Cuprins:
1. Ce este stresul?
2. Simptome stres puternic
3. Cauzele stresului
4. Combaterea stresului
5. Ce trebuie să știm despre vulnerabilitatea la stres?
6. Stresul acut
7. Stresul cronic
8. Stres episodic
9. Impactul stresului asupra organismului
10. Remedii naturale în lupta cu stresul
11. Cum putem preveni stresul pe viitor?
Stresul este o experiență cu care ne confruntăm frecvent în viața de zi cu zi.
Este un răspuns fiziologic și psihologic la situații provocatoare, o reacție naturală care pregătește organismul să răspundă la o amenințare percepută, fie luptând, fie fugind de ea.
În multe situaţii însă, stresul escaladează şi ajunge să interfereze la modul profund şi brutal cu viaţa noastră.
Atunci când stresul devine cronic sau copleșitor, poate avea efecte negative asupra bunăstării noastre mentale, emoționale și fizice.
Problemele la job, cele legate de sănătatea proprie sau a cuiva drag, dificultăţile financiare sunt cele mai puternice declanşatoare de stres în lumea noastră modernă.
În prezent, stresul accentuat este o problemă globală: 91% dintre australieni se simt stresaţi, 75% dintre americani experimentează niveluri crescute de stres, 13.4 milioane de zile de muncă sunt pierdute anual în Europa din cauza stresului, 60% dintre japonezi se află într-o stare de stres permanent.
Este important să înţelegem ce este stresul, cum acţionează el şi mai ales ce putem face noi pentru a-l ţine sub control, în aşa fel încât să ne bucurăm mai mult de fiecare zi.
Ce este stresul?
Stresul este deopotrivă un răspuns fiziologic și psihologic la diverse situații provocatoare și poate apărea ca urmare a presiunilor legate de muncă, problemelor relaționale, grijilor financiare sau problemelor de sănătate.
În esență, este vorba despre o reacție naturală care pregătește organismul să răspundă la o amenințare percepută, fie luptând, fie îndepărtându-se de ea.
Atunci însă când stresul devine cronic sau copleșitor, poate avea efecte negative asupra bunăstării mentale, emoționale și fizice a unei persoane.
La nivel fiziologic, expunerea la stres face ca organismul persoanei să răspundă activând axa hipotalamo-hipofizo-suprarenal (HPA), ceea ce duce la eliberarea hormonilor de stres, precum cortizolul și adrenalina, care cresc ritmul cardiac, tensiunea arterială și ritmul respirator.
Aceste schimbări pregătesc organismul să reacționeze rapid și eficient la un pericol perceput.
În cantități mici, cortizolul poate fi de ajutor în a face față stresului, însă stresul cronic poate duce la dereglarea axei HPA și la repercusiuni negative asupra sănătății.
La nivel psihologic, stresul poate provoca o serie de simptome emoționale și cognitive, cum ar fi anxietate, iritabilitate, dificultăți de concentrare și gânduri negative. Stresul cronic poate duce, de asemenea, la depresie, burnout și alte probleme de sănătate mintală.
În fapt, stresul este un mecanism de protecție al organismului, al cărui rol este de a asigura supravieţuirea.
În viaţa de zi cu zi şi în limite normale, acesta ne ajută să rămânem concentraţi, vigilenţi, în alertă, pentru a putea depăşi provocările personale sau profesionale.
Problemele apar când stresul acționează pe o perioadă îndelungată şi cu o intensitate nepotrivită situaţiei reale, cauzând daune semnificative sănătăţii.
Activarea continuă a răspunsului la stres poate duce la slăbirea organismului și apariția unor probleme de sănătate precum hipertensiune arterială, tulburări digestive și sistemul imunitar slăbit.
De asemenea, stresul cronicizat afectează dispoziția, productivitatea, relațiile și calitatea vieții per ansamblu.
Simptome stres puternic
Impactul stresului asupra funcționării noastre este unul semnificativ și extins, manifestându-se atât prin simptome fizice, cât și psihologice, ce pot varia ca severitate.
Întrucât au un impact serios asupra funcționării normale în viața de zi cu zi, este foarte important să cunoaştem şi să fim conștienţi de ele, astfel încât să putem reacţiona la timp şi corespunzător.
