Cuprins:
1. Ce este oboseala?
2. Ce fel de carențe nutriționale pot să provoace lipsa de energie și oboseala?
3. Care sunt cele mai întâlnite simptome în cazul oboselii și a lipsei de energie?
4. Care sunt cele mai întâlnite afecțiuni ce pot să dea stări de oboseală și lipsă de energie?
5. De câte feluri poate să fie oboseala?
6. Care sunt factorii de risc în cazul oboselii?
7. Ce trebuie să știm despre oboseala cronică?
8. Cum putem diagnostica și trata oboseala cronică?
9. Când este oboseala o urgență medicală?
10. Când este recomandat să apelăm la un medic specialist pentru analize suplimentare?
11. Cauzele oboselii și ce putem face pentru a ne simți mai bine
12. Cum ne pot ajuta suplimentele naturale să fim mai energici?
13. Ce trebuie să avem în vedere atunci când vrem să administrăm suplimente naturale?
14. Cum rămânem plini de energie indiferent de stilul de viață
Ce este oboseala?
De multe ori ni se întâmplă să ne simțim fără vlagă, obosiți și lipsiți de energie.
Când vorbim despre oboseală, vorbim despre acea senzație de slăbiciune constantă ce poate afecta pe oricine, oricând.
Această slăbiciune poate fi fizică, mentală sau o combinație a ambelor și, cu siguranță, cu toții o experimentăm la un moment dat în viață.
Științific vorbind, oboseala este o stare fiziologică și psihologică complexă, caracterizată printr-un sentiment profund și persistent de oboseală, epuizare sau lipsă de energie. Se extinde dincolo de oboseala tipică care urmează efortului fizic sau unei zile pline, reprezentând un sentiment de epuizare mai profund și de durată.
Această afecțiune cu mai multe fațete se manifestă în diferite moduri, afectând corpul, mintea și emoțiile.
Din punct de vedere fizic, oboseala se manifestă ca o senzație tangibilă de greutate la nivelul membrelor, slăbiciune musculară și o capacitate diminuată pentru sarcini fizice.
Poate rezulta din efort fizic prelungit, odihnă inadecvată sau condiții de sănătate subiacente care afectează producția și utilizarea energiei de către organism.
Din punct de vedere mental, oboseala influențează funcțiile cognitive, ducând la dificultăți de concentrare, memorie și luare a deciziilor.
Oboseala mentală însoțește adesea perioade de efort mental susținut, stres sau privare de somn, având un impact asupra performanței cognitive generale.
Din punct de vedere emoțional, oboseala contribuie la o pierdere a energiei emoționale, ducând la sentimente de tristețe, iritabilitate și o capacitate afectată de a face față stresului.
Oboseala emoțională poate fi influențată de diverși factori, inclusiv stresori cronici, evenimente provocatoare de viață sau perioade prelungite de tensiune emoțională.
Oboseala nu este o afecțiune, ci, destul de frecvent, un simptom al unor afecțiuni. Apoi, anumite medicamente pot determina senzația de oboseală sau lipsa de energie.
În general însă, pentru mulți oameni, oboseala este cauzată mai degrabă de o combinație a unor factori individuali, decât de o afecțiune medicală în sine.
Lipsa unui somn de calitate, stresul cronic, afecțiunile medicale subiacente, cum ar fi anemia sau tulburările tiroidiene, alimentația proastă și deshidratarea sunt factori frecvenți.
Identificarea și abordarea cauzei fundamentale este esențială pentru gestionarea eficientă a oboselii.
Repercusiunile oboselii se extind asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi.
Performanța în muncă poate avea de suferit din cauza concentrării și productivității reduse.
Relațiile pot fi tensionate pe măsură ce reziliența emoțională scade, ceea ce duce la iritabilitate și la reducerea angajamentului.
Calitatea generală a vieții se poate scădea pe măsură ce activitățile zilnice devin mai provocatoare și mai puțin plăcute.
Ce fel de carențe nutriționale pot să provoace lipsa de energie și oboseala?
Organismul se bazează pe un aport echilibrat de nutrienți esențiali pentru a funcționa optim, iar atunci când anumite vitamine și minerale lipsesc, aceste carențe pot duce la oboseală și o senzație generală de letargie.
Deficiență de fier
Fierul este un mineral vital cu rol crucial în producerea hemoglobinei, componenta globulelor roșii responsabilă cu transportul oxigenului către țesuturi și organe.
Deficitul de fier, adesea asociat cu anemie, poate duce la scăderea livrării de oxigen către celule, ceea ce duce la oboseală, slăbiciune și dificultăți de concentrare.
Sursele bogate în fier includ carnea slabă, fasolea, lintea și verdețuri.
Deficitul de vitamina D
Vitamina D, denumită adesea „vitamina soarelui”, este esențială pentru menținerea sănătății oaselor și susținerea sistemului imunitar.
Nivelurile inadecvate de vitamina D au fost legate de oboseală, dureri musculare și o stare generală de rău.
Dincolo de expunerea la lumina soarelui, vitamina D se obține și din anumite alimente, cum ar fi peștele gras, produsele lactate fortificate și suplimentele.
Persoanele cu expunere limitată la soare sau cu restricții alimentare specifice pot fi expuse riscului de deficiență de vitamina D.
Deficit B12
Vitamina B12 este importantă pentru producerea de celule roșii din sânge și pentru menținerea sistemului nervos.
Un deficit de vitamina B12 poate duce la oboseală, slăbiciune și chiar simptome neurologice, cum ar fi furnicături și amorțeală.
