Cuprins:
1. Ce este ?
2. Rolul melatoninei în organism
3. Ce trebuie să știm despre ritmul circadian?
4. Ce se poate întâmpla atunci cand secreția de melatonină este mai mare?
5. Ce se poate întâmpla în cazul unui deficit?
6. Ce stimulează producerea melatoninei?
7. Ce fel de dezechilibre pot să apară în procesul de secreție a melatoninei?
8. Când este recomandat să apelăm la suplimentele naturale?
9. Cum se administrează aceasta în mod corect?
10. Contraindicații privind consumul
11. Beneficiile consumului de melatonină
Melatonina are un rol esențial în organism.
Acest hormon induce natural somnul, îl face mai odihnitor și mărește durata somnului profund.
Ce este ?
Numită și „hormonul somnului”, melatonina este o amină biogenă care se găsește la animale, plante și microbi.
La oameni, melatonina este produsă la nivelul creierului de către glanda pineală ca răspuns la întuneric.
Denumirea melatoninei, odată cu definirea structurii sale chimice, a fost stabilită abia la mijlocul secolului XX pe baza capacității sale de a deschide culoarea pielii prin inversarea efectelor de întunecare a pieli ale hormonului care stimulează melanocite.
Dincolo de glanda pineală de la nivelul creierului, melatonina se găsește și în alte zone precum ochi, măduva osoasă și intestin.
Ea ajută la cronometrarea ritmurilor circadiene ale organismului și la somn.
În termeni simpli, ritmul circadian este ceasul interior al corpului nostru.
Ne permite să știm când este timpul să dormim, să ne trezim și să mâncăm.
Când se întunecă, organismul produce mai multă melatonină pentru a ne ajuta să adormim.
Când este lumină, organismul produce mai puțină melatonină și se pregătește să se trezească.
Astfel că, expunerea la lumină noaptea poate bloca producția de melatonină.
Rolul melatoninei în organism
În principal, melatonina reglează ciclul somn-veghe provocând somnolență și scăzând temperatura corpului, însă ea este implicată și în reglarea altor funcții, precum:
- dispoziția pe care o avem în timpul zilei – melatonina se leagă de receptorii din creier pentru a ajuta la reducerea activității nervoase, ceea ce ne permite să ne relaxăm
- învățarea și memoria – se știe că un somn de calitate are beneficii asupra memoriei și a capacității de concentrare
- activitatea imună a organismului – melatonina joacă un rol important în modularea anumitor funcții ale sistemului imunitar
- fertilitatea și reproducerea – de exemplu, timpul, durata și frecvența ciclurilor menstruale la femei sunt influențate de melatonină
Dincolo de rolul benefic pe care îl are pentru somn, melatonina acționează ca un antioxidant, neutralizând radicalii oxidativi nocivi și este capabilă să activeze anumite enzime antioxidante.
Acest lucru poate oferi o multitudine de alte beneficii: sănătatea ochilor, tratarea ulcerațiilor stomacale, reglarea temperaturii corpului, a tensiunii arteriale și a nivelului de hormoni.
Ce trebuie să știm despre ritmul circadian?
Ritmurile circadiene sunt procese naturale, interne, biologice care reglează diferite funcții ale corpului și urmează un ciclu de aproximativ 24 de ore.
Ele sunt adesea denumite ceasul intern al corpului și influențează aproape fiecare aspect al vieții noastre.
În creier, un grup de celule numit nucleu suprachiasmatic servește ca regulator principal al ritmurilor circadiene.
Acesta primește semnale de la stimuli externi, în primul rând lumina, pentru a ajuta la sincronizarea ceasului intern al corpului cu mediul extern.
Unul dintre cele mai cunoscute ritmuri circadiene este ciclul somn-veghe.
Ritmurile circadiene joacă un rol semnificativ în determinarea stării de veghe și alertă în timpul zilei și a celei de somn și nevoie de odihnă noaptea.
