca fiind o tulburare cognitivă.
Deficiența cognitivă ușoară
Este o afecțiune caracterizată prin modificări subtile ale funcției cognitive, care sunt mai mari decât cele așteptate pentru vârstă, dar care nu îndeplinesc criteriile pentru demență.
Persoanele cu un astfel de deficiență pot prezenta pierderi ușoare de memorie, dificultăți de limbaj sau tulburări de judecată, dar, în general, pot încă să desfășoare activități zilnice în mod independent.
Demența în stadii incipiente
Pe lângă deficiențele cognitive menționate, persoanele aflate în stadii incipiente de demență pot avea dificultăți de limbaj și comunicare. Aceștia se străduie să găsească cuvintele potrivite sau pot avea probleme în a urmări conversațiile.
Un alt simptom comun în stadiile incipiente ale demenței este un declin al funcțiilor executive, respectiv al capacităților de a planifica, organiza și îndeplini sarcini.
Persoanele pot avea probleme în a-și gestiona finanțele, în a ține evidența întâlnirilor sau chiar în a găti o masă.
Oferirea de sprijin și punerea în aplicare a strategiilor, cum ar fi utilizarea calendarelor sau a listelor de verificare, poate ajuta persoanele să își mențină un sentiment de independență cât mai mult timp posibil.
Deși persoanele aflate în stadiile incipiente ale demenței pot fi încă capabile să îndeplinească unele sarcini în mod independent, este posibil să aibă nevoie de reamintiri sau indicii pentru a face acest lucru.
Stadiul moderat al demenței
Pe lângă accentuarea pierderilor de memorie și a stării de confuzie, persoanele aflate în stadiul moderat al demenței pot prezenta și alte deficiențe cognitive.
Aceștia se pot confrunta cu dificultăți în rezolvarea problemelor, luarea deciziilor și gestionarea propriilor idei.
Totodată, dificultățile de comunicare pot deveni mai pronunțate în această etapă. Indivizii pot avea probleme în a găsi cuvintele potrivite sau în a urmări conversațiile.
De asemenea, pot avea dificultăți în a-și exprima eficient ideile și emoțiile, ceea ce duce la frustrare și neliniște.
Pe măsură ce declinul cognitiv progresează, persoanele cu demență moderată au adesea nevoie de mai multă asistență în activitățile lor zilnice.
Aceasta poate include ajutor pentru igiena personală, îmbrăcarea și alimentația.
În ceea ce privește simptomele comportamentale, agitația, agresivitatea și rătăcirea pot deveni mai frecvente.
Stadiul sever al demenței
În acest stadiu, declinul cognitiv al persoanei afectate este foarte accentuat, aceasta având nevoie de asistență intensivă în toate aspectele vieții de zi cu zi.
Comunicarea poate fi puternic limitată, iar bolnavii își pot pierde capacitatea de a vorbi, de a merge sau chiar de a înghiți în siguranță.
Simptomele comportamentale se înrăutățesc, iar persoanele ar putea avea nevoie de îngrijire specializată într-un centru de îngrijire pe termen lung.
Care sunt factorii de risc în cazul declinului cognitiv?
O serie de factori de risc pot contribui la declinul cognitiv, printre care:
Vârsta înaintată este principalul factor de risc pentru declinul cognitiv, inclusiv pentru demență.
Factorii genetici – istoricul familial joacă un rol semnificativ. Riscul de a dezvolta boala Alzheimer sau o altă formă de demență este crescut dacă un părinte, un frate sau o soră a fost diagnosticat cu această afecțiune.
Anumite afecțiuni medicale pot crește riscul de declin cognitiv, inclusiv bolile cardiovasculare, diabetul, hipertensiunea, obezitatea, apneea în somn, accidentele vasculare cerebrale și atacurile ischemice tranzitorii. Aceste afecțiuni afectează fluxul sanguin către creier, ceea ce poate contribui la deteriorarea cognitivă.
Factori legați de stilul de viață – un stil de viață nesănătos, cum ar fi fumatul, consumul excesiv de alcool, inactivitatea fizică și o dietă necorespunzătoare, poate crește riscul de declin cognitiv.
Leziuni cerebrale traumatice – contuziile sau traumatismele cerebrale repetate sunt legate de un risc mai mare de declin cognitiv și demență la vârste mai înaintate.