Simptome fizice ale stresului:
– tensiune musculară ce poate duce la dureri de cap, dureri de gât și dureri de spate
– probleme digestive: dureri abdominale, constipație și diaree
– tulburări de somn – stresul poate interfera cu calitatea și cantitatea somnului, provocând insomnie sau tulburări de tip de somn
– bătăi rapide ale inimii care se resimt ca palpitații sau accelerare a inimii
– transpirație excesivă, chiar și în medii răcoroase
– oboseală și senzație de energie scăzută, chiar și după odihnă adecvată
– suprimarea sistemului imunitar și vulnerabilizare în fața infecțiilor și bolilor
Simptome mentale și emoționale ale stresului:
– anxietate manifestată ca o incapacitate de relaxare, un sentiment de neliniște sau îngrijorare constantă
– depresie: sentimente de tristețe, deznădejde și lipsă de interes pentru activitățile zilnice
– iritabilitate: stare de tensiune și control slab asupra frustrării și furiei
– dificultate de concentrare sau de amintire a lucrurilor
– schimbări de dispoziție caracterizate prin schimbări bruște ale emoțiilor
– stima de sine scăzută: dialog negativ de sine, sentimente de inutilitate și un sentiment de inadecvare
– izolarea socială ce duce la sentimente de singurătate și izolare.
– sentimentul de pierdere a controlului
Cauzele stresului
De la copiii care nu stau locului o clipă la proiectul care trebuie livrat rapid sau şeful ce urmăreşte în permanenţă şi îndeaproape fiecare pas al angajaţilor, fiecare are propriile experienţe declanşatoare de stres.
De cele mai multe ori, aceste cauza au de-a face cu munca şi cu stilul de viaţă.
În anii 60-70, psihiatrii Thomas Holmes și Richard Rahe au dezvoltat pentru prima dată un instrument de măsurare a gradului de stres experimentat de o persoană.
Ca urmare a cercetărilor lor, s-a constatat că anumite evenimente de viață pot provoca grade diferite de stres, care în cele din urmă pot duce la probleme de sănătate fizică și psihologică.
Aceste evenimente de viață au fost clasificate ca fiind fie majore, fie minore.
Printre evenimentele majore de viață se află: moartea partenerului, divorț, separare conjugală, închisoare, moartea unui membru apropiat al familiei, vătămare sau boală și căsătorie.
Aceste evenimente pot perturba foarte mult viața unei persoane și pot duce la o cantitate semnificativă de stres.
Printre evenimentele minore de viață care pot provoca stres se numără: vacanțele, problemele juridice minore, modificările orelor sau condițiilor de lucru, modificări ale activităților sociale și schimbări ale obiceiurilor de dormit.
Aceste evenimente, deși mai puțin perturbatoare decât evenimentele majore de viață, pot provoca totuși stres semnificativ în timp, mai ales când apar frecvent.
Mai mult, Holmes și Rahe au descoperit că efectul cumulativ al evenimentelor de viață este important în determinarea nivelului general de stres al unui individ.
Cu cât o persoană trăiește mai multe evenimente, fie ele majore sau minore, cu atât este mai mare cantitatea de stres pe care probabil să o experimenteze.
Aceasta este cunoscută sub numele de „teoria stresului cumulativ”.
Prin identificarea evenimentelor majore și minore de viață care pot provoca stres, putem deveni mai conștienți de potențialele surse de stres din viața noastră și putem lua măsuri pentru a le gestiona și a le face față mai eficient.
Aceştia sunt cei mai frecvenţi factori stresori, însă nivelul de stres diferă în funcție de personalitatea și de modul în care fiecare răspunde la situații.
Unii trec foarte uşor peste evenimentele neplăcute sau provocatoare, în vreme ce alţii se îngrijorează până în punctul în care stresul devine o boală generatoare de alte boli.
Combaterea stresului
Nu putem elimina complet stresul din viaţa noastră, dar putem controla măsura în care ne afectează şi putem găsi moduri mai sănătoase de a îl gestiona, care să ne ajute să îi diminuăm intensitatea, să ne redresăm mai rapid şi mai uşor.
Activitatea fizică
Mişcarea acţionează atât prin modificarea stării de spirit, cât şi prin distragerea atenţiei de la factorii stresori şi ieşirea din ciclul gândurilor negative care alimentează stresul.
Exerciții precum mersul pe jos, alergatul, înotul, dansul sunt foarte eficiente, întrucât implică mult şi atenţia – concentrarea asupra senzațiilor fizice experimentate este îndeosebi deconectantă.
Interacţiunea cu alţii
Conexiunea cu ceilalţi îmbunătăţeşte starea de spirit.