Ritmurile circadiene influențează, de asemenea, și eliberarea de hormoni, cum ar fi cortizolul (asociat cu starea de veghe și răspunsul la stres) și melatonina (asociată cu somnul).
Nivelurile hormonale fluctuează pe parcursul zilei și nopții, în conformitate cu ceasul circadian.
Apoi, acestea influențează metabolismul și tiparele de alimentație.
De aceea, mâncatul în concordanță cu ceasul circadian poate avea efecte pozitive asupra gestionării greutății și asupra sănătății generale.
Perturbările ritmurilor circadiene, precum cele experimentate în cazul muncii în schimburi sau a modificărilor de fus orar, pot avea efecte negative asupra sănătății.
Cercetările sugerează că întreruperile ritmurilor circadiene pot fi legate de diferite afecțiuni de sănătate, inclusiv tulburări de somn, tulburări de dispoziție, obezitate, diabet și chiar anumite tipuri de cancer.
Expunerea la lumina naturală în timpul zilei și reducerea expunerii la lumina artificială noaptea pot ajuta la reglarea ritmurilor circadiene.
Aceasta include evitarea folosirii dispozitivelor electronice înainte de culcare.
Menținerea unui program de somn consecvent, chiar și în weekend, vă poate ajuta să vă mențineți ritmurile circadiene sincronizate.
Este important de reținut că ritmurile circadiene pot varia de la o persoană la alta.
Unii indivizi sunt în mod natural „bufnițe de noapte”, în timp ce alții sunt „păsări de dimineață”.
Înțelegerea propriului ritm circadian este importantă pentru optimizarea rutinelor zilnice.
Ce se poate întâmpla atunci cand secreția de melatonină este mai mare?
Când secreția de melatonină este mai mare decât în mod normal, pot apărea mai multe efecte și consecințe:
Somn îmbunătățit
Nivelurile mai mari de melatonină ajută de obicei să adormiți mai repede și să rămâneți adormit întreaga noapte.
Persoanele care au probleme cu somnul pot lua suplimente de melatonină pentru a îmbunătăți calitatea acestuia.
Schimbarea tiparelor de somn
Nivelurile crescute de melatonina vă pot schimba tiparele de somn, determinându-vă să dormiți mai devreme seara și să vă treziți mai devreme dimineața.
Acest lucru este deosebit de important pentru cei care trebuie să se adapteze la diferite fusuri orare sau programe de lucru.
Resetarea ritmurilor circadiene
Acest lucru este benefic pentru persoanele care întâmpină întreruperi în ciclul somn-veghe din cauza unor factori precum schimbări de fus orar, munca în schimburi sau programe neregulate de somn.
Proprietăți antioxidante
Melatonina este un antioxidant puternic care poate ajuta la protejarea celulelor de stresul oxidativ și daune.
Nivelurile mai mari de melatonina pot avea un efect protector asupra diferitelor țesuturi și organe.
Dispoziție îmbunătățită
Unele studii sugerează că melatonina poate avea un impact pozitiv asupra reglării dispoziției și poate ajuta la atenuarea simptomelor unor tulburări specifice, cum ar fi depresia și anxietatea.
Efecte antiinflamatorii
Nivelurile crescute de melatonină au fost asociate cu reducerea inflamației în organism, lucru benefic pentru persoanele cu afecțiuni inflamatorii sau boli cronice.
Susținerea sistemului imunitar
Melatonina joacă un rol în susținerea sistemului imunitar.
Nivelurile mai ridicate de melatonină pot îmbunătăți funcția imunitară și pot contribui la o apărare mai puternică împotriva infecțiilor și a bolilor.
Efecte secundare potențiale
Nivelurile excesiv de ridicate de melatonină, ca urmare a suplimentării excesive, de exemplu, pot genera efecte secundare precum somnolență, amețeală și vigilență perturbată în timpul zilei.