Tulburări de sănătate mintală – stresul cronic, depresia și anxietatea pot afecta funcția cognitivă și pot crește riscul de dezvoltare a bolii.
Factori de mediu – expunerea la toxine, cum ar fi metalele grele și poluarea aerului, poate contribui la declinul cognitiv. Accesul limitat la educație, factorii socio-economici și inegalitățile sociale influențează, de asemenea, rezultatele sănătății cognitive.
Unele medicamente, în special cele cu efecte anticolinergice sau proprietăți sedative, pot afecta funcția cognitivă și pot crește riscul de declin cognitiv, în special la adulții mai în vârstă.
De la ce vârstă poate să înceapă acest declin?
Conform cercetărilor, declinul cognitiv este un proces complex care poate varia de la o persoană la alta.
Unele studii sugerează că acesta poate începe încă de la 30 de ani, altele indică faptul că debutul fenomenului se observă mai frecvent la mijlocul vieții, de obicei la 40 sau 50 de ani.
Totuși, în general se consideră că declinul cognitiv apare mai târziu în viață, respectiv după 60 ani, în unele cazuri chiar la 70 ani.
Momentul exact și progresia declinului cognitiv pot fi influențate de diverși factori, inclusiv de factorii genetici, de alegerile privind stilul de viață și de starea generală de sănătate.
Ca atare, este necesar ca persoanele să acorde prioritate sănătății creierului pe tot parcursul vieții lor, prin implicarea în activități care promovează stimularea mentală, menținerea unui stil de viață sănătos și un consult medical în cazul în care observă schimbări îngrijorătoare în ceea ce privește abilitățile lor cognitive.
Cand este recomandat sa apelăm la un consult specializat?
Nu există un moment anume pentru a solicita o evaluare specifică, dar anumite semnale de alarmă indică faptul că se impune o vizită la medic, respectiv:
Pierderea persistentă a memoriei – se referă la incapacitatea de a-și aminti evenimente recente, date importante, întâlniri sau informații învățate anterior.
Dificultatea de a rezolva probleme sau de a raționa – poate fi văzută ca o dificultate în a urma instrucțiuni, a rezolva probleme, a lua decizii sau a finaliza sarcini familiare.
Confuzia sau dezorientarea – sentimentul de rătăcire sau de nedumerire într-un mediu familiar. Implică dificultăți în a înțelege timpul, locul sau situația actuală.
Problemele de limbaj – poate include dificultăți în găsirea cuvintelor, în înțelegerea cititului, în scriere sau în înțelegerea unei convorbiri cu interlocutorul.
Schimbările de dispoziție sau de comportament – pot fi un semn al unor probleme fundamentale dacă o persoană prezintă schimbări de dispoziție, schimbări de personalitate, iritabilitate crescută, anxietate sau depresie care nu-i stă în fire.
O judecată deficitară – precum luarea de decizii greșite în situațiile de zi cu zi, ca de exemplu gestionarea finanțelor sau siguranța personală.
Dificultăți în îndeplinirea sarcinilor zilnice – dificultăți în îndeplinirea sarcinilor de rutină în mod independent, precum gătitul, curățenia sau administrarea medicamentelor.
Îngrădirea socială – retragere din activitățile sociale, hobby-urile sau interesele care anterior erau generatoare de plăcere.
Ce tipuri de analize putem face pentru a depista declinul cognitiv?
Mai multe evaluări pot fi utilizate pentru a detecta declinul cognitiv prin intermediul testelor medicale.
Acestea includ:
Testele de screening cognitiv
Sunt evaluări scurte, standardizate, concepute pentru a evalua abilitățile cognitive, cum ar fi memoria, atenția și limbajul (testul MMSE, Scala GAFS).
Testarea neuropsihologică
Sunt efectuate teste amănunțite de către neuropsihologi pentru a evalua în detaliu funcțiile cognitive, inclusiv memoria, limbajul, atenția și funcțiile executive.
Imagistica cerebrală
Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) sau tomografia computerizată (CT) pot fi utilizate pentru a evalua structura creierului și pentru a identifica anomalii, precum atrofia cerebrală sau leziuni la nivelul acestuia.
Testele de laborator
Pot fi efectuate pentru a evalua afecțiunile medicale de bază care ar putea contribui la declinul cognitiv, spre exemplu tulburări tiroidiene, deficiențe de vitamine sau dezechilibre metabolice.