Simplul fapt de a vorbi direct cu o altă persoană în situaţii de agitaţie sau nesiguranţă e în măsură să permită eliberarea de hormoni care ameliorează stresul.
Chiar și un scurt schimb de cuvinte amabile sau o privire prietenoasă poate ajuta la calmarea sistemului nervos.
Activare senzorială
Angajarea şi concentrarea asupra unuia sau mai multor simțuri (văz, auz, gust, miros, atingere) contribuie la ameliorarea stresului.
Poate fi vorba despre ascultarea unei melodii liniștitoare, mirosul cafelei proaspete, mângâierea animăluțului de companie sau orice altceva constatăm că funcționează pentru noi.
Odihna
Oboseala inhibă capacitatea creierului de a gândi raţional, în plus poate perturba somnul. Este foarte importantă crearea unei rutine a somnului şi alocarea a cel puțin 8-9 ore pe noapte pentru asta.
Înainte de somn, trebuie oprite toate dispozitivele electronice și create condiţii de linişte pentru a adormi.
Exerciţii de relaxare
Yoga, meditația și respirația profundă activează răspunsul de relaxare al corpului.
Atunci când sunt practicate regulat, aceste activități reduc stresul, stimulează sentimentele de bucurie şi cresc capacitatea de a rămâne calm.
Alimentaţia sănătoasă.
Stilul alimentar influenţează capacitatea de a face față factorilor de stres.
O dietă ce cuprinde alimente procesate, carbohidrați rafinați și mult zahăr poate agrava simptomele stresului.
Dimpotrivă, o dietă bogată în fructe și legume proaspete, proteine de înaltă calitate și acizi grași omega-3 acţionează în mod pozitiv asupra capacității de a ţine piept provocărilor vieţii.
Dintr-o dietă sănătoasă e recomandat să facă parte şi suplimentele naturale, multiple extracte fiind benefice în gestionarea stresului.
Ce trebuie să știm despre vulnerabilitatea la stres?
Vulnerabilitatea la stres se referă la susceptibilitatea unei persoane de a experimenta stres și capacitatea de a-i face față în mod eficient.
Există mai mulți factori care pot contribui la vulnerabilitatea la stres, inclusiv genetica, experiențele timpurii de viață, trăsăturile de personalitate și alegerile personale legate de stilul de viață.
De exemplu, persoanele care au suferit traume în copilărie sau care au antecedente familiale de anxietate sau depresie pot fi mai susceptibile la tulburări legate de stres.
Unul dintre cei mai semnificativi factori psihologici legați de vulnerabilitatea la stres este dat de mecanismele de adaptare personale.
Cei cărora le lipsesc strategii eficiente de coping și nu se pot adapta la situații stresante au mai multe șanse de a experimenta niveluri ridicate de stres.
În mod similar, cei care tind să se concentreze pe gânduri și sentimente negative sunt, de asemenea, mai vulnerabili.
Un alt factor psihologic care poate crește sensibilitatea unei persoane la stres este nivelul de reziliență, respectiv capacitatea de a-și reveni din adversitate.
Astfel, celor cu niveluri scăzute de rezistență le poate fi dificil să facă față situațiilor stresante.
Trăsăturile de personalitate joacă, de asemenea, un rol în determinarea vulnerabilității la stres.
De exemplu, persoanele cu personalități de tip A, care se caracterizează prin competitivitate, nerăbdare și un sentiment ridicat de urgență, sunt mai susceptibile la stres decât persoanele cu personalități de tip B, care tind să fie mai relaxate.
Alți factori psihologici care pot crește vulnerabilitatea la stres includ stima de sine scăzută, perfecționismul și lipsa suportului social.
Indivizii care se simt deconectați de ceilalți se pot lupta să facă față stresului, în timp ce cei care își stabilesc standarde excesiv de înalte pot deveni copleșiți de presiunea de a performa.
Stilul de viață, respectiv obiceiurile de somn, dieta și exercițiile fizice pot juca, de asemenea, un rol semnificativ în capacitatea noastră de a face față stresului.
Cercetările au arătat că a dormi suficient, a avea o dietă sănătoasă, bogată în fructe, legume și cereale integrale, și a avea o activitate fizică regulată, au impact pozitiv asupra reducerii stresului și contribuie semnificativ la îmbunătățirea bunăstării generale.
Cercetări recente au sugerat, de asemenea, că microbiomul intestinal este și el implicat în gradul de vulnerabilitate personală la stres.
