Trăim într-o lume în care stresul este aproape condiţia sine qua non a existenţei civilizate. Stilul şi condiţiile de viaţă ne expun constant la factori stresori. Se estimează că media globală a numărului de persoane stresate este de 35%, calculată la 143 de țări. De asemenea, stresul cronic pare a fi ceva absolut obișnuit la locul de muncă, 94% dintre angajaţi declarând că simt stresul la locul de muncă. Grecia, SUA şi Albania sunt printre ţările cu cel mai ridicat nivel de stres, potrivit unor date din 2018.
Stresul este cauza multiplelor probleme de sănătate mentală, generând şi accentuând anxietatea, depresia, atacurile de panică, având impact asupra stării fizice a organismului şi capacităţii sale de a lupta cu bolile. Şi tot stresul este în mare parte vinovat de tulburările tot mai frecvente de somn.
Aici poţi afla mai multe despre stres, factorii stresori, cum afectează organismul şi cum poate fi ţinut sub control.
Durata somnului a scăzut dramatic în ultimele decenii la nivel global. Dacă în 1942, cele 8 ore de somn reprezentau norma, acum durata medie de somn este de doar 6.8 ore. Iar cifrele acestea sunt îngrijorătoare, dat fiind faptul că somnul este una dintre funcţiile noastre esenţiale, care permite corpului și minții să se refacă şi să se reîncarce. Fără un somn suficient, creierul nu poate funcționa corect. Acest lucru afectează abilitățile de concentrare, gândire clară, procesare a amintirilor şi performanţa generală.
Factorii de stres de zi cu zi, munca, un mediu inadecvat de somn, anumite condiţii medicale ne pot împiedica să dormim suficient, iar în timp pot duce la apariţia unei probleme tot mai comune: insomnia.
Ce este insomnia
Insomnia este considerată a fi cea mai frecventă tulburare de somn. Undeva între o pătrime şi o treime dintre adulţi se plâng de dificultăţi de a adormi şi de a rămâne adormiţi, în vreme ce aproximativ 10% au probleme cronice şi solicită ajutor medical pentru insomnie. Chiar şi aşa însă, insomnia este o problemă medicală mult prea puţin recunoscută şi de aceea şi prea puţin tratată. Asta pentru că foarte mulţi adulţi nu ajung niciodată la medic pentru a discuta despre astfel de probleme. Insomnia cronică însă are un impact semnificativ asupra performanței profesionale și calitaţii vieţii per ansamblu.
Generic, insomnia este definită ca o tulburare a somnului care presupune dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit, trezirea timpurie, somn întrerupt sau neodihnitor.
Deprivarea de somn vine la pachet cu o stare de spirit negativă, un nivel scăzut de energie, dificultăți de concentrare și incapacitatea generală de a funcționa ca de obicei. De asemenea, lipsa somnului poate avea consecințe deosebit de grave în anumite circumstanțe, de exemplu atunci când o persoană obosită conduce o maşină sau operează utilaje grele. Dacă se întinde pe termen lung, insomnia poate crește riscul apariției mai multor afecțiuni cronice de sănătate. Persoanele care dorm mai puțin de 7 ore pe noapte au un risc crescut de obezitate, boli de inimă, diabet, accidente cerebrale, depresie sau artrită.
Cum afectează stresul calitatea somnului
Între stres şi somn există o legătură foarte puternică. Stresul afectează calitatea și durata somnului, iar lipsa somnului afectează capacitatea organismului de a răspunde la stres. Şi stresul şi insomnia au un impact sever asupra sănătății fizice și mentale.
Persoanele cu insomnie suferă de somnolență excesivă în timpul zilei, oboseală, iritabilitate și alte tulburări atunci când sunt treji.
Există două tipuri de insomnie: cronică şi acută.
Insomnia cronică presupune ca recurenţa simptomelor sale specifice să apară de cel puțin trei ori pe săptămână timp de cel puțin trei luni. Printre factorii de stres persitenţi care contribuie semnificativ la insomnia cronică se numără: problemele sau nemulțumirile la locul de muncă, dificultăți conjugale sau familiale, decesul unei persoane dragi, boli sau accidente majore, schimbări dramatice ale stilului de viaţă.
Cei mai predispuşi la a dezvolta insomnie cronică din cauza stresului constant sunt adulţii cu tulburări de anxietate. În plus, modificările programului de somn care apar din cauza unor evenimente din viață pot duce, de asemenea, la insomnie. Pe fondul insomniei cronice, oamenii se simt deseori anxioși în privința somnului și a altor aspecte ale vieții lor. Acest lucru crește stresul de zi cu zi, care la rândul său agravează simptomele de insomnie.
În cazul în care simptomele de insomnie durează mai puţin de trei luni, vorbim de insomnie acută. Şi în acest caz, factorii de stres pe termen scurt susţin insomnia pe termen scurt. Acești factori de stres pot include: probleme în relaţiile interpersonale, probleme legate de muncă, pierderi financiare, doliu, un diagnostic nefavorabil sau simptomele inițiale ale unei afecțiuni medicale.
Simptomele de insomnie pe termen scurt pot începe să se disipeze odată ce situația stresantă se încheie și stresul acut dispare.
Cercul vicios al stresului şi insomniei
Stresul şi insomnia sunt atât de strâns legate încât ele se influențează unul pe celălalt. Aşa se face că unele persoane cad într-un cerc vicios al lipsei de somn și al anxietății legate de somn.