B12 se găsește în principal în produsele de origine animală, cum ar fi carnea, peștele și lactatele.
Vegetarienii și veganii pot prezenta un risc mai mare de deficiență de B12 și ar putea trebui să ia în considerare suplimentele sau alimentele fortificate.
Deficit de B9
Folatul sau vitamina B9, este esențial pentru sinteza ADN-ului și diviziunea celulară.
O deficiență de folat poate duce la anemie și ca atare la oboseală și slăbiciune.
Femeile însărcinate, în special, au nevoie de folat adecvat pentru a preveni defectele tubului neural la fătul în curs de dezvoltare.
Alimentele bogate în B9 includ legumele cu frunze verzi, fasolea și cerealele fortificate.
Deficit de magneziu
Magneziul este implicat în peste 300 de reacții biochimice din organism, inclusiv producția de energie și funcția musculară.
Nivelurile inadecvate de magneziu pot contribui la oboseală, crampe musculare și slăbiciune.
Alimentele bogate în magneziu includ nucile, semințele, cerealele integrale și legumele cu frunze verzi.
Suplimentarea poate fi luată în considerare pentru persoanele cu deficiențe cronice de magneziu sau anumite afecțiuni medicale.
Care sunt cele mai întâlnite simptome în cazul oboselii și a lipsei de energie?
Recunoașterea simptomelor de oboseală și lipsă de energie este primul pas către abordarea acestor probleme și îmbunătățirea bunăstării generale.
Oboseală persistentă
Să te simți obosit în mod constant, chiar și după o noapte întreagă de somn, este un simptom caracteristic al oboselii.
Indivizii pot descoperi că le lipsește energia obișnuită necesară pentru a îndeplini sarcinile de zi cu zi, ceea ce duce la un sentiment general de oboseală.
Slăbiciune fizică
Oboseala se manifestă adesea ca un sentiment generalizat de slăbiciune fizică.
Puteți experimenta senzația de lipsă de putere musculară, ceea ce face activitățile de rutină mai provocatoare.
Dificultate de concentrare
Lipsa clarității mentale și dificultățile de concentrare sunt simptome cognitive comune ale oboselii.
Sarcinile care necesită în mod obișnuit concentrare și atenție pot deveni mai dificil de realizat, iar persoanele pot experimenta acea „ceață mentală”.
Memorie afectată
Oboseala poate sa ne afecteze memoria pe termen scurt, cat si pe termen lung .
Uitarea și dificultatea de a reține informațiile pot fi mai pronunțate la persoanele care se confruntă cu o lipsă persistentă de energie.
Iritabilitate
Simptomele emoționale însoțesc adesea oboseala, iar iritabilitatea este o manifestare frecventă.
Persoanele se pot simți mai ușor frustrate, agitate sau predispuse la schimbări de dispoziție atunci când se confruntă cu oboseală prelungită.
Scăderea motivației
Lipsa de energie poate duce la scăderea motivației și a entuziasmului pentru activități care odată erau plăcute.
Hobby-urile, exercițiile și angajamentele sociale pot părea mai puțin atrăgătoare sau chiar împovărătoare.
Tulburări de somn
În mod paradoxal, oboseala poate coexista uneori cu tulburările de somn.
În timp ce unii indivizi pot avea dificultăți să adoarmă, alții pot experimenta modele de somn perturbate, trezindu-se frecvent în timpul nopții și simțindu-se neodihniți la trezire.
Simptome fizice
Diverse simptome fizice pot însoți oboseala, inclusiv dureri de cap, amețeli și sensibilitate la lumină sau zgomot.
Aceste simptome pot contribui și mai mult la senzația generală de disconfort și epuizare.
Scăderea funcției imune
Oboseala cronică poate slăbi sistemul imunitar, făcând persoanele mai susceptibile la boli.
Infecțiile frecvente, timpul prelungit de recuperare și un sentiment general de vulnerabilitate pot indica o funcție imunitară compromisă.
Modificări ale apetitului
Oboseala poate afecta apetitul, ducând la modificări ale tiparelor alimentare.
Unele persoane pot experimenta o creștere a poftei pentru alimente dulci sau bogate în calorii, în timp ce altele își pot pierde interesul pentru a mânca.
Care sunt cele mai întâlnite afecțiuni ce pot să dea stări de oboseală și lipsă de energie?
Anemie
Este o afecțiune caracterizată printr-o deficiență a globulelor roșii sau a hemoglobinei, care afectează capacitatea sângelui de a transporta oxigen.
Acest lucru poate duce la oboseală, slăbiciune și dificultăți de respirație.
Anemia prin deficit de fier este un tip comun legat de aportul sau absorbția inadecvată a fierului.
Tulburări tiroidiene
Atât hipotiroidismul (tiroida subactivă) cât și hipertiroidismul (tiroida hiperactivă) pot contribui la oboseală.
Glanda tiroidă este implicată în reglarea metabolismului, iar un dezechilibru poate duce la perturbări ale nivelului de energie.
Sindromul de oboseală cronică
Este o afecțiune complexă și debilitantă caracterizată prin oboseală persistentă și inexplicabilă, care nu se ameliorează prin odihnă.
Persoanele experimentează adesea o serie de simptome, inclusiv dureri musculare, tulburări de somn și dificultăți cognitive.
Apnee de somn
Este o tulburare de somn caracterizată prin pauze repetate de respirație în timpul somnului.
Aceste întreruperi pot duce la somn fragmentat și la oboseală în timpul zilei, iritabilitate și dificultăți de concentrare.
Depresie și anxietate
Afecțiunile de sănătate mintală pot manifesta simptome fizice, inclusiv oboseală.