Este important să utilizați suplimente de melatonină sub îndrumarea unui medici și în doze adecvate.
Efecte hormonale
În unele cazuri, nivelurile crescute de melatonină pot afecta secreția altor hormoni, cu impact asupra funcțiilor reproductive și hormonale.
Ce se poate întâmpla în cazul unui deficit?
Deficiența de melatonină, ce apare atunci când organismul nu produce suficient din acest hormon, poate avea mai multe efecte și consecințe semnificative asupra tiparelor de somn și a sănătății generale. Iată câteva dintre ele:
Tulburări de somn
Efectul cel mai vizibil al deficitului de melatonină este tulburarea somnului.
Persoanele cu niveluri scăzute de melatonină se luptă adesea să adoarmă noaptea, se trezesc frecvent și au dificultăți în menținerea unui tipar de somn consistent.
Acest lucru poate duce la insomnie cronică și la o calitate slabă a somnului.
Acest lucru îi face pe cei afectați de o deficiență de malatonină mai predispuși să rămână treji mai târziu în noapte și să aibă dificultăți la trezire dimineața.
Această afecțiune este frecvent întâlnită la persoanele cu tulburarea de somn întârziat.
Risc crescut de tulburări de som
Deficiența de melatonină este asociată cu un risc crescut de apariție a diferitelor tulburări de somn: insomnie, apnee în somn și sindromul picioarelor neliniştite.
Ritmuri circadiene afectate
Melatonina joacă un rol crucial în reglarea ritmurilor circadiene, care influențează nu numai somnul, ci și alte procese fiziologice, cum ar fi secreția hormonală, metabolismul și funcția imunitară.
O deficiență poate duce la tulburări ale acestor ritmuri.
Stres și anxietate crescute
Nivelurile scăzute de melatonină au fost legate de un nivel crescut de stres și anxietate.
Rolul melatoninei în relaxare și reglarea dispoziției înseamnă că o deficiență poate contribui la creșterea sentimentelor de stres și anxietate.
Tulburări cognitive
Tulburările cronice ale somnului care rezultă din deficiența de melatonină pot duce la tulburări cognitive, inclusiv probleme de memorie, dificultăți de concentrare și reducerea funcției cognitive generale.
Funcție imunitară slăbită
Pentru că melatonina are proprietăți antioxidante și de îmbunătățire a sistemului imunitar, o deficiență poate compromite capacitatea sistemului imunitar de a lupta cu infecțiile și bolile.
Tulburări de dispoziție
Unele studii sugerează o potențială legătură între deficiența de melatonină și tulburările de dispoziție precum depresia.
Suplimentarea cu melatonină este uneori considerată ca o terapie adjuvantă pentru persoanele cu tulburări de dispoziție.
Risc crescut de afecțiuni cronice de sănătate
Deficiența de melatonină poate fi asociată cu un risc crescut de afecțiuni cronice de sănătate, precum boli cardiovasculare, diabet și anumite tipuri de cancer.
Ce stimulează producerea melatoninei?
Producția de melatonină este stimulată în primul rând de ritmul circadian natural al organismului, care este influențat de factori externi, în primul rând lumina și întunericul.
Iată cum este stimulată producția de melatonină:
Ciclul natural lumină-întuneric
Cel mai puternic stimul pentru producția de melatonină este ciclul natural lumină-întuneric.
În absența luminii, mai ales în timpul serii și nopții, glanda pineală din creier începe să producă melatonină.
Această creștere a secreției de melatonină semnalează organismului că este timpul să se pregătească pentru somn.
Lumină slabă
În timp ce întunericul natural este cel mai eficient declanșator, chiar și lumina slabă sau de intensitate scăzută poate stimula un anumit grad de producție de melatonină.
Acesta este motivul pentru care este important să se creeze un mediu de somn adecvat pentru a promova tipare de somn sănătoase.
