Imunitatea la copii – ce este, cum se dezvoltă și cum o stimulăm

Cuprins:

1. Ce este imunitatea și care este rolul sistemului imunitar
2. Care sunt cele mai comune mituri cu privire la imunitatea copiilor?
3. Care sunt factorii ce pot sa perturbe imunitatea copiilor?
4. Cum pot identifica semnele unui sistem imunitar slăbit la copilul meu?
5. Ce rol joacă factorii genetici în cazul imunității?
6. Cum putem testa imunitatea copiilor?
7. Cum contribuie alăptarea la construirea unui sistem imunitar puternic?
8. De ce este foarte importantă alimentația și igiena în protejarea și întărirea sistemului imunitar la copii?
9. Care sunt greșelile comune pe care părinții le fac și care pot afecta imunitatea copiilor?
10. Care sunt unele complicații în cazul unei scăderi pe termen lung a imunității la copii?
11. Cum susținem sistemul imunitar al copiilor ?
12. Când scade imunitatea copilului tău ?
13. Cum putem alege vitaminele potrivite pentru imunitatea copilului?
14. Care sunt principalele vitamine și minerale care susțin imunitatea copiilor?
15. Suplimente alimentare care ajută la susținerea imunității

Când ai un copil, sănătatea lui este cea mai importantă.

Căzături, umflături, vânătăi sau infecții, nu vrei să aibă parte de ele.

Cu toții dorim să ne protejăm copiii, să îi ajutăm să evite orice fel de îmbolnăvire.

Atunci când se îmbolnăvește, ai parte de nopți nedormite și multe eforturi pentru a-i asigura tot confortul de care are nevoie pentru a se vindeca.

Este important să încurajezi obiceiurile bune și să iei măsuri pentru a îmbunătăți sistemul imunitar al acestuia încă de la o vârstă fragedă.

Aici intervine imunitatea – care depinde de starea generală a corpului, de ceea ce înseamnă alimentație, mediu de viață etc.

Ce este imunitatea și care este rolul sistemului imunitar

Sistemul propriu, complex, de apărare al organismului, care are rolul de a identifica celulele proprii de cele care sunt străine și de a neutraliza virusurile, bacteriile și microbii, se numește imunitate.

Imunitatea are moduri diferite de a ne împiedică să ne îmbolnăvim.

Există trei tipuri de imunitate: înnăscută, adaptativă și pasivă.

• Imunitatea înnăscută este cea care face referire la caracteristicile ereditare privind sistemul imunitar, la prima linie de protecție împotriva microbilor.
• Imunitatea adaptativă, cea care se dezvoltă pe întreaga perioadă a vieții – o dezvoltăm când suntem expuși la boli sau odată cu vaccinurile.
• Imunitatea pasivă apare când suntem deja protejați de un agent patogen de imunitatea pe care am ‘’câștigat-o’’ deja de la altcineva.
• Este de scurtă durată – ex. anticorpii din laptele matern al mamei.

La copii, imunitatea se formează încă din viața intra-uterină, când prin placentă îi sunt transmiși anticorpii mamei.

Ulterior, sistemul imunitar al copilului este întărit și protejat de majoritatea bolilor infecțioase prin alăptare.

Centrul de comandă în acest proces de vindecare al organismului este sistemul imunitar – compus și el dintr-o mulțime de celule, țesuturi, organe și alte molecule răspândite în tot corpul.

Mai exact, timus, splină, sistem limfatic, măduva osoasă, celule albe, anticorpi și hormoni.

Care sunt cele mai comune mituri cu privire la imunitatea copiilor?

Imunitatea copiilor este un subiect care suscită mult interes și poate fi înconjurat de numeroase mituri ce pot influența percepțiile părinților și ale îngrijitorilor cu privire la sănătatea copiilor și la îngrijirea acestora.

Iată câteva dintre acestea:

Mit 1: Copiii trebuie să fie expuși la microbi pentru a-și dezvolta imunitatea.

Realitate: Deși expunerea la anumiți microbi poate ajuta la dezvoltarea sistemului imunitar, aceasta nu înseamnă că ar trebui să expunem copiii în mod intenționat la germeni sau condiții insalubre.

Sistemul imunitar al copiilor se dezvoltă în mod natural pe măsură ce sunt expuși la diferiți patogeni în mediul lor zilnic obișnuit.

Practicile de igienă, cum ar fi spălarea mâinilor, rămân importante pentru prevenirea bolilor.

Mit 2: Copiii au un sistem imunitar mult mai slab comparativ cu adulții, ceea ce îi face mult mai vulnerabili la boli.

Realitate: Este adevărat că sistemul imunitar al copiilor este în curs de dezvoltare, însă acesta nu înseamnă că este nefuncțional sau ineficient.

Bebelușii și copiii mici au sisteme imunitare care evoluează și se întăresc prin experiență.

De exemplu, nou-născuții beneficiază de imunitatea pasivă transmisă prin laptele matern, care conține anticorpi importanți.

Pe măsură ce cresc, copiii își dezvoltă propriile răspunsuri imunitare prin expunerea la antigeni.

Mit 3: Administrarea vaccinurilor poate suprasolicita și slăbi sistemul imunitar al copiilor.

Realitate: Vaccinurile sunt concepute pentru a întări sistemul imunitar, nu pentru a-l slăbi.

Ele ajută organismul să recunoască și să lupte împotriva agenților patogeni specifici, fără a cauza boala.

Studiile au arătat că vaccinurile sunt sigure și eficiente și nu suprasolicită sistemul imunitar, chiar și atunci când sunt administrate mai multe vaccinuri simultan.

Mit 4: Copiii care sunt mereu răciți au un sistem imunitar slab.