Microbiomul intestinal este un ecosistem complex de microorganisme care trăiesc în tractul nostru digestiv și care influențează o varietate de procese fiziologice, inclusiv funcția imunitară, metabolismul și chiar funcția creierului.
Perturbările acestuia, cauzate, de exemplu, de utilizarea antibioticelor, pot duce la modificări ale chimiei și comportamentului creierului care pot crește vulnerabilitatea la stres.
În schimb, intervențiile care promovează un microbiom intestinal sănătos, cum ar fi probioticele sau prebioticele, pot avea potențialul de a îmbunătăți rezistența la factorii stresori.
În general, vulnerabilitatea noastră la stres este influențată de o interacțiune complexă a factorilor genetici, de mediu și de stil de viață.
Deși este posibil să nu putem controla toți acești factori, există pași pe care îi putem lua pentru a reduce nivelul general de stres și pentru a ne îmbunătăți capacitatea de a face față provocărilor vieții.
Dând prioritate îngrijirii de sine, construind reziliența și căutând ajutor profesional atunci când este nevoie, cu toții putem face pași către o viață mai sănătoasă, mai fericită și mai lipsită de stres.
Stresul acut
Stresul acut este un răspuns natural și adaptativ la o amenințare sau un pericol perceput și este o parte normală a vieții noastre de zi cu zi.
Acesta apare atunci când răspunsul de „luptă sau fugi” al organismului este activat, ceea ce duce la eliberarea hormonilor de stres adrenalina și cortizolul, care cresc ritmul cardiac, tensiunea arterială și ritmul respirator.
Stresul acut poate fi cauzat de o varietate de situații.
De exemplu, în cazul unui accident de mașină, corpul va da acest tip de răspuns.
Ritmul cardiac va crește, mușchii se vor încorda, iar respirația va deveni mai rapidă și mai superficială.
Acest răspuns pregătește organismul fie să lupte, fie să fugă de pericol.
O altă situație generatoare de stres acut este, de exemplu, interviul de angajare.
Corpul poate răspunde în acest caz prin anumite reacții fiziologice precum transpirație, tremurături și bătăi accelerate ale inimii, care pot ajuta la creșterea performanței.
Dar una dintre cele mai comune experiențe care activează stresul acut este vorbitul în public.
A ține un discurs sau o prezentare în fața unui grup mare de oameni, poate da senzații precum gură uscată, mâini tremurânde și bătăi accelerate ale inimii, a căror fundament este de a ne ajuta să depășim cu brio situația de înaltă presiune.
Stresul cronic
Dacă lăsăm stresul să acţioneze asupra noastră pentru prea mult timp, acesta va trece din faza acută în faza cronică, cu efecte negative semnificative asupra sănătății fizice și mintale.
Spre deosebire de stresul acut, care este un răspuns pe termen scurt la o situație specifică, stresul cronic poate fi cauzat de probleme continue în viața personală sau profesională.
Acesta apare atunci când organismul se confruntă cu factori stresori cu o asemenea frecvență sau intensitate, încât sistemul nervos este depășit şi nu mai reușește să activeze răspunsul de relaxare, rămânând blocat în răspunsul „luptă sau fugă”.
Această stare constantă de tensiune manifestată perioade îndelungate, poate duce la hipertensiune arterială, boli de inimă, probleme digestive, insomnie, anxietate, depresie și alte tulburări de sănătate mintală.
Stresul cronic poate afecta, de asemenea, sistemul imunitar, făcând indivizii mai susceptibili la infecții și boli.
Poate duce la oboseală, scăderea productivității și scăderea calității vieții. În plus, stresul cronic poate avea un impact negativ asupra relațiilor personale, ducând la izolarea socială și la lipsa sprijinului.
Stres episodic
Stresul episodic este un tip de stres cronic care apare atunci când un individ se confruntă cu factori de stres recurenți pe o perioadă prelungită.
Se caracterizează prin episoade de stres repetate, intense și imprevizibile, care pot afecta grav bunăstarea fizică, emoțională și mentală a unei persoane.
Persoanele care se confruntă cu stres episodic tind să perceapă lumea ca pe un loc ostil și imprevizibil.
Pot fi pesimiste, iritabile și anxioase și pot prezenta, de asemenea, simptome fizice, cum ar fi dureri de cap, tensiune musculară și probleme cu stomacul.
De asemenea, pot avea tendința de a-și face griji excesive cu privire la diferite aspecte ale vieții lor, cum ar fi munca, relațiile și finanțele.
