Cuprins:
1. Ce este digestia?
2. Care sunt etapele digestiei?
3. Cât de importantă este digestia ?
4. Care sunt semnele unei digestii lente?
5. Cum controlează corpul nostru procesul digestiv ?
6. Cât poate să dureze digestia alimentelor?
7. Care sunt afecțiunile sistemului digestiv ?
8. Care sunt cele mai comune simptome ale afecțiunilor de la nivelul sistemului digestiv?
9. Ce putem face pentru a avea o digestie ușoară?
10. Ce fel de alimente ar trebui să alegem pentru a avea o digestie ușoară?
11. Ce fel de alimente trebuie să evităm?
12. Cum ne pot ajuta suplimentele naturale să avem o digestie ușoară?
13. Digestia cu ajutorul suplimentelor naturale
Sănătatea noastră generală este influențată de sănătatea sistemului digestiv mai mult decât credem.
Buna funcționare a sistemului digestiv înseamnă buna funcționare a organismului.
Alimentele prăjite sau consumul de alcool ne pot provoca un disconfort digestiv temporar.
Excesele pot cauza probleme pe termen lung cu efecte majore.
Deloc de neglijat este și impactul pe care stresul îl are asupra digestiei. Sistemul nervos și cel digestiv funcționând interdependent.
Sistemul gastrointestinal are propria sa rețea de neuroni, a cărei activitate este extrem de importantă pentru buna funcționare a organismului.
Denumit „al doilea creier”, el este sensibil la factorii stresori care pot genera probleme digestive.
Ce este digestia?
Digestia este un proces fiziologic complex prin care alimentele consumate sunt descompuse în substanțe mai simple, astfel încât acestea să poată fi absorbite și utilizate de către organism.
Acest proces este esențial pentru asigurarea aportului de substanțe nutritive necesare pentru funcționarea normală a organismului.
Procesul de digestie începe în momentul în care alimentele sunt introduse în gură și se desfășoară pe parcursul întregului sistem digestiv. Prin acest proces complex este asigurat aportul de substanțe nutritive necesare organismului.
Enzimele, acizii și alte substanțe implicate în proces joacă roluri cheie în descompunerea alimentelor în compuși mai mici, ușor absorbabili.
Digestia îndeplinește mai multe funcții absolut esențiale pentru buna funcționare a organismului:
Absorbția nutrienților
Digestia descompune alimentele în substanțe nutritive mai simple, cum ar fi aminoacizi, acizi grași și glucoză, care pot fi absorbite în sânge prin pereții intestinului și transportate către celulele organismului.
Furnizarea energiei
Substanțele nutritive absorbite sunt utilizate pentru a furniza energie pentru funcțiile vitale ale organismului, precum și pentru activitățile zilnice.
Susținerea creșterii și reparării
Nutrienții obținuți din alimente sunt esențiali pentru creștere, dezvoltare și repararea celulelor și țesuturilor.
Reglarea homeostaziei
Digestia contribuie la menținerea echilibrului intern (homeostazia) prin absorbția și distribuția adecvată a substanțelor nutritive, precum și eliminarea reziduurilor.
Imunitate și protecție
Sistemul digestiv joacă, de asemenea, un rol important în protecția organismului împotriva agenților patogeni prin secreția de substanțe antimicrobiene și prin implicarea sistemului imunitar localizat în mucoasa intestinală.
Care sunt etapele digestiei?
Digestia implică mai multe etape care au loc în diferite părți ale sistemului digestiv.
Aceste etape asigură transformarea alimentelor în substanțe mai simple, care pot fi absorbite și utilizate de către organism pentru a susține viața și funcțiile sale.
Fiecare parte a sistemului digestiv joacă un rol esențial în acest proces complex.
Masticația
Este prima etapă a procesului digestiei, în care alimentele sunt introduse în gură și măcinate de dinți.
Saliva este secretată de glandele salivare și conține enzime, precum amilaza salivară, care începe descompunerea carbohidraților.