Realitate: Este normal ca tinerii copii să răcească frecvent, în special în primii ani de viață, când sunt expuși pentru prima dată la multe virusuri diferite.

De obicei, copiii pot avea între 6 și 8 răceli pe an.

Acestea fac parte din procesul normal de dezvoltare a imunității.

Cu toate acestea, dacă un copil are infecții grave sau recurente, este important să fie consultat de un medic pentru evaluarea sistemului imunitar.

Mit 5: Eliminarea anumitor alimente din dieta copiilor poate întări sistemul imunitar.

Realitate: Nu există dovezi științifice care să susțină că dietele restrictive pot îmbunătăți imunitatea.

De fapt, dietele restrictive pot duce la deficiențe nutriționale care afectează negativ sănătatea generală și funcția imunitară.

O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, proteine slabe și cereale integrale, este esențială pentru menținerea unui sistem imunitar sănătos.

Mit 6: Imunitatea este exclusiv ereditară

Realitate: Deși genetica joacă un rol în funcționarea sistemului imunitar, factorii de mediu și stilul de viață sunt, de asemenea, foarte importanți.

Alimentația, somnul, nivelul de stres și expunerea la patogeni influențează, de asemenea, dezvoltarea și funcționarea imunității.

Care sunt factorii ce pot sa perturbe imunitatea copiilor?

Imunitatea copiilor poate fi influențată de o varietate de factori care pot perturba funcționarea normală a sistemului imunitar.

Acești factori pot fi legați de stilul de viață, de mediu sau de factori biologici și genetici.

1. Nutriția inadecvată

O dietă săracă în nutrienți esențiali, cum ar fi vitaminele (A, C, D, E), mineralele (zinc, fier, seleniu) și proteinele, poate afecta negativ funcția imunitară.

Aceste elemente sunt cruciale pentru dezvoltarea celulelor imunitare și pentru funcționarea corectă a sistemului imunitar.

Consumul excesiv de alimente procesate, zaharuri rafinate și grăsimi nesănătoase poate duce la inflamare și la un răspuns imunitar ineficient.

2. Somnul inadecvat

Somnul insuficient poate afecta capacitatea organismului de a produce citokine, proteine care ajută la reglarea răspunsului imun.

Copiii care nu dorm suficient sunt mai predispuși la infecții.

Somnul agitat sau de proastă calitate poate, de asemenea, compromite funcția imunitară.

3. Stresul psihologic

Copiii expuși la stres constant, fie din cauza presiunii academice, fie a problemelor familiale sau sociale, pot avea un sistem imunitar slăbit.

Stresul determină eliberarea de hormoni precum cortizolul, care pot suprima funcția imunitară.

Experiențele traumatice sau schimbările majore din viața copiilor pot afecta negativ sănătatea sistemului imunitar.

4. Lipsa activității fizice

Activitatea fizică regulată ajută la menținerea unui sistem imunitar sănătos.

Lipsa sa poate duce la obezitate, asociată cu o funcție imunitară deficitară și un risc crescut de infecții.

Pe de altă parte, exercițiul moderat poate îmbunătăți circulația celulelor imunitare și le poate ajuta să patruleze mai eficient în organism.

5. Expunerea la factori de mediu dăunători

Expunerea la poluanți atmosferici (particule fine și gazele toxice) poate provoca inflamație în tractul respirator și slăbi răspunsul imunitar.

Expunerea la fumul de țigară, fie direct, fie pasiv, poate deteriora funcția pulmonară și crește susceptibilitatea la infecții respiratorii.

6. Utilizarea excesivă a antibioticelor

Utilizarea frecventă sau necorespunzătoare a antibioticelor poate altera echilibrul microbiomului intestinal, afectând imunitatea.

Abuzul de antibiotice poate duce la dezvoltarea bacteriilor rezistente, făcând tratarea infecțiilor mai dificilă.

7. Afecțiuni medicale și tratamente

Afecțiunile cronice, cum ar fi diabetul sau bolile autoimune, pot afecta funcționarea sistemului imunitar.

Anumite tratamente, cum ar fi chimioterapia sau corticoterapia, pot suprima imunitatea, făcând copiii mai vulnerabili la infecții.

8. Factori genetici

Unele deficiențe ale sistemului imunitar sunt ereditare și pot afecta capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor.

Genetica individuală poate influența modul în care sistemul imunitar răspunde la infecții și vaccinuri.

Cum pot identifica semnele unui sistem imunitar slăbit la copilul meu?

Identificarea semnelor unui sistem imunitar slăbit la copii este importantă pentru a preveni și gestiona eficient posibilele probleme de sănătate.

Iată unele semne care te pot pune în gardă :

1. Infecții frecvente și recurente

• Infecțiile respiratorii foarte frecvente sau severe
• Infecțiile urechii, sinuzitele sau bronșitele care apar frecvent și sunt dificil de tratat
• Infecțiile care durează mai mult decât în mod obișnuit sau care necesită tratament repetat

2. Dificultăți de vindecare

• Rănile sau tăieturile care se vindecă lent pot indica o problemă cu capacitatea organismului de a regenera țesuturile și de a combate infecțiile.
• Infecțiile cutanate frecvente sau greu de tratat

3. Probleme gastrointestinale

• Episoadele repetate de diaree pot indica probleme cu sistemul imunitar, deoarece o parte semnificativă a imunității este reglată de microbiomul intestinal.
• Infecțiile frecvente ale stomacului sau intestinelor

4. Oboseală și letargie

• Oboseală persistentă chiar și după un somn adecvat
• Lipsa de energie și interes pentru activități

5. Creștere și dezvoltare întârziată

• Capacitatea redusă de absorbție a nutrienții, ceea ce poate duce la probleme de creștere și dezvoltare.
• Problemele imunitare pot afecta dezvoltarea fizică și cognitivă a copilului.

