Unul dintre aspectelele cheie când vine vorba despre tratamente curative și susținerea organismului cu ajutorul suplimentelor alimentare este biodisponibilitatea.
Ce este biodisponibilitatea?
Pe scurt, biodisponibilitatea înseamnă măsura eficacității terapeutice a unui produs farmaceutic. Mai exact, biodisponibilitatea este o măsură a ratei și fracțiunii din doza inițială a unui medicament sau supliment care ajunge cu succes la destinația sa, manifestându-și astfel efectul terapeutic. Astfel, aceasta reprezintă cantitatea și viteza cu care un ingredient activ este absorbit în organism.
Biodisponibilitatea are trei caracteristici importante, care permit ca un anumit produs farmaceutic sau un supliment sa aiba eficacitate maximă, și anume:
- cât din ingredientul activ este cedat – în funcție de forma farmaceutică a produsului (comprimate, siropuri, uleiuri, pulbere sau spray), este posibil ca, din diverse motive, ingredientul activ să nu fie cedat integral în organism
- cât din ingredientul activ al produsului este absorbit de organism – sunt multe situații în care, în funcție de diverși factori, organismul nostru nu absoarbe integral acel ingredient
- cât din acest ingredient ajunge la locul de acțiune unde își manifestă efectul terapeutic.
Pentru o imagine și mai clară, este important de menționat ca biodisponibilitatea este o parte integrantă farmacocineticii. Farmacocinetica este studiul mișcării medicamentului prin organism și este adesea reprezentată de acronimul ABCD, care înseamnă:
- administrare (A) – se referă la calea și dozarea unui medicament. Calea de administrare și doza unui medicament sau supliment au un impact semnificativ atât asupra ratei, cât și asupra gradului de biodisponibilitate. De exemplu, pentru un medicament cu biodisponibilitate relativ scăzută, este necesară o doză mai mare pentru a atinge pragul minim de concentrație efectivă. Totodată, modificarea căii de administrare necesită și o modificare a dozei.
- biodisponibilitate (B).
- clearance (C) – este forma activă a unui medicament care este eliminat din sistemul circulator. Acesta este măsurat prin rata de eliminare a medicamentului raportat la concentrația acestuia.
- distribuție (D) – măsoară cât de larg poate călători un medicament în compartimentele fluide ale corpului. Practic, distribuția este o măsură a ratei și gradului de eliberare a unui medicament în diferitele compartimente ale corpului.
Factori ce influențează biodisponibilitatea
Biodisponibilitatea unui medicament poate fi influențată atât de variabile intrinseci, cât și de variabile extrinseci.
Intrinsec, biodisponibilitatea unui medicament poate fi afectată de etapele metabolice necesare pentru ingredientul activ al produsului, fiziologia umană, calea de administrare a produsului și locul de absorbție a acestuia.
Variabilele extrinseci includ interacțiunile cu alimentele consumate cât și interacțiunile cu alte medicamentele administrate.
Astfel, factorii care influențează biodisponibilitatea ar putea fi împărțiți în trei categorii principale:
- factori fiziologici – aici ne putem referi la starea de boală, vârsta sau anumite stări fiziologice particulare
- farmaceutici – sunt factori care țin de ingredientul sau ingredientele active ale unui produs fitoterapic sau medicament
- factori tehnologici – se referă la forma farmaceutică în care este preparat produsul (sirop, comprimate, pulbere etc.), în funcție de ce nevoile fiecăruia dintre noi
Ținând cont de faptul că asupra factorilor fiziologici nu se poate interveni, pentru o disponibilitate ridicată, se intervine constant asupra celorlalte categorii. De aceea, atât produsele fitoterapice cât și medicamentele se găsesc sub diferite forme.
Cel mai des le găsim sub formă de comprimate, pulbere, siropuri sau spray. Putem găsi același ingredient sub forme farmaceutice și chiar niveluri de concentrație diferite. Deasemenea, în ceea ce privește fitoterapia, sunt dezvoltate formule conținând mai multe ingrediente sinergice.
Dacă pentru o afecțiune acută avem nevoie de un efect imediat, nu același lucru putem spune despre o afecțiune care necesită acțiune îndelungată. Astfel, pentru o afecțiune acută este bine să administrăm ingredientul activ sub o formă cu acțiune cât mai rapidă. De exemplu, în situația unei simple răceli, pentru ameliorarea afecțiunii de la nivelul gâtului folosim un spray, administrând ingredientul activ direct pe zona afectată. Prin administrarea soluției terapeutice direct pe zona afectată, ingredientul activ se distribuie uniform pe acea zonă, fiind absorbit imediat. În acest fel, acesta își manifestă efectul terapeutic în cel mai scurt timp, nivelul de biodisponibilitate fiind cât mai ridicat.
