Cum afectează stresul sistemul imunitar

Cu toții experimentăm momente stresante pe parcursul vieții. Unele sunt depășite cu ușurință, întrucât generează un nivel de tensiune pe care o putem gestiona eficient, altele în schimb pot fi atât de intense, încât ne fac să alunecăm într-un cerc vicios, în care stresul generează și mai mult stres. Dar ce este stresul până la urmă?

Ce este stresul?

O definiție științifică și cuprinzătoare cu privire la stres este încă în discuție printre specialiști. Totuși, generic vorbind, stresul reprezintă răspunsul corpului nostru la presiune. Acest răspuns este declanșat atunci când experimentăm ceva nou și neașteptat, când ne este amenințat sentimentul de siguranță ori când simțim că avem puțin sau deloc control asupra unei situații.

Deși conceptul de stres s-a ales cu o reputație negativă, este important să înțelegem că acesta este parte a unui mecanism cu rol adaptativ, că ne ajută să reacționăm adecvat, autoprotectiv, în situații de pericol și, ca atare, ne asigură supraviețuirea. Încă din vremuri timpurii, stresul ne-a fost de folos pentru a putea răspunde amenințărilor din mediu, precum prădători și dezastrele naturale, fie pregătindu-ne de luptă, fie de fugă.

Problema e că, în zilele noastre, rar mai suntem confruntați cu pericole similare cu ale strămoșilor noștri. Lumea s-a schimbat, însă răspunsul nostru fiziologic continuă să reflecte cerințele mediilor anterioare. Așa se face că, stimuli care nu necesită un răspuns fizic de tipul “luptă sau fugi” (precum examenele academice sau vorbitul în public), totuși sunt percepute ca amenințări și declanșează aceste reacții fiziologice puternice. Când stresul ia o formă continuată, impactul asupra organismului și mai ales asupra sistemului imunitar este considerabil. 

Cauzele stresului

Factorii de stres sunt acele circumstanțe pe care majoritatea oamenilor le-ar considera stresante, iar în funcție de durata acțiunii lor putem vorbi despre:

• factorii de stres acut (limitați în timp) ce se manifestă într-un mediu controlat și dispar odată cu încetarea evenimentului declanșator: vorbitul în public sau calculele aritmetice mental
• factori de stres natural (limitați în timp) ce apar în mod natural în mediul nostru și durează doar pentru perioada în care ne aflăm în acea situație stresantă: un examen academic
• secvențele de evenimente stresante care provoacă o serie de factori de stres și se vor atenua pe parcurs, în câțiva ani: un dezastru natural (cutremur, inundații etc.) ce ne poate afecta viața în mai multe moduri – pierderea unei persoane dragi sau a bunurilor
• factori de stres cronici ce ne forțează să ne restructurăm rolul social sau identitatea și a căror stabilitate este incertă (fie pot dispărea odată cu trecerea timpului, fie nu vor dispărea niciodată): un accident grav care rezultă într-o dizabilitate, cazul unui refugiat constrâns să plece din țara sa din cauza războiului
• factori de stres îndepărtați, experiențe traumatice care au avut loc cu mult timp în urmă, dar care continuă să afecteze negativ din cauza sechelelor lor emoționale și cognitive de lungă durată: abuzuri sexuale în copilărie, experiența războiului

Impactul stresului asupra sistemului imunitar

Între stres și sistemul imunitar există o relație complexă. Sistemul nostru imunitar “știe” când suntem stresați din cauza muncii, familiei, finanțelor sau evenimentelor curente. Scutul de apărare al organismului este sensibil la stresul psihologic, mai ales dacă este cronic.

În ultimii 30 de ani, au fost realizate peste 300 de studii privind stresul și imunitatea, iar acestea au arătat că provocările psihologice generează modificări evidente la nivelul anumitor caracteristici ale răspunsului imun.

Răspunsurile biologice la circumstanțele stresante depind în mare măsură de evaluările personale și subiective ale acelor circumstanțe și de răspunsurile cognitive și emoționale la acestea.

În această privință, multe studii au analizat răspunsul persoanelor la diferite circumstanțe stresante într-o anumită perioadă de timp. Accentul a fost pus atât pe situații mai dificile, cum ar fi un divorț sau falimentul companiei pe care o administrează o persoană, cât și pe factori de stres minori, precum primirea unei amenzi de circulație sau efectuarea curățeniei în casă. În acest fel s-a constatat că impactul stresului asupra sistemului imunitar este diferit în funcție de timpul de acțiune al factorilor stresori.

Stresul pe termen scurt și imunitatea

Având în vedere că stresul are rol adaptativ, ne punem întrebarea dacă acesta are efecte benefice specifice. Și se pare că are.

Cercetările arată că stresul pe termen scurt (care durează de la câteva minute și la câteva ore) are un impact pozitiv asupra sistemului imunitar. S-a constatat că acesta poate determina sistemul imunitar să producă un răspuns inflamator, care poate fi temporar benefic pentru combaterea germenilor.