6. Reacții alergice frecvente

• Alergii respiratorii și cutante frecvente sau severe
• Apariția sau agravarea alergiilor sau a astmului

7. Febră frecventă și neexplicată

• Episoade frecvente de febră, fără o cauză evidentă, acest lucru poate fi un semn că sistemul imunitar luptă constant împotriva infecțiilor.

8. Semne de infecții severe sau neobișnuite

• Infecțiile severe, cum ar fi pneumonia, meningita sau sepsisul
• Infecțiile cu agenți patogeni rar întâlniți la copii sănătoși

Ce rol joacă factorii genetici în cazul imunității?

Factorii genetici influențează modul în care organismul răspunde la agenții patogeni și la diverse provocări de mediu.

Moștenirea genelor imune

Complexul Major de Histocompatibilitate (MHC) este un set de gene, cunoscut și sub numele de antigen leucocitar uman (HLA) la oameni, crucial pentru recunoașterea și prezentarea antigenelor străine către celulele sistemului imunitar.

Diversitatea alelelor MHC în populație contribuie la variabilitatea răspunsului imun.

Genele receptorilor celulelor T și B

Aceste gene codifică receptorii specifici de pe celulele T și B, care recunosc antigenii.

Recombinarea genetică somatică a acestor gene permite generarea unei diversități mari de receptori, esențială pentru recunoașterea unei varietăți largi de patogeni.

Imunodeficiențe primare

Anumite mutații genetice pot duce la imunodeficiențe primare, afectând direct funcționarea sistemului imunitar.

Acestea includ afecțiuni precum: agamaglobulinemia (lipsa sau deficiența globulinelor imune – anticorpi), imunodeficiența combinată severă (afecțiune în care ambele celule T și B sunt absente sau nefuncționale), sindromul Wiskott-Aldrich (boală care afectează funcția și dezvoltarea celulelor imunitare, provocând infecții recurente).

Genetica și răspunsul la vaccinuri

Diferențele genetice pot influența modul în care un individ răspunde la vaccinuri.

Aceasta poate explica de ce unele persoane dezvoltă o imunitate mai puternică sau mai durabilă decât altele după vaccinare.

Bolile autoimune și genetica

Anumite gene pot predispune indivizii la boli autoimune, în care sistemul imunitar atacă celulele și țesuturile proprii ale corpului.

De exemplu, anumite alele ale genelor HLA sunt asociate cu un risc crescut pentru boli autoimune, cum ar fi diabetul de tip 1 sau artrita reumatoidă.

Reglarea genetică a imunității

Genele citokinelor și chemokinelor controlează producția de citokine și chemokine, proteine esențiale pentru coordonarea răspunsului imun.

Diferențele genetice pot afecta nivelul și activitatea acestor molecule, influențând răspunsul imun și susceptibilitatea la infecții sau inflamații.

Interacțiunea cu factori de mediu

Modificările epigenetice, cum ar fi metilarea ADN-ului și modificările histonelor, pot influența expresia genelor implicate în imunitate fără a altera secvența ADN.

Factorii de mediu, precum nutriția și expunerea la agenți patogeni, pot afecta aceste modificări epigenetice, influențând astfel funcția imunitară.

Diversitatea genetică și evoluția imunității

Diversitatea genetică în cadrul genelor imune este rezultatul selecției naturale, care a permis supraviețuirea celor mai adaptabili indivizi în fața agenților patogeni.

Această variabilitate genetică este esențială pentru adaptabilitatea și rezistența populațiilor la infecții emergente.

Cum putem testa imunitatea copiilor?

Testarea imunității copiilor poate oferi informații valoroase despre starea sistemului lor imunitar și poate ajuta la identificarea eventualelor probleme de sănătate.

Consult pediatric

O discuție detaliată cu medicul pediatru despre istoricul medical al copilului, frecvența și severitatea infecțiilor, alergiile și afecțiunile medicale existente poate oferi o imagine de ansamblu asupra sănătății generale și a eventualelor semne de imunodeficiență.

Analize de sânge de bază

Hemoleucograma Completă măsoară numărul și tipurile de celule din sânge, inclusiv celulele albe (leucocitele), esențiale pentru funcția imunitară.

Un număr scăzut sau anormal a leucocitelor poate indica probleme imunitare.

Nivelul de Proteine C-reactive (CRP) și viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH) pot indica prezența inflamației în organism, semn al unei infecții sau al unei boli autoimune.

Testarea imunoglobulinelor

Nivelurile de imunoglobuline (IgA, IgG, IgM, IgE) poate ajuta la identificarea deficiențelor imune.

De exemplu, un nivel scăzut de IgA poate indica o imunodeficiență primară, în timp ce niveluri ridicate de IgE sunt adesea asociate cu alergii.

Testele funcționale ale sistemului imunitar

Testul funcției limfocitelor T și B măsoară capacitatea limfocitelor de a răspunde la stimuli specifici, oferind informații despre funcționalitatea sistemului imunitar adaptativ.

Testul de proliferare limfocitară evaluează capacitatea celulelor T de a se multiplica ca răspuns la expunerea la antigeni specifici.

Testarea microbiomului intestinal

Deoarece o parte semnificativă a sistemului imunitar este localizată în intestin, analiza compoziției microbiomului poate oferi informații despre starea imunității și sănătatea generală a copilului.

Dezechilibrele microbiomului pot afecta răspunsul imunitar și predispoziția la boli.