Persoanele pot experimenta o lipsă de energie, motivație și interes pentru activitățile care le bucurau cândva.
Diabet
Diabetul, mai ales atunci când este slab controlat, poate contribui la oboseală.
Fluctuarea nivelului de zahăr din sânge poate afecta nivelul de energie, iar persoanele cu diabet pot prezenta și alte simptome, cum ar fi setea excesivă și urinarea frecventă.
Boală cronică de rinichi
Rinichii joacă un rol vital în filtrarea deșeurilor din sânge. În cazurile de boală cronică, deșeurile se pot acumula, ducând la oboseală, slăbiciune și anemie.
Alte simptome pot include umflarea rinichilor și modificarea urinării.
Boala de inima
Afecțiuni precum insuficiența cardiacă sau boala coronariană pot afecta capacitatea inimii de a pompa sânge în mod eficient.
Reducerea fluxului sanguin poate duce la oboseală, în special în timpul efortului fizic și poate fi însoțită de dificultăți de respirație și dureri în piept.
Lupus
Este o boală autoimună care poate provoca o serie de simptome, inclusiv oboseală, dureri articulare și erupții cutanate.
Oboseala în lupus este adesea disproporționată cu nivelul de activitate fizică.
Fibromialgie
Este o afecțiune cronică caracterizată prin durere larg răspândită, oboseală și sensibilitate în mușchi, ligamente și articulații.
Persoanele cu fibromialgie pot prezenta, de asemenea, tulburări de somn și dificultăți cognitive.
De câte feluri poate să fie oboseala?
Oboseala acută
Este cel mai frecvent tip și un răspuns normal la efort fizic sau mental.
Apare adesea după o perioadă de activitate intensă, cum ar fi exercițiile fizice sau o zi de lucru solicitantă.
Odihna adecvată și recuperarea atenuează de obicei oboseala acută.
Oboseala cronică
Se caracterizează prin oboseală persistentă, pe termen lung, care nu se ameliorează odată cu odihna.
Oboseala cronică poate fi asociată cu diverse afecțiuni medicale, cum ar fi sindromul de oboseală cronică, fibromialgia sau anumite tulburări autoimune.
Oboseala fizică
Este legată de mușchii și sistemele fizice ale corpului.
Poate rezulta din activitate fizică prelungită sau anumite afecțiuni medicale care afectează mușchii sau sistemul cardiovascular.
Oboseala mentală
Afectează funcțiile cognitive și poate rezulta din perioade prelungite de concentrare, stres sau somn inadecvat.
Activitățile care necesită o concentrare intensă, cum ar fi studiul sau lucrul la sarcini complexe, pot contribui la oboseala mentală.
Oboseala emoțională
Este adesea asociată cu cerințele situațiilor emoționale sau interpersonale.
Confruntarea cu stresul, conflictul sau experiențele emoționale intense poate duce la un sentiment de epuizare emoțională.
Oboseala compasiunii
Experimentată în mod obișnuit de profesioniștii din domeniul sănătății și îngrijitori, aceasta apare în urma epuizării emoționale de a avea grijă de ceilalți.
A fi martor la suferință sau a face față în mod regulat situațiilor provocatoare poate contribui la acest tip de oboseală.
Oboseala metabolică
Este legată de producerea și utilizarea energiei de către organism.
Afecțiunile care afectează metabolismul, cum ar fi diabetul sau tulburările tiroidiene, pot contribui la acest tip de oboseală.
Starea de rău post-efort
Observată frecvent în afecțiuni precum sindromul de oboseală cronică, se referă la o exacerbare a simptomelor, inclusiv oboseala, în urma unui efort fizic sau mental.
Recuperarea poate dura o perioadă lungă.
Oboseală legată de somn
Se datorează somnului inadecvat sau perturbat.
Afecțiuni precum insomnia, apneea în somn sau sindromul picioarelor neliniştite pot contribui la calitatea slabă a somnului și la oboseală persistentă.
Care sunt factorii de risc în cazul oboselii?
Stilul de viață
Stilul de viață sedentar, tiparele neregulate de somn și obiceiurile alimentare nesănătoase pot contribui la oboseală.
Lipsa activității fizice, somnul inadecvat și o dietă lipsită de nutrienți esențiali afectează și nivelul general de energie.
Stres
Stresul cronic contribuie semnificativ la oboseală.
Răspunsul la stres al organismului, caracterizat prin eliberarea hormonilor specifici, poate duce la epuizare fizică și psihică dacă nu este gestionat eficient.
Afecțiuni medicale
Anumite afecțiuni medicale sunt direct legate de oboseală.
Bolile cronice, cum ar fi diabetul, bolile de inimă, tulburările autoimune și tulburările tiroidiene pot contribui la oboseală persistentă.
Afecțiuni de sănătate mintală
Depresia, anxietatea și stresul cronic pot afecta bunăstarea mentală și emoțională, ducând la oboseală.
Interacțiunea dintre sănătatea mintală și nivelurile de energie este complexă, iar abordarea sănătății mintale este crucială în gestionarea oboselii.
Tulburări de somn
Insomnia, apneea în somn și sindromul picioarelor neliniştite pot perturba tiparele normale de somn, ducând la o calitate slabă a acestuia și la oboseală.
Identificarea și abordarea tulburărilor de somn este esențială pentru restabilirea nivelurilor de energie.
Vârstă
Îmbătrânirea poate aduce schimbări în tiparele de somn, masa musculară și metabolismul energetic general.
Ca atare, persoanele mai în vârstă sunt și mai susceptibile la oboseală.
