fbpx

Stresul este genul de experienţă prin care trecem cu toţii de nenumărate ori în decursul vieţii. Până la un punct, este o experienţă absolut normală. Problemele la job, cele legate se sănătatea proprie sau a cuiva drag, dificultăţile financiare sunt cele mai puternice declanşatoare de stres în lumea noastră modernă.

În multe situaţii însă, stresul escaladează şi ajunge să interfereze la modul profund şi brutal cu viaţa noastră. Este important să înţelegem ce este stresul, cum acţionează el şi mai ales ce putem face noi pentru a-l ţine sub control, în aşa fel încât să ne bucurăm mai mult de fiecare zi.

Ce este stresul

Din punct de vedere biologic, stresul este reacţia organismului la presiunea unei anumite situaţii sau a unui eveniment. Şi aici vorbim de o reacţie fizică, mentală sau emoţională.
În fapt, stresul este un mecanism de protecție al organismului, al cărui rol este de a asigura supravieţuirea. În situaţii de pericol, în corp se declanşează rapid un răspuns automat cunoscut drept „luptă sau fugă” sau „răspuns de stres”. Organismul eliberează hormoni specifici, cum ar fi cortizolul și adrenalina, care ne fac să acţionăm pentru a evita sau a înfrunta pericolul, dându-ne un plus de forţă sau un plus de viteză.
În viaţa de zi cu zi şi în limite normale, stresul ne ajută să rămânem concentraţi, vigilenţi, în alertă, pentru a putea depăşi provocările personale sau profesionale.

Problemele apar când acesta acționează pe o perioadă îndelungată şi cu o intensitate nepotrivită situaţiei reale. Acela este momentul în care începe să producă daune semnificative sănătăţii, afectează dispoziția, productivitatea, relațiile și calitatea vieții, per ansamblu. Atunci vorbim de stres cronic.

Stresul cronic

Dacă lăsăm stresul să acţioneze asupra noastă pentru prea mult timp, acesta va trece din faza acută în faza cronică.
Stresul cronic apare atunci când organismul se confruntă cu factori stresori cu o asemenea frecvență sau intensitate, încât sistemul nervos este depășit şi nu mai reușește să activeze răspunsul de relaxare. Astfel, organismul rămâne într-o stare constantă de tensiune, iar asta va afecta în cele din urmă sănătatea, deopotrivă fizică, mentală şi emoțională.
În prezent, stresul este una dintre cele mai mari şi mai comune probleme ale omenirii. Stresul accentuat este o problemă globală: 91% dintre australieni se simt stresaţi, 75% dintre americani experimentează niveluri crescute de stres, 13.4 milioane de zile de muncă sunt pierdute anual în Europa din cauza stresului, 60% dintre japonezi se află într-o stare de stres permanent.

Cauzele stresului

De la copiii care nu stau locului o clipă la proiectul care trebuie livrat rapid sau şeful ce urmăreşte în permanenţă şi îndeaproape fiecare pas al angajaţilor, fiecare are propriile experienţe declanşatoare de stres. De cele mai multe ori, cauzele stresului au de-a face cu munca şi cu stilul de viaţă.
În materie de muncă, cele mai frecvente cauze de stres sunt legate de: nefericirea vizavi de felul muncii, sarcini prea grele sau responsabilități prea mari, prea multe ore de muncă, un management slab, așteptări neclare legate de muncă, lucrul în condiții periculoase, incertitudinile legate de posibilitățile de avansare sau teama de a rămâne fără job, susţinerea unor prezentări în faţa colegilor, discriminări sau hărțuiri.
Dincolo de acestea şi viaţa personală vine cu provocările sale stresante: decesul unei persoane dragi, divorț, creşterea obligațiilor financiare, mutarea într-o casă nouă, boli cronice sau accidente, probleme emoţionale, îngrijirea cuiva în vârstă sau bolnav, un eveniment traumatic (dezastru natural, furt, viol, violenţă).
Aceştia sunt cei mai frecvenţi factori stresori, însă nivelul de stres diferă în funcție de personalitatea și de modul în care fiecare răspunde la situații. Unii trec foarte uşor peste evenimentele neplăcute sau provocatoare, în vreme ce alţii se îngrijorează până în punctul în care stresul devine o boală generatoare de alte boli.