De multe ori, cei care suferă de insomnie cronică se află într-o stare de activare emoțională constantă, manifestată inclusiv fiziologic prin ritm cardiac crescut, vasoconstricție periferică, sau mișcări corporale crescute înainte de inițierea somnului. La culcare, aceste persoane resimt tensiune, anxietate şi ruminează îndelung cu privire la probleme de sănătate, muncă, afaceri personale, deces etc.
Întrucât activarea emoțională provoacă activare fiziologică, apar şi dificultăți în inițierea somnului sau adormirea după treziri în timpul nopții. Aşa apare o „frică de insomnie”, care intensifică practic agitaţia emoțională şi menţine cercul vicios al insomniei şi stresului.
Evenimentele stresante din viață au un impact serios în inițierea acestui ciclu vicios. Există trei elemente distincte pentru apariția și evoluția insomniei: anumite caracteristici dobândite sau moștenite (care îi fac pe cei mai susceptibili să dezvolte un anumit tip de insomnie), evenimente care apar brusc (probleme de sănătate dificultăți familiale, stres la locul de muncă etc) și atitudinile și practicile comportamentale care mențin dificultățile de somn.
Dacă stresul afectează somnul, un somn bun poate reduce stresul? Da. Somnul suficient şi de calitate poate atenua stresul într-un mod destul de eficient. Recomandarea generală este ca ca adulții sănătoși să doarmă între șapte și nouă ore în fiecare noapte.
Cum combatem insomniile cauzate de stres
Cum insomnia se află în strânsă legătură cu stresul, gestionarea acestuia poate fi cheia pentru un somn bun, însă asta depinde de stilul de viață al fiecăruia.
O dietă echilibrată, exerciții fizice urmate cu consecvenţă, completate de tehnici de respirație controlată și de relaxare permit reglarea nivelului de stres. De asemenea, este importantă menținerea unui echilibru sănătos între viața profesională și viața personală, la fel și capacitatea de a găsi modalități specifice de deconectare şi „eliberare” productivă a stresului.
O igienă adecvată a somnului va îmbunătăți calitatea și durata acestuia, pentru ca dimineaţa să ne simţim reîncărcaţi şi gata să facem faţă situaţiilor stresante. Această igienă a somnului include:
Program strict de somn. Asta presupune să avem aceleaşi ore de culcare şi de trezire în fiecare zi, inclusiv în weekend sau în vacanţă.
Atmosfera potrivită în dormitor. Spaţiul în care dormim trebuie să aibă un efect relaxant atunci când suntem gata pentru somn. Asta înseamnă o reducere a intensității luminii, a zgomotelor exterioare şi menţinerea unei temperaturi confortabile – recomandarea este ca temperatura din dormitor să fie de 18-20 grade Celsius.
Fără dispozitive electronice. Telefonul mobil, computerul, televizorul, toate emit o lumină albastră care interferează cu somnul. Trebuie deci evitată expunerea la ele înainte de somn. Specialiştii vorbesc de evitarea dispozitivelor electronice cu 2-3 ore înainte de culcare.
Reducerea consumului de alimente şi evitarea substanţelor nocive. Nicotina, cofeina şi alcoolul au acţiune stimulativă asupra organismului, menținându-l în alertă, când seara, de fapt, e de dorit să îşi încetinească toate procesele pentru odihnă. La fel, sunt de evitat mesele consistente şi greu de digerat pentru că altfel forţăm corpul să proceseze alimentele în timpul nopţii, în loc să îl lăsăm să se refacă.
Exerciții fizice regulate. Exercițiile fizice moderate dimineața sau după-amiaza devreme ajută mult să ne relaxăm şi să adormim mai ușor noaptea.
Alături de stilul de viaţă echilibrat şi o rutină a somnului, atunci când avem de-a face cu situaţii stresante care ne afectează capacitatea de a ne odihni corespunzător putem veni în ajutorul organismului cu suplimente din plante pentru o stare de bine la 100%.
Gama Detenso conţine suplimente naturale care luptă împotriva stresului, oboselii şi insomniilor. Ingredientele din plante acţionează asupra sistemului nervos, inducând o stare de calm şi relaxare, reglează nivelul de cortizol şi acţionează benefic asupra somnului.
Pe bază de griffonia, sunătoare, roiniţă şi passiflora, Detenso Stresalin Plus este special conceput ca ajutor în stări de stres, depresie ușoară şi moderată, anxietate, tulburări nervoase, hiperactivitate. În completare, Detenso Reviorant se foloseşte de proprietăţile naturale ale ginsengului siberian, ginkgo biloba şi complexului de vitamina B şi magneziu pentru a reduce suprasolicitarea psihică și fizică, oboseala și epuizarea datorate stresului cotidian.
Valeriana este unul dintre cele mai cunoscute plante cu acţiune sedativă, iar alături de extractul standardizat de roiniţă din Detenso Somnalin susţine somnul profund şi odihnitor, ajută la inducerea stării de bine şi de echilibru.
Ori de câte ori apar disfuncții în procesul de odihnă nocturn, e important de urmărit îndeaproape simptomele şi de luat măsuri de reechilibrare. Se poate interveni asupra factorilor stresori care afectează somnul, se pot face modificări asupra stilului de viaţă în care rutina somnului, exercițiile de relaxare şi chiar un aport de suplimente naturale dedicate reducerii stresului şi inducerii somnului sunt deosebit de benefice. Aşa se poate evita ca insomnia acută să devină cronică şi să creeze probleme grave pe termen lung.