Teste specializate și genetice

În cazul în care se suspectează o imunodeficiență primară, pot fi efectuate teste genetice pentru identificarea mutațiilor care afectează funcția imunitară.

Dacă există suspiciunea de boală autoimună, testele pentru autoanticorpi specifici, cum ar fi factorul antinuclear (ANA) sau anticorpii anti-citoplasmatici neutrofili (ANCA), pot fi utile.

Teste de alergie

Testările cutanate (Prick sau Patch) pot identifica sensibilități alergice care ar putea influența răspunsul imun.

Testele de provocare sunt folosite pentru a confirma alergiile alimentare și sunt efectuate sub supravegherea unui medic.

Testarea răspunsului la vaccinuri

Măsurarea nivelului de anticorpi după vaccinare poate oferi informații despre capacitatea sistemului imunitar de a răspunde adecvat la vaccinuri.

Cum contribuie alăptarea la construirea unui sistem imunitar puternic?

Laptele matern este o sursă complexă de nutrienți și componente imunologice care contribuie la sănătatea și protecția copiilor.

Transferul de anticorpi

Laptele matern conține cantități mari de imunoglobuline, în special IgA.

Acești anticorpi secretori acoperă mucoasele din tractul gastrointestinal al bebelușului, formând o barieră protectoare împotriva bacteriilor și virusurilor.

IgA ajută la prevenirea aderenței patogenilor la celulele epiteliale și reduce riscul de infecții.

Anticorpii prezenți în laptele matern sunt produși de mamă și oferă protecție împotriva infecțiilor la care aceasta a fost expusă, oferind astfel o imunitate pasivă copilului, în primele luni de viață.

Componenta nutrițională și factori de creștere

Laptele matern furnizează toți nutrienții necesari pentru dezvoltarea sănătoasă a sistemului imunitar, inclusiv proteine, vitamine și minerale necesare pentru funcționarea și dezvoltarea celulelor imunitare.

Apoi, laptele matern conține factori de creștere care sprijină dezvoltarea mucoasei intestinale și maturarea sistemului imunitar al bebelușului.

Promovarea microbiomului sănătos

Laptele matern conține oligozaharide, care acționează ca prebiotice, hrănind bacteriile benefice din intestinul bebelușului.

Astfel se pun bazele unui microbiom intestinal sănătos, crucial în dezvoltarea și reglarea sistemului imunitar.

Bacteriile benefice din laptele matern contribuie, de asemenea, la colonizarea intestinului bebelușului cu microbiota sănătoasă.

Reducerea riscului de infecții și boli

Bebelușii alăptați au un risc mai mic de infecții ale tractului respirator și gastro-intestinal, cum ar fi otitele medii, diareea și infecțiile tractului urinar grație componentelor imunitare și antimicrobiene din laptele matern.

Studiile sugerează că alăptarea poate reduce riscul de dezvoltare a unor afecțiuni cronice, cum ar fi diabetul de tip 1 și 2, obezitatea și bolile autoimune, datorită influenței sale asupra sistemului imunitar și microbiomului.

Modularea inflamației și a răspunsului imun

Laptele matern conține citokine și alți factori anti-inflamatori care ajută la reglarea răspunsului imun și la protejarea împotriva inflamației excesive.

Aceste componente contribuie la menținerea unui echilibru imunitar sănătos și la prevenirea reacțiilor imune dăunătoare.

Protecția pe termen lung

Beneficiile alăptării asupra sistemului imunitar pot continua mult timp după înțărcare.

Studiile arată că persoanele care au fost alăptate au un sistem imunitar mai robust și un risc redus de anumite boli autoimune și alergice pe parcursul vieții.

De ce este foarte importantă alimentația și igiena în protejarea și întărirea sistemului imunitar la copii?

Alimentația și igiena sunt pilonii fundamentali pentru protejarea și întărirea sistemului imunitar la copii.

Importanța alimentației

• Nutrienții precum vitaminele A, C, D și E, zincul, seleniul și fierul sunt cruciali pentru funcționarea optimă a sistemului imunitar. De exemplu, vitamina C și zincul sunt cunoscute pentru proprietățile lor antioxidante și de susținere a funcției imune.
• Proteinele sunt necesare pentru producerea anticorpilor și a altor componente ale sistemului imunitar.
• Fructele și legumele sunt bogate în antioxidanți care ajută la protejarea celulelor imunitare de deteriorările cauzate de radicalii liberi, substanțe care pot compromite imunitatea.

• Alimentele bogate în fibre, cum ar fi legumele, fructele și cerealele integrale, contribuie la hrănirea bacteriilor benefice din intestin.
• Alimentele fermentate, precum iaurtul și chefirul, conțin bacterii benefice care pot îmbunătăți echilibrul microbiomului intestinal și, implicit, răspunsul imunitar.
• O dietă variată și echilibrată previne deficiențele de nutrienți care pot slăbi sistemul imunitar și crește riscul de infecții și boli.
• Consumul de alimente cu proprietăți anti-inflamatoare, cum ar fi peștele gras (bogat în acizi grași omega-3) și nucile, ajută la reducerea inflamației cronice care poate compromite imunitatea.

Importanța igienei

• Practicarea spălării corecte și frecvente a mâinilor cu apă și săpun este una dintre cele mai eficiente metode de a preveni răspândirea agenților patogeni care pot provoca infecții.
• Încurajarea unei bune igiene personale, cum ar fi periajul regulat al dinților și îmbăierea, contribuie la menținerea sănătății generale și la prevenirea bolilor.
• Menținerea unui mediu curat și dezinfectat, în special în spațiile unde copiii petrec mult timp, reduce expunerea la bacterii și virusuri.
• Prepararea corectă a alimentelor previne contaminarea cu bacterii și paraziți care pot provoca boli.
• Încurajarea copiilor să își acopere gura și nasul cu un șervețel sau cotul atunci când tusesc sau strănută pentru a preveni răspândirea germenilor.
• Educația copiilor despre importanța igienei și formarea obiceiurilor sănătoase de la o vârstă fragedă pot avea un impact semnificativ asupra sănătății lor pe termen lung.