Expunerea la lumină albastră
Lumina albastră, în special cea emisă de dispozitive electronice precum smartphone-uri, tablete și computere, poate suprima producția de melatonină.
Expunerea la lumina albastră seara poate perturba eliberarea naturală de melatonină a organismului și poate interfera cu somnul.
Expunerea la lumina solară
Expunerea la lumina naturală a soarelui în timpul zilei ajută la reglarea ceasului intern al corpului și contribuie la un ciclu sănătos de somn-veghe.
Ieșirea afară și primirea luminii naturale a soarelui dimineața poate ajuta la sincronizarea ritmurilor circadiene și la promovarea producției de melatonină la momentele potrivite.
Suplimente de melatonină
În unele cazuri, persoanele cu tulburări de somn sau tulburări de ritm circadian pot folosi suplimente de melatonină pentru a ajuta la stimularea producției de melatonină.
Aceste suplimente sunt luate de obicei seara pentru a imita creșterea naturală a melatoninei care are loc înainte de culcare.
Mediul de somn
Crearea unui mediu de somn întunecat și liniștit prin utilizarea draperiilor opace, reducerea la minimum a zgomotului și menținerea unei temperaturi confortabile a camerei poate ajuta la facilitarea producției de melatonină și la îmbunătățirea calității somnului.
Activitatea fizică
Realizată în mod regulat, aceasta impactează benefic tiparele sănătoase de somn și de producție a melatoninei.
Sunt de evitat însă exercițiile intense aproape de ora de culcare, pentru că pot avea efectul opus și întârzia eliberarea melatoninei.
Dietă și nutriție
Unele alimente, precum cireșele, conțin precursori naturali ai melatoninei, care pot ajuta la susținerea producției acesteia atunci când sunt consumate seara.
Cu toate acestea, impactul general al surselor alimentare asupra producției de melatonină este relativ modest în comparație cu alți factori.
Ce fel de dezechilibre pot să apară în procesul de secreție a melatoninei?
Este important de știut că melatonina este un hormon cu un echilibru delicat, iar extremele pot rezulta din diverși factori, inclusiv stilul de viață, influențele externe și anumite afecțiuni medicale.
Dezechilibrele în secreția de melatonină, fie că sunt excesive sau deficitare, pot duce la diverse perturbări ale ciclului somn-veghe al organismului și ale sănătății generale.
Deficitul de melatonină
Insomnie
O consecință comună a deficienței de melatonină este dificultatea de a adormi și de a rămâne adormit, ceea ce duce la insomnie, asociată cu multiple probleme de sănătate.
Tulburare de somn întârziat
Persoanele cu niveluri scăzute de melatonină pot experimenta un ciclu somn-veghe întârziat, ceea ce le face să rămână treze și alerte mai târziu în noapte și să se trezească mai târziu dimineața.
Calitatea slabă a somnului
Chiar dacă persoanele cu deficiență de melatonină reușesc să adoarmă, este posibil ca somnul lor să fi perturbat și de proastă calitate.
Asta se traduce prin treziri frecvente și lipsă de odihnă recuperatorie.
Tulburări de ritm circadian
Deficiența de melatonină poate perturba ritmurile circadiene, influențând nu numai somnul, ci și alte funcții ale corpului controlate de aceste ritmuri, cum ar fi secreția de hormoni și reglarea temperaturii corpului.
Stres și anxietate crescute
Melatonina joacă un rol în reglarea dispoziției, iar o deficiență poate contribui la niveluri crescute de stres și anxietate.
Excesul de melatonină
Somnolență în timpul zilei
O supraproducție de melatonină în timpul zilei sau seara, de obicei ca urmare a suplimentelor luate la ore nepotrivite, poate duce la somnolență excesivă și la o vigilență redusă în timpul zilei.
Ritmuri circadiene schimbate
Excesul de melatonină la momentul nepotrivit poate perturba ritmurile circadiene naturale ale corpului, provocând alinierea necorespunzătoare cu ciclul exterior lumină-întuneric.