Totuși, oboseala legată de vârstă poate fi adesea atenuată prin alegeri sănătoase de viață.
Deficiențe nutriționale
Aportul inadecvat de nutrienți esențiali, cum ar fi fierul, vitamina D și vitaminele B, poate duce la deficiențe nutriționale și poate contribui la oboseală.
O dietă echilibrată și bogată în nutrienți este crucială pentru menținerea nivelului de energie.
Medicamente
Anumite medicamente, cum ar fi cele pentru tensiune arterială, antihistaminice și antidepresive, pot avea oboseala ca efect secundar.
Este importantă analiza potențialelor efecte secundare împreună cu medicul curant pentru a explora opțiuni sau strategii alternative.
Deshidratare
Aportul inadecvat de lichide poate duce la deshidratare și la senzații de oboseală și letargie.
Hidratarea corespunzătoare este, așadar, esențială pentru menținerea funcțiilor optime ale corpului.
Igienă slabă a somnului
Tiparele neregulate de somn, expunerea la ecrane electronice înainte de culcare și lipsa unei rutine de somn consecvente sunt factori care indică o igienă deficitară a somnului și care afectează și nivelul de energie al organismului.
Ce trebuie să știm despre oboseala cronică?
Oboseala cronică nu se traduce printr-o simplă senzație de oboseală.
Aceasta se caracterizează prin oboseală persistentă, inexplicabilă, care durează cel puțin șase luni și nu este atenuată de odihnă.
Este o afecțiune complexă care implică adesea o combinație de factori fizici, psihologici și de mediu.
Persoanele afectate experimentează adesea oboseală profundă, tulburări de memorie sau de concentrare (denumită adesea „ceață mentală”), somn neodihnitor, dureri musculare și articulare, dureri de cap și dureri în gât.
Severitatea și combinația de simptome pot varia de la o persoană la alta.
Sindromul de oboseală cronică, cunoscut și sub numele de encefalomielita mialgică, este un subset specific de oboseală cronică caracterizat printr-un set definit de simptome.
Acestea pot include stare de rău post-efort (agravarea simptomelor după efort fizic sau mental), somn neodihnitor și tulburări cognitive.
Cauza exactă a oboselii cronice nu este bine înțeleasă și probabil implică o combinație de factori.
Posibilii contributori includ infecțiile virale, disfuncția sistemului imunitar, dezechilibrele hormonale, predispoziția genetică și factorii de mediu.
Stresul cronic, traumele și anumite alegeri ale stilului de viață pot juca, de asemenea, un rol.
Oboseala cronică poate avea un impact profund asupra vieții de zi cu zi, afectând relațiile personale, munca și bunăstarea generală.
Persoanele cu oboseală cronică se confruntă adesea cu provocări în menținerea unui loc de muncă stabil, socializarea și angajarea în activități care le-au plăcut cândva.
Cum putem diagnostica și trata oboseala cronică?
Diagnosticarea și tratarea oboselii cronice necesită o abordare cuprinzătoare și individualizată pentru a aborda diferiții factori care contribuie la sentimentul persistent de oboseală.
Diagnosticarea oboselii cronice
Diagnosticul oboselii cronice începe cu o evaluare medicală amănunțită.
Medicul va solicita un istoric medical detaliat, va adresa întrebări despre simptome și va efectua un examen fizic pentru a identifica orice afecțiuni medicale subiacente care ar putea contribui la oboseală.
Pot fi efectuate teste de sânge pentru a verifica condițiile comune care pot provoca oboseală, cum ar fi anemie, tulburări tiroidiene și infecții.
De asemenea, pot fi efectuate teste suplimentare pentru a evalua funcția organelor, echilibrul hormonal și markerii inflamatori.
Procesul de diagnosticare a oboselii cronice implică adesea excluderea altor afecțiuni medicale potențiale cu simptome similare.
Acest lucru ajută la asigurarea unui diagnostic mai precis și a unui tratament adecvat.
Afecțiuni precum tulburările de somn, bolile autoimune și tulburările neurologice trebuie excluse.
Pentru diagnosticarea sindromului de oboseală cronică trebuie îndeplinite criterii specifice, inclusiv ca persoana să se confrunte cu oboseală persistentă inexplicabilă timp de cel puțin șase luni, împreună cu alte simptome caracteristice, cum ar fi starea de rău post-efort și tulburările cognitive.
Procesul de diagnostic implică adesea colaborarea între diverși profesioniști din domeniul sănătății, inclusiv medicii primari, specialiștii și profesioniștii din domeniul sănătății mintale.
Această abordare multidisciplinară este crucială pentru o înțelegere cuprinzătoare a sănătății și simptomelor individului.
Tratarea oboselii cronice
Ajustările stilului de viață formează o piatră de temelie a managementului oboselii cronice.
Aceasta include stabilirea unor modele regulate de somn, menținerea unei diete echilibrate, hidratarea corespunzătoare și încorporarea exercițiilor fizice blânde.
Pot fi recomandate creșteri treptate ale activității fizice, cunoscute sub numele de terapie cu exerciții gradate.
Terapia cognitiv-comportamentală este o altă abordare terapeutică. Aceasta se concentrează pe schimbarea tiparelor de gândire și a comportamentelor.
În contextul oboselii cronice, aceasta poate ajuta persoanele să abordeze tiparele de gândire negative, să gestioneze stresul și să dezvolte strategii de coping pentru a-și îmbunătăți bunăstarea generală.
În funcție de simptomele specifice și de factorii de bază, medicii pot prescrie medicamente pentru a gestiona anumite aspecte ale oboselii cronice.