Care sunt greșelile comune pe care părinții le fac și care pot afecta imunitatea copiilor?

Supradozarea cu antibiotice

Administrarea de antibiotice pentru infecții virale, cum ar fi răcelile sau gripa, este ineficientă și poate duce la rezistența la antibiotice.

De asemenea, utilizarea excesivă poate afecta microbiomul intestinal, esențial pentru imunitate.

Dieta dezechilibrată

Alimentele bogate în zahăr, grăsimi nesănătoase și aditivi pot slăbi sistemul imunitar prin reducerea aportului de nutrienți esențiali.

Lipsa activității fizice

Sedentarismul poate afecta negativ sistemul imunitar și sănătatea generală, contribuind la obezitate și alte probleme de sănătate.

Igiena excesivă

Un mediu excesiv de steril poate împiedica expunerea normală la microbi care ajută la dezvoltarea unui sistem imunitar robust.

Copiii trebuie să fie expuși, într-o anumită măsură, la mediul lor pentru a-și dezvolta imunitatea.

Lipsa somnului suficient

Poate compromite sistemul imunitar, deoarece organismul nu are timp să se regenereze și să repare celulele.

Evitarea vaccinării

Expune copiii la boli infecțioase care pot fi prevenite și poate afecta imunitatea colectivă.

Stresul și lipsa suportului emoțional

Stresul cronic poate slăbi sistemul imunitar, afectând capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor.

Consumul inadecvat de apă

Lipsa hidratării corespunzătoare poate afecta funcțiile celulare și imunitatea.

Care sunt unele complicații în cazul unei scăderi pe termen lung a imunității la copii?

Scăderea pe termen lung a imunității la copii poate avea consecințe serioase asupra sănătății lor, crescând riscul de a dezvolta diverse complicații și afecțiuni.

Infecții frecvente și severe

Copiii cu imunitate scăzută sunt mai susceptibili la infecții recurente, cum ar fi infecțiile respiratorii, infecțiile urechii (otite medii) și infecțiile tractului urinar.

Infecțiile pot fi mai severe și de lungă durată, necesitând adesea tratament spitalicesc sau intervenții medicale suplimentare.

Întârzieri în dezvoltare

Infecțiile frecvente și nutriția inadecvată pot afecta creșterea și dezvoltarea fizică, ducând la întârzieri în creștere și scădere ponderală.

Problemele de sănătate pot afecta și dezvoltarea cognitivă, impactând performanța școlară și capacitatea de învățare a copilului.

Boli autoimune

Un sistem imunitar dereglat poate ataca țesuturile sănătoase ale corpului, ducând la dezvoltarea unor boli autoimune, precum diabetul de tip 1, artrita juvenilă și lupusul.

Alergii și astm

Un sistem imunitar dezechilibrat poate crește susceptibilitatea la alergii, manifestate prin simptome precum eczeme, rinită alergică și astm.

Infecțiile respiratorii frecvente pot agrava sau declanșa simptomele de astm, afectând respirația și calitatea vieții.

Complicații respiratorii

Copiii cu imunitate scăzută au un risc mai mare de a dezvolta infecții pulmonare severe, care pot duce la complicații respiratorii grave.

Infecțiile frecvente pot contribui la dezvoltarea bronșitei cronice, afectând funcția pulmonară pe termen lung.

Probleme gastrointestinale

Un sistem imunitar slăbit poate duce la infecții gastrointestinale frecvente, cum ar fi gastroenterita, care pot afecta absorbția nutrienților.

Malabsorbția afectează creșterea și dezvoltarea copilului.

Complicații dermatologice

Infecțiile cutanate, cum ar fi impetigo și infecțiile fungice, pot fi mai frecvente și mai greu de tratat la copiii cu imunitate scăzută.

Rănile și zgârieturile pot avea un timp de vindecare prelungit, crescând riscul de infecții secundare.

Impact psihologic și emoțional

Copiii care suferă de infecții frecvente și boli cronice pot experimenta stres și anxietate, afectându-le bunăstarea emoțională.

Problemele de sănătate pot limita participarea la activități sociale și școlare, conducând la izolare socială și dificultăți în dezvoltarea relațiilor interpersonale.

Risc crescut de cancer

Copiii cu deficiențe imunitare severe, cum ar fi imunodeficiențele primare, au un risc crescut de a dezvolta anumite tipuri de cancer, cum ar fi limfoamele și leucemiile, din cauza incapacității sistemului imunitar de a supraveghea și distruge celulele anormale.

Cum susținem sistemul imunitar al copiilor ?

Sistemul imunitar al bebelușului se dezvoltă pe tot parcursul copilăriei, până la maturitate, însă primii trei ani de viață sunt cei mai importanți în progresul lui.

Atunci sistemul imunitar învață să se lupte cu diferite boli. Rolul sistemului imunitar este acela de a proteja copilul de infecții, așadar, de a-l ajuta să rămână sănătos.

Pe măsură ce bebelușul va crește, va ieși din ce în ce mai mult din casă și va interacționa cu medii noi, își va face noi prieteni.

Aceste interacțiuni înseamnă, totodată, și o expunere la o mulțime de noi bacterii.

Expunerea la aceste infecții comune ce pot apărea, are un rol important în formarea unui sistem imunitar puternic.