Testarea genetică
Poate fi recomandată în cazurile în care există antecedente în familie de tulburări neurologice ereditare asociate cu declinul cognitiv.
Cum se pune diagnosticul în cazul acestui declin?
Diagnosticarea declinului cognitiv implică o abordare în mai multe etape, deoarece nu există un singur test pentru acesta.
În primă fază procesul include, de obicei, o consultație inițială, o discuție despre preocupările pacientului, istoricul medical și istoricul familial privind demența sau deteriorarea cognitivă, precum și un examen al stării mentale.
Examinarea stării mentale evaluează abilitățile de orientare, memorie, atenție, limbaj și rezolvarea unor probleme prin intermediul câtorva întrebări și sarcini simple.
O altă etapă în proces sunt testele de screening, cum ar fi MMSE sau scala GAFS, care oferă o imagine rapidă a funcției cognitive.
Este foarte probabil însă să fie necesare investigații suplimentare.
În acest caz, se solicită o evaluare neuropsihologică amănunțită, efectuată de un neuropsiholog, care va apela la diverse teste edificatoare pentru funcționarea diferitelor arii cognitive, oferind o imagine de ansamblu a punctelor tari și a punctelor slabe.
Apoi, se poate apela la imagistica cerebrală (RMN sau tomografie computerizată) pentru a dezvălui cauze subiacente, cum ar fi accidente vasculare cerebrale, tumori sau atrofie cerebrală.
Aceasta însă nu poate diagnostica în mod independent declinul cognitiv.
De asemenea, se pot efectua analize de sânge pentru a verifica dacă există afecțiuni medicale care pot afecta cogniția, precum deficiențele de vitamine sau problemele tiroidiene.
Cum putem trata în mod corespunzător declinul cognitiv?
Deși nu există un remediu pentru multe dintre cauzele declinului cognitiv, inclusiv boala Alzheimer și alte tipuri de demență, diverse strategii pot ajuta la gestionarea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții.
Medicamente
În anumite cazuri, pot fi prescrise medicamente pentru a gestiona simptomele cognitive, în special în cazul unor afecțiuni precum boala Alzheimer.
Acestea pot include inhibitori ai colinesterazei, care ajută la îmbunătățirea funcției neurotransmițătorilor la nivel cerebral sau formule care reglează activitatea glutamatului în creier.
Reabilitarea cognitivă
Programele de reabilitare urmăresc să îmbunătățească abilitățile cognitive și să compenseze zonele de deficiență.
Stil de viață sănătos
Adoptarea unui stil de viață cât mai sănătos poate sprijini funcția cognitivă și sănătatea generală a creierului.
Acest lucru implică exerciții fizice regulate, menținerea unei diete echilibrate, un somn adecvat, păstrarea unei implicări sociale și intelectuale și gestionarea eficientă a stresului.
Stimularea cognitivă
Activitățile de stimulare mentală, cum ar fi cititul, puzzle-urile, jocurile, hobby-urile și interacțiunile sociale pot ajuta la menținerea creierului activ și la păstrarea funcției cognitive.
Modificări ale mediului
Efectuarea de modificări în mediul de acasă poate promova independența și siguranța persoanelor cu deficiență cognitivă.
Sprijin emoțional
Solicitarea sprijinului emoțional de la familie, prieteni poate ajuta persoanele să treacă prin impactul emoțional și psihologic al declinului cognitiv.
Ce fel de complicații pot să apară?
Tratarea declinului cognitiv poate îmbunătăți simptomele și calitatea vieții, dar poate prezenta, de asemenea, provocări și complicații.
De exemplu, medicamentele pentru declinul cognitiv, cum ar fi inhibitorii de colinesterază, pot provoca reacții adverse precum greață, vărsături, diaree, amețeli sau dureri de cap.
Aceste reacții pot fi severe și pot necesita întreruperea sau ajustarea dozelor.
Totodată, persoanele cu declin cognitiv iau adesea mai multe medicamente pentru afecțiuni precum hipertensiunea, diabetul și depresia.
Este foarte important să se ia în considerare posibilele interacțiuni medicamentoase, deoarece acestea pot avea efecte adverse sau pot reduce eficacitatea.
De ce este important să ne schimbăm stilul de viață în cazul declinului cognitiv?
Schimbarea stilului de viață este crucială pentru gestionarea declinului cognitiv, deoarece promovează sănătatea generală a creierului.