Funcția cognitivă afectată
O cantitate prea mare de melatonină în timpul zilei poate afecta funcția cognitivă, inclusiv vigilența, concentrarea și abilitatea de a lua decizii.
Probleme digestive
Unele persoane pot prezenta tulburări gastrointestinale, cum ar fi greață sau stomac deranjat, ca efect secundar al suplimentării excesive cu melatonină.
Dezechilibre hormonale
În cazuri rare, aportul excesiv de melatonină poate influența secreția altor hormoni, impactând funcțiile reproductive și hormonale.
Când este recomandat să apelăm la suplimentele naturale?
Suplimentele naturale de melatonină sunt recomandate pentru a aborda probleme specifice legate de somn sau perturbări ale ritmului circadian.
Iată câteva astfel de situații:
Schimbări de fus orar
Suplimentele cu melatonină pot ajuta persoanele să se adapteze la noile fusuri orare atunci când călătoresc, în special atunci când traversează mai multe fusuri orare.
Luarea melatoninei la momentul potrivit poate ajuta la sincronizarea ceasului intern al corpului cu fusul orar al destinației, reducând severitatea și durata efectelor acestui fenomen.
Munca în schimburi
Lucrătorii în schimburi care au programe neregulate, în special cei care lucrează în ture de noapte, pot suferi perturbări ale ritmurilor circadiene.
Suplimentele de melatonină îi pot ajuta să se adapteze la tiparele lor de somn netradiționale.
Tulburarea de somn întârziat
Suplimentele cu melatonină pot fi recomandate de medic pentru a ajuta la schimbarea ciclului somn-veghe a persoanelor care suferă de această tulburare.
Insomnie
Cei care suferă de insomnie cronică și au dificultăți în a adormi pot beneficia de suplimente de melatonină.
Este important de remarcat faptul că acestea sunt în general mai eficiente pentru anumite tipuri de insomnie, cum ar fi insomnia de la începutul somnului.
Modificări ale somnului legate de vârstă
Odată cu procesul de îmbătrânire, producția naturală de melatonină tinde să scadă, ceea ce duce la tulburări de somn.
Persoanele în vârstă care au dificultăți de somn pot folosi suplimente de melatonină pentru a le susține calitatea somnului.
Întreruperea temporară a somnului
Suplimentele de melatonină pot fi utilizare pe termen scurt în situațiile în care sunt așteptate întreruperi ale somnului, dar nu cronice.
De exemplu, înainte de un zbor de noapte, după o noapte de somn slab sau în perioadele stresante care afectează somnul.
Tulburare de ritm circadian non-24-de-ore
Această tulburare rară determină persoanele să aibă un ceas intern care nu se aliniază cu ziua de 24 de ore, ceea ce duce la tipare neregulate de somn.
Suplimentarea cu melatonină poate face parte din planul de tratament pentru această afecțiune.
Cum se administrează aceasta în mod corect?
Iată câteva recomandări despre cum să luați corect suplimentele de melatonină:
Consultați un medic
Mai ales dacă aveți afecțiuni medicale subiacente, luați alte medicamente sau sunteți însărcinată sau alăptați.
Un profesionist va oferi recomandări personalizate în funcție de nevoile și circumstanțele specifice.
Alegeți doza potrivită
Suplimentele de melatonină sunt disponibile în diferite concentrații, de obicei variind de la 0,5 miligrame (mg) la 10 mg.
Începeți cu o doză mică, cum ar fi 0,5mg până la 3 mg, și ajustați treptat dacă este necesar.
O doză mai mică este adesea suficientă pentru a obține efectele dorite fără a crește riscul de efecte secundare.
Luați-le la momentul potrivit
Pentru situații specifice, cum ar fi schimbarea de fus orar sau munca în schimburi, luați melatonină cu aproximativ 30 de minute până la o oră înainte de ora dorită de culcare.