Acestea pot include antidepresive, analgezice sau medicamente pentru a trata tulburările de somn.
Terapiile de susținere, cum ar fi tehnicile de gestionare a stresului, exercițiile de relaxare și practicile de mindfulness, pot completa tratamentele tradiționale pentru oboseala cronică.
Abordările holistice care iau în considerare conexiunea minte-corp pot oferi beneficii suplimentare.
Când este oboseala o urgență medicală?
Dacă oboseala apare brusc și este neobișnuit de severă, aceasta poate fi un motiv de îngrijorare.
Acest lucru ar putea indica o urgență medicală, cum ar fi un eveniment cardiovascular, o infecție severă sau alte afecțiuni acute care necesită atenție imediată.
Oboseala însoțită de durere în piept, dificultăți de respirație sau durere care iradiază pe braț poate fi un semn al unui eveniment cardiac, cum ar fi un atac de cord. Solicitați imediat asistență medicală de urgență dacă aceste simptome sunt prezente.
Pierderea în greutate semnificativă și inexplicabilă, împreună cu oboseala, ar putea fi un semnal pentru afecțiuni medicale grave, cum ar fi cancerul sau tulburările metabolice.
Este esențial să consultați prompt un specialist pentru a determina cauza.
Dureri de cap persistente și severe sau migrene însoțite de oboseală pot necesita îngrijiri medicale urgente.
Aceste simptome ar putea indica diferite afecțiuni, inclusiv probleme neurologice sau probleme vasculare subiacente.
Oboseala asociată cu leșinul sau pierderea bruscă a conștienței poate fi un semn al unei urgențe medicale subiacente, cum ar fi o aritmie cardiacă sau o problemă neurologică.
Solicitați asistență medicală imediată dacă apar aceste simptome.
Oboseala însoțită de dificultăți de vorbire, confuzie bruscă sau modificări ale stării mentale pot indica o urgență neurologică, cum ar fi un accident vascular cerebral.
Timpul este esențial în astfel de cazuri, iar intervenția medicală imediată este crucială.
Durerile abdominale severe combinate cu oboseală ar putea semnala o urgență medicală, cum ar fi un anevrism de aortă abdominală sau afecțiuni abdominale acute.
Oboseala severă însoțită de semne de deshidratare, cum ar fi urină închisă la culoare, gură uscată sau amețeli, poate duce la complicații grave.
Fluidele intravenoase și asistența medicală sunt adesea necesare în cazurile de deshidratare severă.
Oboseala cuplată cu febră mare poate indica o infecție severă sau o afecțiune inflamatorie.
Solicitați o evaluare medicală promptă pentru a identifica și aborda cauza de bază.
Oboseala în timpul sarcinii este obișnuită, dar oboseala persistentă și severă însoțită de simptome precum umflături, dureri de cap severe sau tulburări de vedere pot indica complicații precum preeclampsia, care necesită asistență medicală imediată.
Când este recomandat să apelăm la un medic specialist pentru analize suplimentare?
Oboseala persistentă – dacă oboseala persistă pentru o perioadă lungă de timp, în ciuda ajustărilor adecvate de odihnă și de stil de viață.
Oboseala persistentă poate fi un simptom al unei afecțiuni medicale subiacente care necesită investigații.
Pierdere în greutate treptată sau inexplicabilă – sunt necesare analize suplimentare pentru a exclude afecțiuni precum tulburările tiroidiene, diabetul sau afecțiunile maligne.
Simptome severe sau care se agravează – Oboseala severă poate fi asociată cu afecțiuni precum anemie, infecții cronice sau tulburări autoimune.
Simptome noi sau inexplicabile – durerea, simptomele neurologice sau modificările obiceiurilor intestinale pot semnala o afecțiune medicală subiacentă.
Oboseală cu dificultăți de respirație – poate indica probleme cardiovasculare sau respiratorii.
Oboseală și dureri de cap persistente – ar putea fi legate de diferite afecțiuni, inclusiv migrene, dureri de cap de tip tensional sau probleme neurologice subiacente.
Oboseala în timpul sarcinii – mai ales dacă este însoțită de alte simptome îngrijorătoare, cum ar fi umflarea sau durerile de cap, poate indica complicații care necesită îngrijire medicală.
Oboseală cu tulburări cognitive – dificultățile de memorie, confuzia sau dificultățile de concentrare ar putea fi asociate cu probleme ale sistemului nervos.
Oboseala la vârstnici – poate fi atribuită diverșilor factori, inclusiv modificări legate de vârstă, medicamente sau condiții de sănătate subiacente.
Modificări ale tiparelor de somn – tulburările de somn contribuie la oboseală și necesită investigarea.
Cauzele oboselii și ce putem face pentru a ne simți mai bine
Stilul de viață, munca excesivă, problemele sociale și psihologice sunt cele mai întâlnite cauze care duc la oboseală sau epuizare.
Pe lângă acestea, senzația de oboseală este deseori un rezultat al unor afecțiuni precum răceala și gripa.
Oricare ar fi motivele pentru care ne simțim obosiți sau epuizați, primul lucru pe care ar fi bine să-l facem este să ne relaxăm.
Relaxarea presupune a ne deconecta de la stresul cotidian, căutând să eliminăm elementele care ne produc stresul de zi cu zi.
Plimbările în aer liber, cât de departe posibil de zgomotul și forfota orașului, sunt o soluție bună.
Conexiunea cu natura aduce nu doar o stare de relaxare, dar acționează prin distragerea atenției de la griji, sarcini presante și probleme de rezolvat, dând organismului pauza necesară pentru a se reface.