Impactul stresului asupra organismului

Stresul continuu poate perturba serios echilibrul corpului, ducând la apariţia durerilor de cap, a unor probleme digestive, tensiune arterială crescută, dureri în piept, disfuncții sexuale și probleme de somn.
Stresul poate provoca sau agrava anumite simptome sau boli, fiind strâns legat de evoluţia cancerului, cirozei hepatice, anumitor afecţiuni grave ale inimii sau plămânilor.
Pe de altă parte, stresul îndelungat poate fi cauza unei palete întregi de probleme emoţionale, printre care depresia, atacurile de panică sau alte forme de anxietate, care, în cazuri extreme, pot duce la sinucidere.
Impactul său este, de asemenea, dăunător, întrucât favorizează utilizarea de substanțe nocive (alcool, tutun, droguri) sau angajare în comportamente nesănătoase (jocuri de noroc, cumpărături compulsive, jocuri online). În loc să amelioreze stresul însă, toate acestea tind să mențină corpul într-o stare de stres și într-un cerc vicios.

Simptomele stresului

Stresul cronic afectează deopotrivă mintea și corpul, drept urmare se manifestă atât prin simptome fizice, cât și psihologice.
Întrucât au un impact serios asupra funcționării normale în viața de zi cu zi, este foarte important să cunoaştem şi să fim conștienţi de ele, astfel încât să putem reacţiona la timp şi corespunzător.
Simptomele stresului pot varia în severitate, iar unele dintre cele mai frecvente includ:

  • Dureri generale
  • Scăderea energiei
  • Dificultăți de somn
  • Gândire dezorganizată
  • Oboseală
  • Sentimentul de pierdere a controlului
  • Sentimente de neputință
  • Boli și infecții frecvente
  • Disfuncții gastrointestinale
  • Dureri de cap
  • Iritabilitate
  • Tensiunea musculară
  • Nervozitate și anxietate
  • Probleme de concentrare
  • Probleme digestive

Metode de combatere a stresului

Nu putem elimina complet stresul din viaţa noastră, dar putem controla măsura în care ne afectează şi putem găsi moduri mai sănătoase de a îl gestiona, care să ne ajute să îi diminuăm intensitatea, să ne redresăm mai rapid şi mai uşor.
Activitatea fizică. Mişcarea acţionează atât prin modificarea stării de spirit, cât şi prin distragerea atenţiei de la factorii stresori şi ieşirea din ciclul gândurilor negative care alimentează stresul. Exerciții precum mersul pe jos, alergatul, înotul, dansul sunt foarte eficiente, întrucât implică mult şi atenţia – concentrarea asupra senzațiilor fizice experimentate este îndeosebi deconectantă.
Interacţiunea cu alţii. Conexiunea cu ceilalţi îmbunătăţeşte starea de spirit. Simplul fapt de a vorbi direct cu o altă persoană în situaţii de agitaţie sau nesiguranţă e în măsură să permită eliberarea de hormoni care ameliorează stresul. Chiar și un scurt schimb de cuvinte amabile sau o privire prietenoasă poate ajuta la calmarea sistemului nervos.
Activare senzorială. Angajarea şi concentrarea asupra unuia sau mai multor simțuri (văz, auz, gust, miros, atingere) contribuie la ameliorarea stresului. Poate fi vorba despre ascultarea unei melodii liniștitoare, mirosul cafelei proaspete, mângâierea animăluțului de companie sau orice altceva constatăm că funcționează pentru noi.
Odihna. Oboseala inhibă capacitatea creierului de a gândi raţional, în plus poate perturba somnul. Este foarte importantă crearea unei rutine a somnului şi alocarea a cel puțin 8-9 ore pe noapte pentru asta. Înainte de somn, trebuie oprite toate dispozitivele electronice și create condiţii de linişte pentru a adormi.
Exerciţii de relaxare. Yoga, meditația și respirația profundă activează răspunsul de relaxare al corpului. Atunci când sunt practicate în mod regulat, aceste activități reduc nivelul de stres, stimulează sentimentele de bucurie şi cresc capacitatea de a rămâne calm sub presiune.
Alimentaţia sănătoasă. Stilul alimentar influenţează capacitatea de a face față factorilor de stres. O dietă ce cuprinde alimente procesate, carbohidrați rafinați și mult zahăr poate agrava simptomele stresului. Dimpotrivă, o dietă bogată în fructe și legume proaspete, proteine de înaltă calitate și acizi grași omega-3 acţionează în mod pozitiv asupra capacității de a ţine piept provocărilor vieţii. Dintr-o dietă sănătoasă e recomandat să facă parte şi suplimentele naturale, multiple extracte fiind benefice în gestionarea stresului.