Deglutiția (înghițirea)
Alimentele măcinate și amestecate cu saliva formează un bol alimentar, care este înghițit și coboară în esofag prin mișcările peristaltice ale acestuia.
Esofagul
Mișcările peristaltice ale esofagului propulsează bolul alimentar către stomac.
Stomacul
Bolul alimentar ajunge în stomac, unde este supus acțiunii acidului gastric și a enzimelor digestive, cum ar fi pepsina.
Alimentele sunt transformate într-un lichid gros numit chil.
Intestinul subțire
Chilul eliberat din stomac este amestecat cu secrețiile din pancreas și ficat, care conțin enzime digestive.
Aici are loc descompunerea finală a nutrienților în substanțe absorbabile.
Nutrienții, cum ar fi aminoacizii, acizii grași și glucoza, sunt absorbiți prin pereții intestinali în sânge.
Absorbția
Substanțele nutritive absorbite în sânge sunt transportate către celulele corpului pentru a furniza energie și pentru alte funcții fiziologice.
Intestinul gros
Resturile alimentare neprelucrate ajung în intestinul gros, unde se continuă absorbția apei și a unor substanțe nutritive.
În cele din urmă, se formează fecalele.
Eliminarea
Fecalele sunt stocate în rect și eliminate prin anus în timpul defecației.
Cât de importantă este digestia ?
Esențială, dat fiind faptul că avem nevoie de hrană pentru a susține organismul și a duce o viață cât mai sănătoasă și energică.
Sistemul digestiv transformă alimentele pe care le consumăm în formele lor cele mai simple, cum ar fi glucoza (zaharurile), aminoacizii (care alcătuiesc proteinele) sau acizii grași (care alcătuiesc grăsimile).
Alimentele descompuse sunt apoi absorbite în fluxul sanguin din intestinul subțire.
Nutrienții sunt transportați către fiecare celulă din organism.
Corpul nostru folosește zaharuri, aminoacizi, acizi grași și glicerol pentru a construi substanțele de care avem nevoie.
Un întreg sistem stă la baza procesării alimentelor consumate pentru a absorbi nutrienții.
Sistemul digestiv începe în cavitatea bucală, se continuă în stomac, după care ajunge în intestinul subțire.
Mai departe spre celelalte organe, cum ar fi bila, pancreasul, ficatul și intestinul gros.
Sistemul digestiv este practic un tub muscular lung de până la 10 metri lungime, cu organe digestive atașate pe parcurs.
Apoi, există un rezervor mare de microorganisme în intestinul gros și, într-o măsură mai mică, în restul sistemului nostru digestiv.
Se estimează că 100 de trilioane de astfel de microorganisme, reprezentând peste 500 de specii diferite, locuiesc în fiecare intestin normal și sănătos și constituie ceea ce numim microflora.
Pare un paradox că trăim cu un număr atât de ridicat de bacterii, însă ele nu doar că nu ne îmbolnăvesc, ci din contră ne sunt de folos.
Bacteriile din intestine țin sub control agenții patogeni, ajută digestia și absorbția nutrienților și contribuie la funcția imunitară.
Tipurile exacte de bacterii sunt specifice fiecărei persoane.
Factorii care influențează tipul de bacterii din sistemul digestiv includ zona în care locuim, condiții de sănătate și medicamente consumate.
Un număr tot mai mare de dovezi științifice sugerează că putem trata și chiar preveni unele boli prin alimentație și suplimente naturale ce conțin anumite tipuri de bacterii vii.
Care sunt semnele unei digestii lente?
Digestia lentă are diverse cauze și vine însoțită de diferite semne și simptome, care pot varia de la o persoană la alta.
Prezența acestora nu indică întotdeauna o problemă medicală gravă.
Disconfort abdominal
Se manifestă ca o senzație de plenitudine, umflare sau senzație de greutate în zona abdominală.
Aceasta se poate datora fie digestiei incomplete, fie consumului excesiv de alimente și a acumulării de gaze.