Pentru a trata insomnia de la debutul somnului, luați-o cu aproximativ 30 de minute înainte de culcare.
Fiți consecvenți
Consecvența este cheia pentru reglarea ciclului somn-veghe.
Luați melatonină la aceeași oră în fiecare zi pentru a ajuta la sincronizarea ceasului intern al corpului.
Evitați utilizarea neregulată, deoarece vă poate perturba ritmurile circadiene.
Limitați expunerea la lumină
Seara, reduceți expunerea la lumina artificială, în special lumina albastră emisă de dispozitivele electronice, deoarece poate interfera cu producția de melatonină.
Creați un mediu de somn întunecat și calm pentru a facilita efectele melatoninei.
Evitați mesele abundente
Evitați mesele grele sau mari aproape de ora de culcare, deoarece pot interfera cu absorbția și eficacitatea suplimentelor cu melatonină.
Optați în schimb pentru o gustare ușoară, echilibrată.
Limitați cofeina și alcoolul
Reduceți aportul de cofeină și alcool, mai ales în orele dinainte de culcare, deoarece acestea pot perturba somnul și pot contracara efectele melatoninei.
Contraindicații privind consumul
Sarcina și alăptarea
Siguranța suplimentelor cu melatonină în timpul sarcinii și alăptării nu a fost studiată în detaliu.
Cel mai bine este ca acestea să fie evitate în astfel de situații/perioade, cu excepția cazului în care vin la recomandarea medicului.
Copii și adolescenți
Suplimentele de melatonină trebuie utilizate cu prudență la copii și adolescenți. Acestea sunt de obicei rezervate pentru situații specifice sub îndrumarea unui medic.
Dozele ar trebui să fie mai mici pentru persoanele mai tinere.
Tulburări autoimune
Persoanele cu scleroză multiplă, lupus sau artrita reumatoidă, ar trebui să se consulte cu un medic înainte de a lua suplimente, deoarece melatonina poate influența sistemul imunitar.
Tulburări de sângerare
Melatonina poate avea efecte anticoagulante ușoare, crescând riscul de sângerare.
Persoanele cu astfel de tulburări sau cele care iau medicamente anticoagulante trebuie să utilizeze suplimente de melatonină cu precauție și numai sub supraveghere medicală.
Tulburări convulsive
Unele cercetări sugerează că melatonina poate scădea pragul de convulsii la persoanele susceptibile.
Persoanele cu epilepsie sau antecedente de convulsii trebuie să se consulte cu un specialist înainte de a utiliza suplimente de melatonină.
Alergii și sensibilități
Citiți întotdeauna eticheta produsului și consultați medicul dacă aveți alergii sau sensibilități cunoscute.
Probleme de sănătate mintală
Persoanele cu depresie, tulburare bipolară sau schizofrenie ar trebui să utilizeze suplimente cu precauție, deoarece melatonina poate afecta starea de spirit și comportamentul.
Alte medicamente
Suplimentele de melatonină pot interacționa cu anumite medicamente, inclusiv medicamente pentru tensiunea arterială, anticoagulante și antidepresive.
Informați-vă medicul despre toate medicamentele și suplimentele pe care le luați pentru a evalua potențialele interacțiuni.
Reacții alergice anterioare
Dacă ați avut o reacție alergică sau efecte adverse la suplimentele de melatonină în trecut, este esențial să evitați să le mai utilizați și să căutați soluții alternative de somn.
Beneficiile consumului de melatonină
Suplimentele cu melatonină ne pot ajuta în diferite afecțiuni. Având capacitatea de a ne reseta ceasul intern, melatonina ne va ajuta să adormim și să ne trezim la orele potrivite. Acest lucru este extrem de benefic, mai ales în situații precum:
- călătoriile în străinătate (“jet lag”) – jet lag afectează oamenii atunci când călătoresc cu avionul în mai multe zone cu fusuri orare diferite. Cei care suferă de jet lag, este posibil să nu se simtă bine în general și să aibă un somn perturbat, să simtă oboseală în timpul zilei și chiar să aibă probleme digestive.