Momentele zilnice de relaxare sunt necesare, dar nu suficiente pentru a împiedica oboseala să se acumuleze în corp.
E nevoie să ținem cont și de nevoia noastră de odihnă, care este un alt stâlp de siguranță în combaterea oboselii.
Primul pas către odihnă, indiferent de motivul senzației de epuizare, este somnul.
Nevoia de somn este, de altfel, semnalizată ca atare de către corp.
Un somn bun înseamnă un somn de minimum 7-8 ore pe noapte, în cazul adulților.
Nevoia de somn a copiilor este chiar mai mare, de peste 10 ore pe noapte, în funcție de vârstă.
Carențele pregnante de somn sunt problematice nu doar prin diminuarea nivelului energiei și instaurarea oboselii, dar și prin repercusiunile pe care le au pe termen lung asupra sănătății.
Cercetările arată că reducerea orelor de somn la mai puțin de șapte pe noapte crește considerabil riscul apariției bolilor cardiovasculare sau cancerului.
De asemenea, recomandarea specialiștilor este de a aloca somnului același număr de ore noapte de noapte, întrucât, contrar opiniei generale, somnul nu poate fi recuperat.
Ideea că putem dormi câte 5 – 6 ore pe noapte în timpul săptămânii, cu gândul că vom recupera orele nedormite în weekend, este un mit.
Vom constata că, în realitate, vom fi la fel de obosiți la începutul noii săptămâni.
Pentru a reduce senzația de oboseală pe care o resimțim, pe lângă un somn bun și momentele zilnice de relaxare, de mare ajutor sunt exercițiile fizice regulate.
În primă instanță asta ar putea părea un paradox: cum să facem efort fizic, când ne simțim obosiți?
Ei bine, chiar așa!
Exercițiile fizice ne ajută să ne recuperăm tonusul.
Atunci când facem sport, la nivelul creierului se produc anumite reacții chimice, corpul fiind “inundat” cu endorfine.
Endorfinele sunt hormoni specifici produși în mod natural de sistemul nostru nervos pentru a face față durerii sau stresului.
De altfel, endorfinele sunt cunoscute ca substanțele “stării de bine”, întrucât acționează ca un stimulent al stării generale de bine.
De fiecare dată după ce facem sport, ne simțim revigorați.
Efectuate în mod regulat, exercițiile fizice ne ajută nu doar să ne menținem corpul în formă, dar și starea de spirit.
Alimentația zilnică este un alt factor care joacă un rol important când vine vorba de starea noastră de oboseală.
Alimentația sănătoasă este un obiectiv pentru fiecare dintre noi, doar că ea este posibilă atunci când ținem cont atât de calitatea și tipul produselor pe care le consumăm, de cantitatea acestora cât și de momentele în care le consumăm pe parcursul unei zile.
O alimentație sănătoasă implică stabilirea unor rutine zilnice în ceea ce privește mesele, un mod de a face cumparături, dar și stabilirea și respectarea nivelurilor nutriționale (aportul de calorii în funcție de vârstă, gen și gradul de activitate fizică) atunci când consumăm alimentele dorite.
Cu alte cuvinte, e nevoie să avem grijă ce cumpărăm, cât cumpărăm și, totodată, cât și când mâncăm.
Dacă cumpărăm mai mult decât este necesar, ne vom afla într-una dintre cele două situații: fie aruncăm alimentele neconsumate pentru că sunt perisabile (și așa creăm risipă), fie le consumăm (și așa riscăm să mâncăm mai mult decât trebuie).
Așadar, cât și când mâncăm?
Specialiștii în nutriție recomandă ca cele mai bogate mese să fie consumate în perioada din zi când suntem și cel mai activi.
Astfel, micul dejun și prânzul ar trebui să fie mesele cele mai bogate în calorii, în timp ce cina să fie o masă cât mai lejeră.
Totodată, pentru un aport ridicat de vitamine și minerale, între mesele principale ale zilei, este indicat să avem cel mult 3 gustări care să cuprindă alimente sănătoase precum fructe, legume, nuci, semințe, cereale.
Ritmul de viață contemporan, agitat și presant, face deseori imposibilă urmarea cu strictețe a unui plan alimentar ca la carte.
O ședință sau un proiect important la serviciu, treburile casnice sau perioadele de convalescență sunt lucruri care ne solicită un consum ridicat de energie și ne limitează resursele necesare unui stil de viață echilibrat.
Cum ne pot ajuta suplimentele naturale să fim mai energici?
Vitaminele B
Vitaminele B, includ B1 (tiamină), B2 (riboflavină), B3 (niacină), B5 (acid pantotenic), B6 (piridoxină), B7 (biotină), B9 (folat) și B12 (cobalamină) și joacă un rol crucial în metabolismul energetic.
Ele ajută la transformarea alimentelor în energie și susțin buna funcționare a sistemului nervos.
Sursele naturale de vitamine B includ cerealele integrale, nucile, semințele și legumele cu frunze verzi.
Cu toate acestea, suplimentele pot fi benefice pentru persoanele cu restricții sau deficiențe alimentare specifice.
Fier
Fierul este esențial pentru transportul oxigenului în întreg organismul, iar deficiența lui poate duce la oboseală și slăbiciune.
Alimentele bogate în fier includ carnea slabă, fasolea, lintea și verdețurile.
Pentru cei cu niveluri scăzute de fier, suplimentele ajută la abordarea deficiențelor și la creșterea energiei.
Coenzima Q10 (CoQ10)
Este un antioxidant natural cu un rol cheie în producerea de energie în interiorul celulelor.