Remedii naturale în lupta cu stresul

Natura este generoasă când vine vorba despre planete ce acționează în mod benefic asupra stării de spirit, ce ne ajută să ne păstrăm echilibrul între corp şi minte, să avem energie pentru a gestiona provocările de zi cu zi, să ne calmăm mai uşor şi să ne odihnim mai bine.
Sunătoarea. Prin componenţa sa de uleiuri volatile, acizi organici şi alţi compuşi naturali, această plantă are efect calmant în perioadele de tensiune nervoasă, acţionează asupra nivelului de cortizol (hormonul stresului), diminuează instensitatea sentimentelor negative şi induce starea de bine. Este eficientă în cazuri de depresie, anxietate, atacuri de panică, iritabilitate, insomnie sau oboseală cronică.
Melissa. Ajută la inducerea relaxării, a stării de bine şi a confortului psihic. Graţie compuşilor precum uleiul eteric, citral, taninuri, acid succinic, vitamina C este benefică pentru reducerea simptomelor asociate stresului, pentru a reduce stările de agitaţie şi a evita surmenajul.
Griffonia. Substanţele sale componente determină secreţia serotoninei, hormonul responsabil pentru stările de optimism, mulţumire şi bucurie. Extractul din această plantă exotică (5-HTP) acționează eficient în cazuri de depresie, anxietate şi atacuri de panică.
Passiflora. Este una dintre cele mai cunoscute plante pentru calmare şi liniştire, ce redă starea de bine şi senzaţia de echilibru. Are efecte benefice asupra stresului, stărilor de nelinişte, nervozităţii, oboselii.
Ginseng siberian. Este utilizată de secole şi pentru creşterea rezistenţei generale la stres. Favorizează abilităţile fizice şi psihice (capacitatea de memorare şi învăţare, atenţia, rezistenţa la efort), stimulează sistemul nervos central, reduce oboseala şi previne îmbolnăvirile.
Ginkgo Biloba. Este una dintre cele mai vechi specii de arbori, recunoscut pentru susţinerea puterii de concentrare şi a capacităţii de memorare. De asemenea, datorită compuşilor săi creşte fluxul de sânge la nivelul creierului, stimulează nivelul de energie şi reduce nivelul de hormoni ai stresului (cortizolul şi adrenalina).
Valeriana. Cea mai cunoscută plantă cu efect sedativ ajută la menţinerea unui somn de bună calitate, la inducerea stării de relaxare şi menţinerea calmului în situaţii solicitante. Este de ajutor în tulburările de somn, inclusiv cele cauzate de anxietate şi depresie.
Hamei. Folosit încă din antichitate în tulburările de somn, hameiul are acţiune sedativă puternică, îmbunătățind calitatea somnului fără a produce efecte adverse.

Toate aceste remedii naturiste se regăsesc în proporții optime în gama Detenso, suplimente 100% naturale din extracte standardizate. Extractele standardizate sunt cu mult mai eficiente decât ingredientele naturale în stare brută, întrucât sunt mult mai concentrate. Astfel, pentru 1 kg de extract natural este nevoie de până la 50 kg de plantă.

In Gama Detenso sunt 4 produse naturale care, prin mixul de ingrediente, tratează eficient stresul, oboseala şi insomnia, fără a avea efecte adverse şi fără a crea dependenţă.

Uită, deci, de stres şi fii bine la 100%!

 

 

Cauta alte produse

ALTE ARTICOLE