De ce este importantă, în primii trei ani de viață, o imunitate puternică a copilului?

• Îl protejează de boli ce pot avea efecte puternice asupra organismului
• Îl protejează de complicații ce pot avea repercusiuni în viitor
• Îi influențează dezvoltarea și starea emoțională
• Îl protejează de ceilalți membri ai familiei ce au o imunitate scăzută

Un copil mai rezistent este un copil cu un sistem imunitar puternic.

Imunitatea devine puternică în momentul în care sistemul imunitar este ‘’antrenat’’.

El se dezvoltă treptat și se adaptează la mediul în care trăiește copilul, dar și la stilul de viață – pe care îl construiesc părinții.

Alegerile de alimentație, de mediu, obiceiurile, toate acestea sunt cele care își vor pune amprenta asupra dezvoltării celui mic, atât la nivel fizic, cât și emoțional.

Deși alăptat, un nou-născut are nevoie de protecție specială în primele zile după naștere, iar expunerea sa ulterioară la mediul înconjurător va trebui să se facă treptat pentru ca organismul său să se obișnuiască cu factorii din mediu.

Ce poți face pentru a-l proteja de microbii și virusurile la care este expus în fiecare zi?

Vaccinarea – sistemul imunitar al bebelușului tău va produce anticorpi pregătiți să elimine agenții patogeni specifici.

Primele vaccinări obligatorii au loc la 2 zile de la naștere, 2 și respectiv 5 luni.

Apoi urmează alte vaccinuri la 11 luni și 1 an. Atenție!

Vaccinarea nou născutului se va desfășura doar după consultarea medicului de familie.

În cazul în care acesta prezintă afecțiuni ale sistemului imunitar, medicul va recomanda sau nu vaccinarea.

Alăptarea – bebelușii beneficiază de expunerea la sistemul imunitar al mamei prin laptele matern.

Cercetările sugerează că bebelușii care sunt alăptați au mai puține șanse să dezvolte infecții (în special infecții pulmonare, infecții ale urechilor și diaree) în primul an de viață.

Laptele matern conține anticorpi importanți, enzime, grăsimi și proteine ce ajută la creșterea sistemului imunitar al bebelușului.

Nutriție echilibrată – prin consumul de legume și fructe proaspete, organismul copiilor va susține mai ușor o bătălie cu microbii și virusurile prin intermediul sistemului imunitar, ceea ce-l va ajuta să rămână sănătos și să aibă un metabolism bun.

Ce poți face tu, ca părinte, este să-ți hrănești copilul cât mai echilibrat, incluzând în meniu alimente care conțin fier, vitamine și prebiotice.

O nutriție corectă are la bază calitatea și nu cantitatea.

Mesele copilului tău trebuie să conțină alimente neprocesate, cu proprietăți care să îi întărească sistemul imunitar.

Legume și fructe proaspete pe care le poate consuma micuțul tău: cartofi dulci, morcovi fierți, pepene galben, piersici, broccoli fiert, kiwi, portocale etc.

Vitamine și minerale – un alt factor cheie în creșterea sistemului imunitar al copilului tău.

Vitaminele A, C, D și acizii grași esențiali sunt de luat în considerare în recomandările unui plan nutrițional sănătos.

Vitamina A este esențială pentru o piele și un sistem osos sănătos, dar și pentru creșterea celulelor și a țesăturilor din organismul bebelușului (păr, unghii, piele).

Vitamina C luptă eficient cu microbii și virusurile.

Ajută la vindecarea rănilor și a tăieturilor și menține sub control infecțiile.

Vitamina D (vitamina soarelui) susține direct lupta sistemului imunitar împotriva microbilor.

Ajută la absorbția calciului și fosforului în organism și reglează procesele de creștere și diferențiere celulară.

Suplimente cu echinacea – în sezonul rece, sistemul imunitar trebuie să lupte cu răcelile și să le amelioreze simptomele.

Pentru a putea preveni îmbolnăvirile repetate, este necesar să introduci și câteva suplimente.

Echinacea are proprietatea de a stimula imunitatea și de a întări rezistența organismului în perioada de incidență maximă a răcelilor.

Expunerea treptată la mediul înconjurător – un rol important în dezvoltarea unui sistem imunitar puternic îl are antrenarea expunerii la mediul înconjurător (pământ, nisip, noroi, factori poluanți).

Microbii din aceste medii pot afecta sănătatea celor mici, însă, echilibrul este cheia.

Ei vor începe să aibă nevoie din ce în ce mai mare de explorare odată ce vor crește.

În reducerea riscului de îmbolnăvire, odată cu expunerea la mediu, sunt măsurile de igienă uzuale (spălatul pe maini, strănutul în batistă, ștergerea nasului, aerisitul camerei).

Programul de somn – unul dintre factorii importanți ce influențează imunitatea copiilor.

Un program de somn cât mai corect permite refacerea țesuturilor afectate de virusuri sau bacterii.

Cea mai intensă perioadă de eliberare a hormonului de creștere este la scurt timp după începerea somnului profund din timpul nopții.

Un deficit de somn va afecta abilitățile motorii și va determina carențe de vitamine și minerale ce pot altera rezistența sistemului imunitar.

Când scade imunitatea copilului tău ?

O imunitate scăzută înseamnă îmbolnăviri dese sau complicații ale unor boli ce necesită tratament îndelungat.

Printre cele mai comune boli în rândul celor mici sunt răcelile și virozele, care, în sezonul rece apar cel mai des și care pot dura și până la 2-3 săptămâni.

Dacă nu depășesc 6-8 episoade pe an, acestea sunt însă, un bun antrenament.