Se găsește în organe cu cerințe mari de energie, cum ar fi inima și ficatul.
Suplimentele de CoQ10 pot sprijini producția de energie celulară și au fost studiate pentru beneficiile lor în combaterea oboselii, în special la persoanele cu anumite afecțiuni medicale.
Adaptogeni
Sunt o clasă de plante care ajută organismul să se adapteze la stres și să mențină echilibrul.
Plantele adaptogene populare includ rhodiola, ashwagandha și ginseng.
Acestea pot ajuta organismul să facă față factorilor de stres fizic și mental, promovând rezistența și prevenind epuizarea energiei.
Magneziu
Este implicat în peste 300 de reacții biochimice din organism, inclusiv producția de energie și funcția musculară.
O deficiență de magneziu poate duce la oboseală și slăbiciune musculară.
Sursele naturale de magneziu includ nucile, semințele, cerealele integrale și legumele cu frunze verzi.
Suplimentele de magneziu pot fi benefice pentru cei cu un aport alimentar inadecvat sau cu afecțiuni specifice de sănătate.
Acizi grași omega-3. Se găsesc în peștele gras, semințele de in și nuci și sunt importanți pentru sănătatea creierului și producția de energie.
Aceste grăsimi esențiale sunt cruciale pentru buna funcționare a membranelor celulare și pot contribui la un nivel susținut de energie.
Suplimentele Omega-3, în special cele bogate în EPA și DHA, pot fi considerate ca parte a unei abordări cuprinzătoare pentru a susține bunăstarea generală.
Ginseng
A fost folosit în mod tradițional în medicina naturistă pentru proprietățile sale adaptogene.
Poate ajuta la îmbunătățirea performanței fizice, la reducerea oboselii și la îmbunătățirea nivelului general de energie.
Suplimentele de ginseng sunt disponibile în diferite forme.
Vitamina D
Cunoscută adesea sub numele de „vitamina soarelui”, joacă un rol în menținerea sănătății și a bunăstării generale.
Deficitul de vitamina D a fost legat de oboseală și slăbiciune musculară.
În timp ce expunerea la soare este o sursă naturală de vitamina D, suplimentele pot fi recomandate persoanelor cu expunere limitată la soare sau cu afecțiuni specifice de sănătate.
Alternative de cafeină
Pentru un puls natural de energie, fără nervozitatea asociată cu consumul excesiv de cofeină, suplimente precum extractul de ceai verde, guarana sau yerba mate pot oferi o creștere moderată și susținută a nivelului de energie.
Aceste suplimente conțin adesea antioxidanți și alți compuși benefici care contribuie la sănătatea generală.
Ce trebuie să avem în vedere atunci când vrem să administrăm suplimente naturale?
Cereți o opinie avizată
Înainte de a include suplimente naturale în rutina personală, consultați un medic sau un dietetician înregistrat.
Aceștia pot oferi sfaturi personalizate pe baza istoricului de sănătate, a afecțiunilor existente, a medicamentelor și a potențialelor interacțiuni.
Identificați cauza de bază a oboselii
Factori precum somnul deficitar, stresul, deficiențele nutriționale sau diverse afecțiuni medicale pot contribui la oboseală, iar abordarea acestor cauze fundamentale este esențială pentru gestionarea eficientă a oboselii.
Calitatea și sursa suplimentelor
Alegeți suplimente de la mărci de renume, cunoscute pentru angajamentul lor față de calitate și puritate.
Căutați produse testate și certificate.
În plus, luați în considerare sursa ingredientelor și optați pentru suplimente derivate din surse naturale ori de câte ori este posibil.
Dozare și momentul administrării
Urmați instrucțiunile de dozare recomandate furnizate pe ambalajul produsului sau conform recomandărilor medicului.
Evitați depășirea dozelor recomandate, deoarece consumul excesiv poate duce la efecte adverse.
Acordați atenție momentului de administrare a suplimentelor, dacă ar trebui să fie luate cu sau fără alimente pentru o absorbție optimă.
Interacțiuni potențiale cu medicamente
Comunicați-i medicului toate suplimentele pe care le luați, deoarece acestea pot interacționa cu medicamentele sau alte suplimente.
Anumite suplimente naturale pot afecta metabolismul medicamentelor, modificându-le eficacitatea sau ducând la efecte secundare nedorite.
Sensibilități individuale și alergii
Citiți cu atenție etichetele pentru a identifica potențialii alergeni și alegeți suplimente care se potrivesc cu preferințele și restricțiile alimentare personale.
Introducere graduală și monitorizare
Introduceți noi suplimente treptat pentru a urmări modul în care răspunde organismul.
Această abordare ajută la identificarea oricăror reacții adverse și permite identificarea suplimentului specific care poate cauza probleme.
Păstrați un jurnal pentru a urmări schimbările în nivelul de energie, starea de spirit și bunăstarea generală.
Combinație de suplimente
Fiți atenți când luați mai multe suplimente, deoarece anumite combinații pot avea efecte nedorite.
Evitați duplicarea nutrienților, cu excepția cazului în care sunt sfătuiți în mod specific de medic, deoarece aportul excesiv poate duce la dezechilibre.
Cum rămânem plini de energie indiferent de stilul de viață
Rapoartele Organizației Mondiale a Sănătății arată că cel puțin 400 de grame de fructe și legume pe zi este consumul necesar pentru prevenirea și atenuarea mai multor deficiențe de micronutrienți.