Stresul cronic și imunitatea

Cel care afectează în mod negativ organismul uman este stresul cronic (cu o durată mai lungă de timp). În această situație, răspunsul imunologic este suprimat. Stresul cronic poate produce niveluri mai mari de cortizol (hormonul stresului) decât cele normale.

Potrivit unor studii recente, nivelurile ridicate de cortizol împiedică răspunsul antiinflamator al organismului, ceea ce determină infecții continue. Dacă inflamația este persistentă și larg răspândită, poate crește nivelul colesterolului din sânge și cauza boli cronice. Acesta este doar unul dintre numeroșii factori de risc în relația complexă dintre stres și inimă, de exemplu.

Cum combatem stresul

Iată câteva moduri de a lupta împotriva stresului pentru o stare mentală mai bună și un corp mai sănătos:

• relațiile sociale – este posibil ca în situațiile stresante să simțim nevoia de a ne izola, însă tocmai în acele momente avem cea mai mare nevoie de a interacționa cu ceilalți. O discuție cu persoanele apropiate ajută la diminuarea stresului.
• modificarea perspectivei negative – înlocuirea gândurilor negative de genul “Nimic nu merge așa cum am planificat” cu gânduri pozitive precum “Este bine că am găsit soluții, chiar dacă planificarea a fost alta” este de mare folos. Foarte utilă este și consultarea unui psihoterapeut pentru a învăța mai multe tehnici eficiente de combatere a gândurilor negative.
• plimbări în natură – deconectarea de agitație și zgomot ne ajută să ne detașăm de probleme. Lipsa de stimuli exteriori ajută creierul să se relaxeze. S-a arătat că o plimbare de 90 de minute în natură reduce activitatea creierului și gândurile gândurile negative repetitive.
• exercițiile fizice – 30 de minute de sport în fiecare zi ne ajută să luăm focusul de pe problemele actuale și să ne concentrăm asupra corpului și respirației.
• muzica și cântatul reprezintă un factor de diminuare a stresului. Cercetările arată că atât ascultarea cât și cântatul unor melodii ajută la scăderea nivelului de cortizol din organism.

Ingrediente sinergice pentru susținerea sistemului imunitar și diminuarea stresului

Suplimentele naturale pot completa cu succes eforturturile noastre în diminuarea stresului, ajutând organismul să treacă cu brio de momentele stresante ale zilei și susținând eficient sistemul imunitar.

Unele dintre cele mai importante și eficiente ingrediente naturale în gestionarea stresului provin din așa numitele plante adaptogene. Adaptogenii pot fi plante, fructe, flori, rădăcini, ciuperci non-toxice ai căror compuși echilibrează organismului, ajutând–l să facă față factorilor de stres interni și externi, fie ei fizici, chimici sau biologici. Adaptonic este un astfel de supliment alimentar pe bază de plante adaptogene. Rhodiola, cunoscută și ca “rădăcina de aur”, are efect revigorant asupra trupului și minții, iar împreună cu ginsengul siberian și  schizandra – bogată în uleiuri esențiale, vitamine și minerale – susține adaptarea organismului la stres și la efort fizic.

De asemenea, cercetările arată că plante precum sunătoarea sau roinița au efecte benefice în diminuarea stresului, stimularea sistemului imunitar și inducerea stării de bine.

Sunatoarea conține uleiuri volatile, flavonoide, betacaroten, acizi organici, colina, rezine și fitonocide. Grație acestor compuși extractul standardizat de sunătoare are efecte calmante în perioadele de tensiune nervoasă, atenuează anxietatea și reprezintă o variantă sănătoasă pentru  menținerea unui nivel scăzut de stres. Totodată, susține somnul profund și superior calitativ.

Comprimatele din ingrediente 100% naturale de griffonia, passiflora, roiniță și sunătoare, optim dozate, sunt special conceput ca ajutor în stări de stres, depresie ușoară si moderată, anxietate, tulburari nervoase, hiperactivitate. Pe de o parte, extractul de griffonia determină secreţia serotoninei care induce stări de optimism, mulţumire, bucurie, pe de altă parte, grație conţinutului substanţei naturale 5-HTP acționează la fel de eficient precum antidepresivele sintetice și poate îmbunătăți starea de spirit, ajutând la inducerea stării de calm și relaxare.

Mixul de valeriană, roiniţă și passiflora are efecte de liniștire și calmare. Suplimentele cu această compoziție redau starea de bine a psihicului și senzaţia de echilibru, fără a crea dependenţă. De asemenea, conţinutul de vitamine B, calciu și magneziu, întăresc și hrănesc organismul.

Provocările lumii moderne și viteza cu care se schimbă lucrurile creează premisele pentru numeroase situații și medii stresante, ce pun presiune considerabilă pe sistemul nostru imunitar. Este tot mai dificil pentru fiecare dintre noi să menținem echilibrul în viețile noastre, să facem mișcare regulat, să ne luăm pauze suficiente, să ne asigurăm o dietă sănătoasă din care să ne luăm toți nutrienții de care avem nevoie și să avem grijă să ținem stresul sub control. Suplimentele alimentare din plante sunt, în acest sens, o soluție complementară și la îndemână pentru a menține starea de bine a organismului în momentele dificile din viață.

Sănătate! La 100%.