- lucrul în schimburi – foarte multe locuri de munca necesită lucratul în schimburi. Ritmul circadian al acestor persoane este afectat continuu având în vedere faptul că schimburile se modifică constant. În acest context, suplimentele cu melatonină ajută organismul să-și regleze ceasul interior.
- deficiențe de vedere – persoanele care suferă de astfel de deficiențe au dificultăți în a deosebi ziua de noapte, astfel, ritmul circadian poate fi reglat cu ajutorul melatoninei.
Totodată, melatonina ne poate ajuta să adormim mai repede și să dormim mai mult timp.
Legarea de receptorii din ochi poate ajuta la reducerea nivelului de dopamină, un hormon care ne ajută să rămânem treji.
De exemplu, persoanele cu insomnie au probleme să doarmă, să adoarmă sau ambele.
Când simptomele durează o lună sau mai mult, se numește insomnie cronică și poate avea consecințe severe – ne poate epuiza energia, scade productivitatea și crește riscul de boli precum hipertensiunea arterială și diabetul zaharat.
În astfel de cazuri, administrarea unei capsule de Melatonina Retard 5 mg, cu jumătate de oră înainte de culcare atenuează tulburările de somn și asigură un somn odihnitor și profund pe tot parcursul nopții.
Datorită eliberării treptate în organism, această formulă specială este recomandată pentru tulburările de somn, trezirile în timpul nopții sau insomnii cauzate de anxietate, depresie sau tulburări hormonale.
Producția de melatonină scade treptat odată cu vârsta, iar pierderea acesteia este asociată cu mai multe boli legate de vârstă.
Există însă și alți factori care pot provoca niveluri scăzute de melatonină.
Stresul, fumatul, expunerea la prea multă lumină în timpul nopții, faptul că nu ne expunem la suficientă lumină naturală în timpul zilei, toate afectează producția de melatonina.
Unele studii arată că producția redusă de melatonină ar fi un factor în ratele semnificativ mai mari de cancer la lucrătorii de noapte.
În acest context, suplimentele de melatonină ne pot ajuta să contracarăm nivelurile scăzute din organism și să normalizăm ceasul intern.
Dovezile științifice arată că administrarea melatoninei înainte de culcare poate ajuta semnificativ întrucât induce somnul și îl face mai odihnitor.
Este recomandată ca un inductor natural al somnului, fără efectele neplăcute la trezire.
Totodată, protejează organismul împotriva stresului.
Adiacent, extracte precum valeriana, passiflora, roinița sau hameiul au proprietăți de relaxare și susțin starea de destindere necesară instalării unui somn odihnitor.
Valeriana este cea mai cunoscută și utilizată plantă cu efect sedativ.
Într-un studiu științific controlat, administrarea valerianei a arătat că pacienții se simțeau semnificativ mai odihniți la trezire, resimțeau o mai bună calitate a somnului, iar ziua se simțeau mai puțin obosiți.
Passiflora are efect tranchilizant și liniștește nervozitatea excesivă, anxietatea și stările depresive.
Dintre multiplele atribute ale hameiului, cea mai importantă este puterea de a induce somnul și echilibrul senzorial.
Fiecare plantă acționează asupra diverselor faze ale somnului, completându-se.
Datorită efectelor benefice pe care le au acestea, formulele standardizate ca Nocturn sau Detenso Somnalin, contribuie la inducerea stării de relaxare și la menținerea somn odihnitor.
Sănătate la 100%
Resurse
https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/melatonin-for-sleep-does-it-work
https://www.sleepfoundation.org/melatonin
https://www.nccih.nih.gov/health/melatonin-what-you-need-to-know