Gaze și flatulență excesivă
Digestia lentă a carbohidraților și fermentația excesivă în intestin a alimentelor pot duce la balonare și eliminare frecventă a gazelor.
Acnee și probleme ale pielii
Digestia incompletă a nutrienților poate avea repercusiuni și asupra sănătății pielii, cauzând acnee sau alte probleme specifice.
Scaune neregulate sau constipație
Deshidratarea, lipsa de fibre, funcționarea deficitară a mușchilor intestinali pot duce la un tranzit intestinal lent și dificultăți în eliminarea scaunelor.
Oboseală și lipsă de energie
Senzația persistentă de oboseală și lipsă de energie poate fi corelată și cu absorbția insuficientă a nutrienților esențiali.
Halena neplăcută
Fermentația excesivă în sistemul digestiv poate duce la respirația cu miros neplăcut.
Probleme de concentrare și memorie
Lipsa nutrienților necesari pentru funcționarea normală a creierului, refluxul gastric sau arsurile la stomac pot impacta funcțiile cognitive, în speță capacitatea de concentrare și memoria.
Reflux gastric sau arsuri la stomac
Digestia lentă a alimentelor poate provoca senzație de arsură în partea superioară a abdomenului sau a esofagului și reflux gastric.
Greață și disconfort după masă
O senzație de greață sau disconfortul după consumul de alimente poate fi rezultatul unei digestii incomplete sau lente.
Creștere în greutate sau dificultăți în pierderea în greutate
Absorbția ineficientă a nutrienților esențiali contribuie și la menținerea cu dificultate a unei greutăți sănătoase.
Cum controlează corpul nostru procesul digestiv ?
In ansamblu, procesul digestiv este fin reglat printr-o combinație de semnale nervoase și hormonale, care sunt activate de stimuli precum alimentele, senzații sau presiunea din sistemul digestiv.
Semnalele circulă în tractul gastro-intestinal înainte și înapoi către creier.
Faza cefalică
Avem nervi care ne conectează sistemul nervos central – creierul și măduva spinării – cu sistemul digestiv și controlează unele funcții digestive.
Simțuri precum vederea, mirosul și gustul pot declanșa un răspuns anticipat al sistemului nervos central.
Acest răspuns declanșează activitatea glandelor salivare pentru a începe procesul de digestie în cavitatea bucală.
De exemplu, atunci când vedem sau simțim miros de mâncare, creierul nostru trimite un semnal care determină glandele salivare să „ne lase gura apă” pentru a ne pregăti să mâncăm.
Faza gastrică
Alimentele sunt mărunțite mecanic în cavitatea bucală.
Cu ajutorul dinților se acționează în mod mecanic asupra alimentelor, făcându-le astfel mai ușor de digerat.
Saliva conține enzime care încep apoi descompunerea carbohidraților.
Faza intestinală
Odată ajunse în stomac, alimentele sunt amestecate cu sucul gastric.
Aici, enzimele și acidul gastric ajuta la descompunerea alimentelor în fragmente mai mici.
Enzimele pancreatice și bila conținute de ficat contribuie la descompunerea alimentelor în substanțe nutritive, care pot fi absorbite de către intestinul subțire.
Substanțele nutritive, precum aminoacizii, acizii grași și glucoza, sunt absorbite în sânge prin pereții intestinului subțire și sunt transportate către diverse organe ale corpului.
Control nervos
Sistemul nervos enteric (SNE) este una dintre cele trei componente ale sistemului nervos autonom (vegetativ) formând o rețea de neuroni intrinsecă peretelui tractului gastrointestinal.
Când alimentele întind pereții tractului gastro-intestinal, nervii din interiorul acestora eliberează multe substanțe diferite care accelerează sau întârzie mișcarea alimentelor și producția de sucuri digestive.
Nervii trimit semnale pentru a controla acțiunile mușchilor intestinali de a se contracta și de a se relaxa pentru a împinge alimentele prin intestine.
SNE este localizat așadar în pereții tubului digestiv, rolul său fiind de a controla mișcarea musculară și secrețiile digestive.