Stresul episodic poate fi cauzat de o varietate de factori, inclusiv stresul legat de muncă, probleme relaționale, dificultăți financiare și probleme de sănătate.
Persoanele care au locuri de muncă solicitante, lucrează ore lungi sau au puțin control asupra muncii lor pot fi deosebit de predispuse la stres episodic.
În mod similar, persoanele care au relații instabile sau pline de conflicte sau care se confruntă cu dificultăți financiare pot fi, de asemenea, expuse riscului.
Impactul stresului asupra organismului
Stresul ne poate afecta deopotrivă sănătatea fizică, bunăstarea mintală și calitatea generală a vieții.
Stresul poate provoca sau agrava anumite simptome sau boli, fiind strâns legat de evoluţia cancerului, cirozei hepatice, anumitor afecţiuni grave ale inimii sau plămânilor.
La nivel fizic, stresul poate avea un impact semnificativ asupra sănătății, generând:
Boli cardiovasculare
Creșterea tensiunii arteriale poate deteriora vasele de sânge și poate duce la atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.
Probleme digestive
Precum dureri de stomac, balonare și sindromul colonului iritabil (IBS).
Sistem imunitar slăbit
Stresul cronic slăbește sistemul imunitar, făcându-ne mai susceptibili la boli precum răceala și gripa.
Probleme de somn
Stresul poate interfera cu capacitatea noastră de a dormi bine, ceea ce poate duce la o serie de probleme de sănătate, inclusiv oboseală, iritabilitate și dificultăți de concentrare.
La nivel mental, stresul poate provoca o serie de probleme emoționale și psihologice, inclusiv:
Anxietate cu simptome precum neliniște, iritabilitate și atacuri de panică.
Depresie manifestată prin sentimente de tristețe, deznădejde și pierderea interesului pentru activități.
Probleme cognitive, întrucât stresul poate interfera cu capacitatea noastră de a ne concentra și de a lua decizii, generând uitare și confuzie.
Abuzul de substanțe, deoarece unii oameni apelează la droguri sau alcool pentru a face față stresului
Angajare în comportamente nesănătoase (jocuri de noroc, cumpărături compulsive, jocuri online).
În loc să amelioreze stresul însă, toate acestea tind să mențină corpul într-o stare de stres și într-un cerc vicios.
La nivel relațional, stresul cronic poate duce la o serie de probleme precum:
Probleme de comunicare . Când suntem stresați, este posibil să avem dificultăți în a comunica eficient cu ceilalți, ceea ce duce la neînțelegeri și conflicte.
Retragere . unele persoane au tendința de a se retrage din relații atunci când sunt stresați, ceea ce duce la sentimente de izolare și singurătate.
Conflict crescut . din cauza faptului că stresul ne face mai iritabili și mai puțin răbdători unul cu celălalt.
Scăderea intimității .întrucât nivelul de energie disponibilă scade și o data cu ea și dorința de intimitate fizică.
Remedii naturale în lupta cu stresul
Natura este generoasă când vine vorba despre plante ce acționează în mod benefic asupra stării de spirit.
Ne ajută să păstrăm echilibrul între corp şi minte, să avem energie, să ne păstrăm calmul şi să ne odihnim.
Prin componenţa sa de uleiuri volatile, acizi organici şi compuşi naturali, sunatoarea are efect calmant.
Acţionează asupra nivelului de cortizol, diminuează intensitatea sentimentelor negative şi induce starea de bine.
Este eficientă în cazuri de depresie, anxietate, atacuri de panică, iritabilitate, insomnie sau oboseală cronică.
Ajută la inducerea relaxării, a stării de bine şi a confortului psihic.
Uleiul eteric, citralul, taninurile, acidul succinic și vitamina C fac ca melissa să fie suplimentul numărul 1 pentru reducerea stresului, agitației și ajutor în evitarea surmenajului.
Griffonia
Substanţele sale componente determină secreţia serotoninei, hormonul responsabil pentru stările de optimism, mulţumire şi bucurie.
Extractul din această plantă exotică (5-HTP) acționează eficient în cazuri de depresie, anxietate şi atacuri de panică.
Este una dintre cele mai cunoscute plante pentru calmare şi liniştire, ce redă starea de bine şi senzaţia de echilibru.
Are efecte benefice asupra stresului, stărilor de nelinişte, nervozităţii, oboselii.
Este utilizată de secole şi pentru creşterea rezistenţei generale la stres.
Favorizează abilităţile fizice şi psihice stimulează sistemul nervos central, reduce oboseala şi previne îmbolnăvirile.