În ceea ce privește o afecțiune pentru care ingredientul trebuie să acționeze o perioadă mai îndelungată de timp, atunci ar trebui să luăm în calcul variantele ingredientelor sub formă de comprimate. Aceste forme farmaceutice sunt administrate pentru ca ingredientul activ să acționeze constant pentru o perioadă mai îndelungată de timp, nivelul de biodisponibilitate fiind același pe toată perioada cedării în organism a ingredientului.
Să luăm exemplul vitaminei C.
Aceasta poate fi găsită: Vitamina C Naturală, din extracte naturale standardizate, dar și vitamina C de sinteză (obținută industrial prin sinteză chimică). În esență, pare că vorbim despre aceeași vitamină, însă, din punct de vedere a biodisponibilității, studiile au demonstrat că vitamina C obținută din extracte naturale standardizate este net superioară vitaminei C de sinteză. Explicația fiind aceea că, vitamina C naturală nu este un compus molecular individual, ci, mai degrabă, un complex biologic a cărui acţiune depinde de mai multe variabile. Mai exact, extractele naturale de vitamina C conțin și alți compuși care ajută considerabil la absorbția vitaminei în organism. Studiile au arătat că acei compuși esențiali sunt bioflavonoidele, care acționează ca antioxidanți asupra vitaminei C. Așadar, chiar dacă vitamina C este o substanță sensibilă care oxidează foarte ușor, bioflavonoidele blochează oxidarea, permițându-i astfel să fie absorbită de către organism în cantitate maximă.
Pentru o acțiune rapidă și în situații care implică o urgență, de exemplu, administrarea vitaminei C naturală sub formă de pulbere este, de departe, cea mai optimă variantă. Vitamina C are solubilitate mare, iar odată dizolvată în apă, va avea eficacitate maximă fiind absorbită imediat în sistemul circulator și manifestându-și efectul terapeutic fără întârziere. În acest caz, biodisponibilitatea este maximă.
Deși vitamina C are solubilitate mare, ceea ce este favorabil pentru absorbția și distribuția rapidă în organism, aceasta nu are totuși și o remanență mare, fiind eliminată destul de ușor. Din acest motiv, pentru situația în care dorim un efect terapeutic în care concentrația de vitamina C să fie aceeași pe o perioadă mai mare de timp, este de preferat administrarea formelor fitoterapice cu eliberare treptată a ingredientului în organism, în speță formele retard. Formulele retard au fost dezvoltate tocmai pentru ca ingredientul activ să fie cedat treptat, iar concentrația de vitamina C să fie aceeași pe o perioadă mai îndelungată.
Rolul biodisponibilității
Plecând de la definiția cea mai simplă a biodisponibilității și anume – cantitatea maximă pe care organismul este capabil să o absoarbă, indiferent de cantitatea de medicament administrată – observăm că aceasta are un rol foarte important în ceea ce privește capacitatea de a determina cea mai adecvată cale de administrare, doza sau concentrația care trebuie administrată cât și perioada sau timpul de administrare a unui medicament sau supliment.
Toți acești factori diferă de la o persoana la alta în funcție de o multitudine de variabile – vârstă, nivelul de afecțiune, stare fiziologică particulară etc. Astfel, stabilirea dozelor cele mai adecvate este critică pentru rezultatele urmărite. De exemplu, o doză antimicrobiană care nu poate menține o anumită concentrație necesară în sistemul circulator pentru un efect terapeutic bun, ar putea eșua să trateze infecția și poate contribui chiar la rezistența antimicrobiană. Pe de altă parte, stabilirea unei doze prea mari ar putea duce la intoxicație.
Așa că este necesar să se aprecieze relevanța biodisponibilității în fiecare produs farmaceutic sau fitoterapic și interacțiunea acestuia cu pacientul, atunci când se ia în considerarea administrarea unui produs de aest fel.
Pentru a se adapta nevoilor, diversitatea produselor fitoterapice și nu numai continuă să se extindă, iar biodisponibilitatea servește pentru a crește eficiența acestora, oferind putere de acțiune precisă, în conformitate cu organismul și nevoile sale.
Sănătate! La 100%.