El poate functiona independent sau în coordonare cu sistemul nervos central.
Pe de altă parte, activitatea organelor digestive este controlată de sistemul simpatic și parasimpatic, ce constituie sistemul nervos autonom.
De exemplu, sistemul parasimpatic stimulează secreția salivei și activitatea peristaltică.
Control hormonal
Celulele care căptușesc stomacul și intestinul subțire produc și eliberează hormoni care controlează funcționarea sistemul digestiv.
Acești hormoni îi spun corpului nostru când să facă sucuri digestive și trimit semnale creierului că ne este foame sau suntem sătui.
Pancreasul produce, de asemenea, hormoni care sunt importanți pentru digestie.
Hormoni precum gastrina, secretina și colecistokinin sunt eliberați în sânge în funcție de conținutul stomacului sau intestinelor, și acționează asupra organelor digestive pentru a regla secrețiile și mișcarea alimentelor.
Feedback mecanic și chimic
Organele digestive conțin receptori care detectează presiunea, pH-ul și compoziția chimică a alimentelor.
Aceste informații sunt transmise sistemului nervos și hormonal pentru a regla în mod adecvat procesul digestiv.
Cât poate să dureze digestia alimentelor?
Durata procesului de digestie a alimentelor poate varia în funcție de mai mulți factori, inclusiv tipul de alimente consumate, starea generală de sănătate a unei persoane și alte condiții individuale.
În medie, însă, se pot oferi estimări generale pentru diferitele etape ale digestiei:
Faza cefalică (în cavitatea bucală)
Aceasta poate dura de câteva minute până la o oră, în funcție de cât de mult timp își petrece persoana ingerând alimente și mestecându-le.
Faza gastrică (în stomac)
Alimentele rămân în stomac pentru aproximativ 2-4 ore.
Procesul de descompunere chimică începe aici, sub influența sucului gastric și a enzimelor digestive.
Faza intestinală (în intestinul subțire și gros)
Această fază poate dura între 4 și 6 ore sau chiar mai mult, în funcție de complexitatea alimentelor și de eficiența sistemului digestiv al persoanei.
Procesul de absorbție a substanțelor nutritive în sânge are loc în principal în intestinul subțire.
Este important de reținut că acestea sunt estimări generale și că durata digestiei poate varia semnificativ de la o persoană la alta.
Alimentele bogate în grăsimi și proteine pot avea nevoie de mai mult timp pentru a fi digerate decât carbohidrații simpli.
De asemenea, starea generală de sănătate, nivelul de hidratare și alte condiții individuale pot influența durata procesului digestiv.
Care sunt afecțiunile sistemului digestiv ?
Sistemul digestiv este un sistem complex, însă nu unul care funcționează întotdeauna fără probleme.
În unele cazuri, problema este genetică. În altele, sistemul imunitar atacă în mod eronat sistemul digestiv, provocând diverse probleme digestive.
Apoi, ceea ce mâncăm și modul în care mâncăm, poate, de asemenea, să afecteze sănătatea digestivă.
Afecțiunile comune ale sistemului digestiv includ:
Boala de reflux gastroesofagian
Este o afecțiune în care conținutul stomacului se întoarce în esofag, cauzând arsuri la stomac și disconfort.
Pe termen lung, poate duce la deteriorarea esofagului.
Ulcere gastroduodenale
Acestea sunt leziuni sau răni deschise care se dezvoltă în mucoasa stomacului sau a primului tronson al intestinului subțire, respectiv duodenul.
Ulcerele pot provoca durere, arsuri și sângerări.
Sindromul intestinului iritabil
Este o afecțiune cronică care afectează intestinul, caracterizată prin dureri abdominale, balonare, schimbări ale obiceiurilor intestinale și alte simptome digestive.
Boala inflamatorie intestinală
Include două afecțiuni principale, colita ulcerativă și boala Crohn, ambele caracterizate prin inflamație persistentă a tractului gastrointestinal.
Acestea pot provoca dureri abdominale, diaree și scădere în greutate.