Exercițiile fizice regulate măresc fluxul de sânge către creier, oferind oxigen și nutrienți care susțin funcția cognitivă.
Apoi, alegerile personale sănătoase, cum ar fi o dietă echilibrată și gestionarea stresului, pot reduce inflamația.
În plus, activitățile fizice și mentale stimulează creșterea de noi celule cerebrale și întăresc conexiunile existente.
Aceste modificări pot influența pozitiv factorii de risc, cum ar fi diabetul, hipertensiunea arterială și obezitatea.
Îmbunătățirea sănătății cognitive prin modificări ale stilului de viață aduce beneficii, de asemenea, bunăstării generale, inclusiv dispoziției, nivelurilor de energie și sănătății cardiovasculare.
Cum ne pot ajuta suplimentele naturale să prevenim sau să amânăm declinul cognitiv?
Suplimentele naturale pot ajuta la prevenirea sau întârzierea declinului cognitiv prin furnizarea de nutrienți esențiali, antioxidanți și alți compuși bioactivi care susțin sănătatea și funcția creierului.
Astfel:
- Proprietățile antioxidante ale unor suplimente precum vitaminele C și E sau coenzima Q10 protejează celulele creierului de stresul oxidativ și de inflamație.
- Acizii grași Omega-3 (care se găsesc în uleiul de pește) și curcuminul au proprietăți neuroprotectoare, susținând structura și funcția celulelor cerebrale, păstrând integritatea neuronală și îmbunătățind funcția neurotransmițătorilor.
- Extractul de ceai verde sau curcuminul au efecte antiinflamatorii, reducând inflamația la nivelul creierului și protejând împotriva tulburărilor cognitive.
- Ginkgo biloba și Bacopa pot susține funcția cognitivă și memoria prin îmbunătățirea fluxului sanguin cerebral, creșterea nivelului de neurotransmițători, în special la adulții în vârstă.
- Vitaminele B, în special B12 și acidul folic, pot susține funcția cognitivă și pot reduce riscul de demență. De altfel, deficiențele în organism ale acestor vitamine pot contribui la declinul cognitiv.
Ce fel de produse îți recomandăm?
La Alevia oferim o gamă variată de produse dedicate protejării creierului și reducerii riscului de declin cognitiv.
Aceste suplimente sunt concepute pentru a furniza substanțe nutritive specifice, precum acizii grași omega-3, antioxidanții și vitaminele esențiale, care sunt cunoscute pentru beneficiile lor potențiale asupra sănătății creierului.
Neuro Clar conține un amestec sinergic de ingrediente, ce oferă sprijin complet pentru sănătatea creierului, ajutând la menținerea clarității mentale și a funcțiilor cognitive pe termen lung.
Fiecare ingredient activ este ales pentru beneficiile sale dovedite asupra funcționării creierului.
Acetil L-Carnitină – un aminoacid esențial care îmbunătățește funcția mitocondrială și ajută la producerea energiei celulare, fiind crucial pentru susținerea memoriei și a concentrării.
Ashwagandha este o plantă adaptogenă cunoscută pentru reducerea stresului și anxietății, îmbunătățirea stării de spirit și sporirea performanței cognitive.
Extract din flori de Gălbenele standardizat 5% luteină și 0,4% zeaxantină, carotenoizi care protejează sănătatea ochilor și contribuie la îmbunătățirea clarității mentale și a funcțiilor cognitive prin reducerea stresului oxidativ.
Extractul de Saschiu/Vinca minor îmbunătățește circulația sângelui la nivel cerebral și susține memoria și concentrarea.
Magneziul este esențial pentru funcționarea optimă a sistemului nervos, contribuind la reducerea oboselii și la îmbunătățirea calității somnului.
Fosfatidilcolină – un component important al membranei celulare, ajută la menținerea sănătății neuronale și la îmbunătățirea memoriei și a capacității de învățare.
Fosfatidilserina susține sănătatea creierului și îmbunătățește funcțiile cognitive, inclusiv memoria și concentrarea. Vitamina B3 (Nicotinamidă), Acid Pantotenic/Vitamina B5.
Contribuie la reducerea oboselii și la menținerea funcției normale a creierului, îmbunătățind metabolismul energetic.
Vitamina B12 (Cianocobalamina) este crucială pentru formarea celulelor roșii din sânge și funcționarea normală a sistemului nervos, ajutând la prevenirea declinului cognitiv.