Asta ar însemna necesitatea consumului a minim 5 porții de fructe și legume pe zi. Doar că, în medie, consumul zilnic efectiv de fructe și legume abia dacă depășește pragul de 60% din cantitatea recomandată.
Cum poate fi acoperită diferența dintre nevoile de nutrienți ale organismului nostru pentru a putea fi mereu în formă, plini de energie și vitalitate, indiferent de nivelul de solicitare fizică și mentală?
O soluție facilă, rapidă și accesibilă o constituie suplimentele alimentare naturale.
Poate cea mai cunoscută formă de a beneficia de un cumul de nutrienți o constituie suplimentele de vitamine și minerale, pe bază de extracte naturale, precum ginseng și guarana, și îmbogățite nutritiv cu o gamă întreagă de vitamine și minerale.
Aceste ingrediente au un efect energizant asupra organismului, reducând oboseala, oferă o stare de bine și ajută organismul să facă față stresului cotidian.
Esențiale pentru îmbunătățirea stării generale atât la nivel fizic, cât și mental, sunt și formulele naturale ulta complexe, ce asigură necesarul de nutrienți, vitamine și minerale atât în condiții normale cât și în stările de deficit sau de necesități crescute.
Cea mai complexă formulă, ce include întregul mix de nutrienți, vitamine și minerale din sursă naturală, este Nutrinergic.
Cu cele 70 de ingrediente active (23 de vitamine și minerale, 9 extracte naturale din plante și fructe, 7 extracte naturale din alge, 24 de pulberi naturale din fructe și legume și 7 ciuperci), Nutrinergic este un real suport energetic în momentele de suprasolicitare fizică sau mentală.
Acțiunea sa nu se reduce doar la ameliorarea stărilor de oboseală și slăbiciune, ci crește deopotrivă randamentul intelectual și fizic, reduce stresul și îmbătrânirea prematură, scurtează perioada de convalescență, este de ajutor în cazul deficiențelor imunitare, fiind recomandat mai ales în cazul unei diete cu aport scăzut de nutrienți.
O variantă concentrată și bogată deopotrivă în vitamine (vitamina C, A, B1, B2, B6, B9, B12, D3, E etc), în minerale (zinc, calciu, magneziu, fier, cupru etc.) cât și în compuși chimici benefici din plante 100% (ginseng, guarana), se regăsește și sub formă de pulbere solubilă în apă.
Complexul Vitamine și minerale forte este recomandat ca adjuvant în ameliorarea stărilor de oboseală, slăbiciune, epuizare fizică și psihică cât și în combaterea stresului, depresiei sau anxietății.
Detenso Reviorant este un produs complex cu extracte standardizate 100% naturale, în doze optime, special conceput ca ajutor în stări de suprasolicitare psihică și fizică, oboseală și epuizare datorate stresului cotidian.
Extractul de sunătoare are efect calmant în perioadele de tensiune nervoasă, reduce comportamentul agresiv, susține capacitatea de rezistență la stres acționând benefic asupra nivelului de cortizol – hormonul stresului.
Extractul de roiniță ajută la inducerea relaxării, a stării de bine și a confortului psihic, fiind benefică pentru scăderea simptomelor asociate stresului.
Ginsengul siberian stimulează sistemul imunitar și crește rezistența generală la stresul zilnic.
Ginkgo biloba functioneaza precum un antidepresiv natural, fiind imbunatatita starea de spirit.
Magneziul contribuie la funcționarea normală a sistemului nervos și imunitar.
Complexul de Vitamine B contribuie la metabolismul energetic normal și la funcționarea optimă a sistemului nervos.
Tonic general conține o combinație de vitamine (vitamina C, vitamina PP, vitamina E, vitamine din grupul B, vitamina A, vitamina K, vitamina D3) și minerale (calciu, fosfor, magneziu, zinc, fier, mangan, cupru, seleniu, crom) necesare funcționării normale a organismului.
Adiacent, este îmbogățit cu ginseng panax ce suține funcțiile generale și întărește rezistența naturală a organismului.
Această combinație, optim dozată, contribuie la ameliorarea stărilor de oboseală, slăbiciune, epuizare fizică și nervoasă, la reducerea stresului fizic și mental, la reducerea simptomelor de depresie, anxietate, neliniște, insomnie, instabilitate emoțională, deficit de atenție.
Energiva este o formulă complexă pentru ameliorarea stărilor de oboseală, slăbiciune, epuizare fizică și nervoasă, anemie, astenie.
Multitudinea de vitamine și minerale din compoziția sa asigură funcționarea optimă a organismului.
În plus, această formulă este îmbogățită cu patru extracte din plante recunoscute pentru efectele lor energizante.
Ginkgo biloba sustine capacitatea de concentrare cat si functiile psihice .
Ginsengul revigoreaza si energizeaza din punct de vedere psihic si fizic.
Guarana stimuleaza sistemul nervos, oferind energie si vitalitate .
Conezima Q10 ne ajuta la producerea energie in organism .
Corpul nostru depinde de un aport constant de vitamine, minerale și alți nutrienți pentru o sănătate bună de-a lungul vieții.
Cu toate acestea, poate fi o provocare să obținem toți nutrienții de care avem nevoie doar din alimente.
Deși suplimentele alimentare nu pot înlocui o dietă alimentară sănătoasă, cu siguranță o pot completa, furnizând cantități adecvate de nutrienți esențiali.
Indiferent că sunt sub formă de comprimate sau plicuri, suplimentele alimentare pot interveni în sens pozitiv asupra nivelului de energie, a reacției noastre la stres și la oboseală și, în general, joacă un rol important în menținerea unui stil de viață sănătos.
Sănătate la 100%.