Este una dintre cele mai vechi specii de arbori, recunoscut pentru susţinerea puterii de concentrare şi a capacităţii de memorare.
De asemenea, compuşii săi cresc fluxul de sânge la nivelul creierului, energizează organismul şi reduc nivelul de hormoni ai stresului.
Cea mai cunoscută plantă cu efect sedativ ajută la menţinerea unui somn de bună calitate, la inducerea stării de relaxare şi menţinerea calmului în situaţii solicitante.
Este de ajutor în tulburările de somn, inclusiv cele cauzate de anxietate şi depresie.
Hamei
Folosit încă din antichitate în tulburările de somn, hameiul are acţiune sedativă puternică, îmbunătățind calitatea somnului fără a produce efecte adverse.
Toate aceste remedii naturiste pentru managementul stresului se regăsesc în proporții optime în gama Detenso, suplimente ce au la bază extracte standardizate, mult mai concentrate și eficiente decât ingredientele naturale în stare brută.
Detenso Stresalin Plus, de exemplu, este un supliment alimentar sub formă de comprimate special conceput ca ajutor în stări de stres, depresie ușoară și moderată, anxietate, tulburări nervoase, hiperactivitate.
Acesta conține extract standardizat de griffonia, sunătoare, roiniță și passiflora cu efecte pozitive asupra secreției de serotonină, inducând stări de optimism, mulțumire, calm și relaxare.
De asemenea, sunt reduse simptomele asociate stresului, respectiv tensiunea psihică și instabilitate emoţională, sprijinind sănătatea sistemului nervos și contribuind la menținerea echilibrului emoțional și a stării de bine.
Adaptonic este un alt produs natural creat pentru a reduce stresul și efectele negative ale acestuia.
Substanțele adaptogene extrase din plante ajută organismul să se adapteze la factorii stresori interni și externi și la menținerea echilibrului funcțiilor metabolice.
Rhodiola susține capacitatea de apărare a organismului la diferite tipuri de stres: intelectual, fizic, psihic, termic, lipsă de somn, expunere la substanțe toxice.
Menține natural acțiunea serotoninei, dopaminei și a metabolismului energetic celular, crescând, în același timp, capacitatea de utilizare a oxigenului celular.
Ginsengul siberian energizează și revigorează fizic și psihic, iar Schizandra susține adaptarea organismului la stres.
Tot din gama Detenso, grație mixului de ingrediente active Detenso Reviorant și Detenso Somnalin tratează stresul, oboseala şi insomnia.
Fără a avea efecte adverse şi fără a crea dependenţă.
Extractele standardizate sunt cu mult mai eficiente decât ingredientele naturale în stare brută, întrucât sunt mult mai concentrate.
Astfel, pentru 1 kg de extract natural este nevoie de până la 50 kg de plantă.
Cum putem preveni stresul pe viitor?
Exercițiile fizice regulate, o dietă echilibrată, practicarea mindfulness, un program de somn regulat și satisfăcător, relații profunde și de calitate sunt toate modalități care țin de stilul de viață și care pot avea un impact semnificativ asupra stresului resimțit la nivel personal.
Alături de acestea, pentru prevenirea situațiilor destabilizatoare și transformarea stresului acut în stres cronic, de ajutor sunt și alte strategii precum:
Pauzele
Este important să faceți pauze pe tot parcursul zilei, mai ales când vă simțiți stresați.
Faceți o scurtă plimbare, citiți o carte sau ascultați muzică pentru a oferi minții și corpului o șansă de a se reîncărca.
Învățați să spuneți „nu”
Asumarea prea multor angajamente poate duce la stres și epuizare.
Învățați să refuzați activitățile sau responsabilitățile care nu sunt esențiale și concentrați-vă pe lucrurile care contează cu adevărat pentru propria persoană.
Stabiliți obiective realiste
Așteptările neconforme cu posibilitățile reale sunt generatoare de stres.
Împărțiți obiectivele mai mari în sarcini mai mici și mai ușor de gestionat și obișnuiți-vă să sărbătoriți realizările pe parcurs.
Gestionați-vă timpul
Planificați-vă programul în mod cât mai eficient.
Faceți o listă de lucruri de făcut, prioritizați sarcinile și delegați responsabilități atunci când este necesar.
Resurse:
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/11874-stress
https://medlineplus.gov/ency/article/003211.htm
https://www.verywellmind.com/stress-and-health-3145086
https://www.medicalnewstoday.com/articles/322396#other-treatment-options