Vitamina B6 (Piridoxina) este esențială pentru sinteza neurotransmițătorilor, contribuind la îmbunătățirea dispoziției și a funcțiilor cognitive.
Ginkana Memorie conține o formulă complexă, de extracte standardizate din plante și micronutrienți esențiali care utilizează mecanisme sinergice de absorbție și creștere a biodisponibilității. Are efect benefic asupra funcției cognitive, a memoriei și a sistemului nervos.
Ginkgo biloba, a fost studiată îndeaproape pentru proprietățile sale neuroprotective și vasodilatatoare. Ginkgo biloba este catalogat drept potențator cognitiv al activității intelectuale conștiente (gândirea, memoria, raționamentul) și poate preveni declinul mental asociat atât cu îmbătrânirea sau demența.
Bacopa monnieri, este o plantă adaptogenă tradițională folosită în medicina ayurvedică pentru a sprijini memoria și performanța cognitivă. Bacopin® este patent achiziționat de la Sabinsa.
Huperzina A, este un compus natural care a fost izolat din planta Huperzia serrata. Poate crește concentrația de acetilcolină în creier, îmbunătățind astfel funcția cognitivă și memoria.
Vinca minor – Saschiu, are efecte benefice asupra funcției cognitive, conține vinpocetină, care poate spori fluxul sanguin cerebral prin dilatarea vaselor de sânge. Are propietăţi vasodilatatoare şi hipotensive cu acțiune preponderentă asupra circulației cerebrale, favorizând astfel, creșterea debitului sanguin şi oxigenarea.
Fosfatidilcolina și fosfatidilserina sunt componente importante ale membranei celulare, inclusiv a celulelor nervoase din creier. Acestea pot ajuta la menținerea integrității membranelor celulare, crescând astfel capacitatea neuronilor de a comunica între ei, îmbunătățind memoria și performanța cognitivă.
Vitamina B6 și Magneziul (oxid și citrat) susțin sănătatea creierului și funcția cognitivă prin diverse mecanisme biochimice.
Curcumin 95% – încetinește îmbătrânirea celulară prin influențarea căilor moleculare implicate în stresul oxidativ și inflamație.
Proprietățile sale antioxidante protejează ADN-ul, proteinele și lipidele de daunele oxidative, păstrând funcția și integritatea celulară.
Vitamina B12 Optim – Vitamina B12 este un element vital al grupului de vitamine B, esențial pentru buna funcționare a sistemelor nervos și imunitar.
Ea diferă de alte vitamine B și are efecte semnificative asupra organismului, având pproprietăți antiinflamatorii.
Suplimentarea este importantă pentru persoanele în vârstă, pentru cei cu probleme digestive sau pentru vegetarienii cărora le lipsesc proteinele animale.
Este indispensabilă pentru sinteza ADN-ului, funcția nervoasă și menținerea cognitivă.
Omega 3 6 9 – uleiul de pește susține sănătatea cardiovasculară și funcția cerebrală prin menținerea structurii membranei celulare.
În plus, uleiul de in, bogat în acizi grași, favorizează îmbunătățirea stării de spirit și relaxarea.
Memo Clar – este o formulă complexă, pe bază de plante, ce îmbunătățește memoria și funcția cognitivă la persoanele de toate vârstele.
Include extracte standardizate, aminoacizi și nutrienți esențiali care sunt importanți pentru sănătatea celulelor nervoase și pentru activarea neurocognitivă.
Bacopa monnieri este un nootropic care îmbunătățește funcția cognitivă prin îmbunătățirea circulației oxigenului și a absorbției nutrienților în creier.
Combinația de Ginkgo biloba și fosfatidilserină este foarte eficientă în îmbunătățirea performanțelor mentale la persoanele de toate vârstele, în special la cele cu disfuncții cognitive.
Gotu kola poate îmbunătăți vigilența, memoria, starea de spirit și reduce inflamația creierului.
Acetil-l-carnitina (ALCAR) are proprietăți de îmbunătățire a memoriei.
Vitaminele B și magneziul susțin sistemul nervos central, reglează nivelul de homocisteină și protejează împotriva stresului oxidativ.
Resurse
https://www.cdc.gov/aging/data/subjective-cognitive-decline-brief.html
https://www.healthline.com/health/cognitive-decline
https://www.health.harvard.edu/mind-and-mood/protecting-against-cognitive-decline