Răcelile frecvente ale copiilor se datorează expunerii la medii noi, așadar, la noi virusuri, pe care sistemul imunitar le va memora și le va combate mai ușor în viitor.

Alte situații în care imunitatea copilului tău va scădea:

• O dietă dezechilibrată – fără un aport de vitamine și minerale
• Trecerea de la o temperatură la alta
• Contactul cu alte persoane
• Activitatea fizică și somnul insuficiente
• Tratamentul cu antibiotice
• Alte afecțiuni sau boli ce vor slăbi sistemul imunitar
• Lipsa unei expuneri echilibrate la mediul înconjurător
• Nerespectarea măsurilor de igienă – mai ales în colectivitate

Cum putem alege vitaminele potrivite pentru imunitatea copilului?

Alegerea vitaminelor potrivite pentru a susține imunitatea copilului este o decizie importantă și trebuie făcută cu atenție, având în vedere nevoile specifice ale copilului, stilul său de viață și recomandările medicului pediatru.

Consultați medicul pediatru

Înainte de a introduce orice supliment de vitamine, consultați medicul pediatru pentru a evalua nevoile specifice ale copilului și pentru a identifica eventualele deficiențe nutritive.

Medicul poate oferi recomandări personalizate bazate pe vârsta, greutatea, istoricul medical și dieta copilului.

Identificați vitaminele esențiale

• Vitamina C – cunoscută pentru rolul său în întărirea sistemului imunitar și în protecția împotriva infecțiilor. Se găsește în citrice, căpșuni și legume cu frunze verzi.
• Vitamina D – importantă pentru sănătatea oaselor și pentru funcția imunitară. Poate fi obținută din expunerea la soare și alimente fortificate, cum ar fi laptele și cerealele.
• Vitamina A – esențială pentru sănătatea pielii și a mucoaselor, oferind o barieră împotriva infecțiilor. Se găsește în morcovi, cartofi dulci și spanac.
• Zinc – un mineral esențial care susține funcția imunitară. Surse alimentare: carne, nuci și leguminoase.
• Probiotice – benefice pentru sănătatea intestinală și funcția imunitară. Se găsesc în alimente fermentate, cum ar fi iaurtul și kefirul.

Consultați cu atenție etichetele

Verificați eticheta pentru a vă asigura că suplimentele nu conțin aditivi sau alergeni nedoriți.

Alegeți produse fără coloranți artificiali, conservanți sau zahăr adăugat.

Asigurați-vă că suplimentul furnizează dozele zilnice recomandate pentru vârsta copilului.

Evitați suplimentele care oferă doze excesive de vitamine, deoarece acestea pot fi dăunătoare.

Alegeți suplimente de calitate

Optați pentru suplimente de la producători de încredere, cunoscuți pentru standardele lor de calitate și siguranță.

Căutați produse care au fost testate și certificate de organisme independente pentru a verifica puritatea și potența.

Forma de administrare

Vitaminele sunt disponibile sub formă de tablete, gume, lichide sau pulberi.

Alegeți o formă care să fie ușor de administrat și acceptată de copil.

Pentru copiii mici, poate fi mai ușor să administrați vitamine lichide sau gume care au un gust plăcut.

Respectați recomandările de timp

Unele vitamine sunt mai bine absorbite când sunt luate cu alimente, în timp ce altele pot fi luate pe stomacul gol.

Verificați instrucțiunile specifice de pe eticheta produsului sau întrebați medicul pediatru pentru a afla cel mai bun moment pentru administrare.

Administrați suplimentele la aceleași ore în fiecare zi pentru a crea o rutină și a asigura consistența.

Verificați interacțiunile

Verificați dacă vitaminele au interacțiuni cunoscute cu alimente sau medicamente pe care copilul le ia.

Unele vitamine sau suplimente pot afecta absorbția sau eficacitatea altor medicamente.

Discutați cu medicul pediatru despre orice medicamente pe care copilul le ia sau despre alte suplimente pentru a preveni eventualele interacțiuni.

Păstrați suplimentele corect

Păstrați suplimentele într-un loc răcoros, uscat și ferit de lumină directă, conform instrucțiunilor de pe etichetă.

Unele vitamine, în special cele lichide, pot necesita refrigerare.

Depozitați suplimentele într-un loc sigur, departe de accesul copiilor, pentru a preveni ingestia accidentală.

Combinați cu o dietă echilibrată

Suplimentele nu trebuie să înlocuiască o dietă echilibrată.

Asigurați-vă că cel mic primește o alimentație variată și sănătoasă, care să acopere majoritatea nevoilor nutriționale.

Utilizați suplimentele pentru a completa dieta, nu ca un substitut pentru alimentele nutritive.

Monitorizați reacțiile și eficiența

După începerea administrării suplimentelor, monitorizați orice reacții adverse sau schimbări în sănătatea copilului și discutați-le cu medicul pediatru.

Evaluați periodic efectele suplimentelor asupra sănătății și imunității copilului împreună cu medicul pediatru, pentru a ajusta doza sau a schimba suplimentul, dacă este necesar.

Care sunt principalele vitamine și minerale care susțin imunitatea copiilor?

Vitaminele și mineralele joacă un rol esențial în susținerea sistemului imunitar al copiilor, contribuind la funcționarea optimă a acestuia și la protejarea organismului împotriva infecțiilor.

Vitamina C este cunoscută pentru proprietățile sale antioxidante și pentru stimularea producerii de celule albe din sânge, care ajută la combaterea infecțiilor.

De asemenea, contribuie la menținerea integrității pielii și a mucoaselor, care sunt bariere importante împotriva germenilor.

Vitamina D este importantă pentru funcția optimă a sistemului imunitar, ajutând la modularea răspunsului imunitar și la menținerea sănătății osoase.

De asemenea, ajută la absorbția calciului din alimentație.

Vitamina A sprijină sănătatea pielii și a mucoaselor, care sunt primele linii de apărare împotriva infecțiilor.

De asemenea, joacă un rol în dezvoltarea și funcția celulelor imunitare.

Vitamina E are proprietăți antioxidante care ajută la protejarea celulelor imunitare de stresul oxidativ.

Contribuie, de asemenea, la funcția imună și la protejarea membranelor celulare.

Vitamina B6 este importantă pentru producția de anticorpi și pentru funcționarea corectă a sistemului imunitar.

De asemenea, contribuie la sinteza proteinelor și la funcționarea sistemului nervos.

Zincul este crucial pentru dezvoltarea și funcția celulelor imunitare și pentru producția de anticorpi.

De asemenea, ajută la menținerea integrității pielii și a mucoaselor.

Seleniul are proprietăți antioxidante care protejează celulele imunității de daunele oxidative.

Este, de asemenea, implicat în funcția tiroidiană și în metabolismul organismului.

Fierul este esențial pentru transportul oxigenului în sânge și pentru funcționarea corectă a sistemului imunitar.

Deficiența de fier poate duce la slăbirea sistemului imunitar și la creșterea riscului de infecții.

Cuprul este important pentru funcția enzimatică și pentru formarea globulelor roșii.

De asemenea, contribuie la funcționarea sistemului imunitar și la protecția împotriva infecțiilor.

Acizii grași omega-3 au proprietăți antiinflamatoare care ajută la modularea răspunsului imunitar și la protejarea împotriva inflamației cronice.

Suplimente alimentare care ajută la susținerea imunității

Imunio este un supliment complex care întărește sistemul imunitar printr-o formulă bogată în extracte naturale de plante, ciuperci medicinale, alge, vitamine și minerale.

Cu ingrediente precum Astragalus, Echinacea și mixuri de ciuperci, Imunio stimulează răspunsul imunitar, previne îmbătrânirea prematură a sistemului imunitar și protejează împotriva infecțiilor.

Acționează triplu: previne afecțiunile respiratorii, întărește sistemul imunitar și oferă un efect antioxidant și energizant.

Este ideal pentru sprijinirea imunității, prevenirea răcelilor și gripei, și pentru perioada de convalescență.

Dodino sirop de propolis cu echinacea este un supliment dedicat întăririi sistemului de apărare naturală al organismului, în special în sezonul rece.

Acest produs combină extractele standardizate de propolis și echinacea pentru a oferi un suport eficient împotriva virozelor și infecțiilor respiratorii.

Are efecte calmante asupra gâtului și tractului respirator superior, oferind suport esențial pentru sănătatea respiratorie.

Extractul de propolis susține sistemul imunitar și are proprietăți antibacteriene și antivirale, contribuind la prevenirea infecțiilor.

Extract de Echinacea stimulează răspunsul imunitar și ajută la reducerea simptomelor răcelii și gripei.

Mierea are efecte calmante asupra gâtului și faringelui, contribuind la ameliorarea iritațiilor și oferind un gust plăcut.

Imunalin combină Echinacea, Propolis și o gamă completă de vitamine și minerale pentru a susține imunitatea copiilor, a sprijini dezvoltarea armonioasă și a furniza energie esențială.

Ajută la protejarea împotriva infecțiilor, îmbunătățește sănătatea respiratorie, reduce oboseala și contribuie la bunăstarea generală, asigurând toate vitaminele și mineralele necesare în perioada de creștere.

Calciul este esențial pentru dezvoltarea oaselor și dinților.

Magneziul sprijină funcționarea sistemului nervos și muscular.

Vitamina C îmbunătățește răspunsul imunitar și ajută la absorbția fierului.

Extractul de Echinacea stimulează sistemul imunitar și protejează împotriva infecțiilor.

Extractul de Propolis susține apărarea naturală a organismului și are proprietăți antibacteriene.

Vitamina PP și Vitamina E sunt antioxidanți care protejează celulele de stresul oxidativ.

Fierul contribuie la formarea globulelor roșii și la prevenirea anemiei.

Acidul Pantotenic, Zincul, Vitamina B2, Vitamina B6, Vitamina B1, Vitamina A sprijină metabolismul energetic și sănătatea pielii și vederii.

Manganul, Cuprul, Acidul Folinic, Biotina, Vitamina D, Vitamina B12 participă la diverse funcții biologice, inclusiv sinteza ADN-ului și menținerea sănătății psihice.

Dodino Sirop Atusin combină patru extracte din plante împreună cu uleiuri esențiale de lămâie, portocal dulce și anason stelat pentru a oferi un suport eficient în sezonul rece.

Ingrediente precum extractele de Trei-frați-pătați, Isop, Lumânărică și Pătlagină, împreună cu uleiurile esențiale de Lămâie, Portocal-dulce și Anason-stelat, sunt formulate pentru a oferi multiple beneficii pentru sănătate.

Acestea includ efecte antiinflamatorii, expectorante, calmante și antiseptice, care contribuie la ameliorarea simptomelor respiratorii, întărirea sistemului imunitar și reducerea disconfortului cauzat de afecțiuni ale gâtului și căilor respiratorii.

Ajută la ameliorarea simptomelor de răceală, gripă și alte afecțiuni respiratorii, calmând iritațiile gâtului și susținând sănătatea căilor respiratorii.

Vitamina C junior – contribuie la funcţionarea normală a sistemului imunitar, la reducerea oboselii și extenuării, la formarea colagenului necesar pentru funcţionarea normală a sistemului osos, a ligamentelor, dinţilor, gingiilor şi pielii.