Ciroza hepatică
Este o afecțiune în care țesutul sănătos al ficatului este înlocuit cu țesut cicatricial, afectând funcționarea normală a acestuia.
Ciroza poate fi cauzată de consumul excesiv de alcool, hepatită sau alte boli hepatice cronice.
Gută
Este o afecțiune asociată cu acumularea excesivă de acid uric în sânge, care se depune sub formă de cristale în articulații, dar și în tractul digestiv, cauzând durere și inflamație.
Calculi biliari
Acești calculi se formează în vezica biliară și pot obtura canalul biliar, cauzând durere acută în partea superioară a abdomenului și alte simptome asociate.
Constipația
Este o tulburare comună a sistemului digestiv caracterizată prin scaune rare, dificultăți în eliminarea fecalelor și disconfort abdominal.
Care sunt cele mai comune simptome ale afecțiunilor de la nivelul sistemului digestiv?
Afecțiunile sistemului digestiv pot manifesta multiple simptome, iar acestea pot varia în funcție de natura și severitatea problemei.
Durere abdominală
Durerea poate fi resimțită în diferite părți ale abdomenului, inclusiv în partea superioară sau inferioară, în jurul buricului sau în zona stomacului.
Arsuri la stomac și reflux acid
Boala de reflux gastroesofagian poate provoca arsuri la stomac, în special după mese sau noaptea.
Balonare și disconfort abdominal
Balonarea este adesea asociată cu acumularea excesivă de gaze în stomac sau intestin.
Schimbări ale obiceiurilor intestinale
Acestea pot lua forma scaunelor apoase frecvente (diaree) sau dificultăților în eliminarea scaunelor, respectiv scaune rare (constipație).
Alternanța dintre diaree și constipație reprezintă un simptom comun în sindromul intestinului iritabil.
Sângerare rectală
Poate indica o varietate de probleme, cum ar fi hemoroizii, ulcerele sau chiar cancerul colorectal.
Greață și vărsături
Greața și vărsăturile pot apărea ca răspuns la diverse afecțiuni, inclusiv infecții, ulcere sau boli inflamatorii.
Pierdere în greutate neintenționată
Scădere în greutate fără o cauză evidentă poate fi asociată cu afecțiuni cum ar fi boala inflamatorie intestinală sau cancerul.
Disconfort la înghițire
Poate indica probleme la nivelul esofagului, cum ar fi boala de reflux gastroesofagian sau stenoza esofagiană.
Stomac umflat sau dureros
Senzația de plenitudine sau disconfort poate indica diverse afecțiuni, inclusiv probleme la nivelul stomacului sau intestinului subțire.
Ce putem face pentru a avea o digestie ușoară?
O digestie sănătoasă este esențială pentru bunăstarea generală și poate fi influențată în mod semnificativ de alegerile alimentare și stilul de viață.
Iată câteva sfaturi care pot contribui la menținerea unei digestii ușoare:
Adoptarea unui ritm de mâncat relaxat
Mâncați încet, bucurându-vă de alimente.
Mestecarea îndelungată ajută la începerea procesului de digestie în cavitatea bucală și face mai ușoară descompunerea alimentelor în stomac.
Porții moderat de mici
Consumați alimente în cantități mai mici, dar mai frecvente, pentru a evita supraîncărcarea stomacului.
Astfel, sistemul digestiv nu este supus unei presiuni mari într-un interval scurt de timp.
Hidratare corespunzătoare
Consumul adecvat de apă este esențial pentru o digestie sănătoasă.
Apa ajută la menținerea elasticității și lubrifierii tractului digestiv, facilitând trecerea alimentelor prin sistem.
Fibre în dietă
Alimentele bogate în fibre, precum fructele, legumele, cerealele integrale și leguminoasele, contribuie la menținerea sănătății intestinale și promovează mișcarea regulată a intestinului.
Limitarea consumului de alcool și cafea
Consumul excesiv de alcool și cafea poate irita mucoasa stomacului și duce la disconfort.
În loc de o cafea tare, optați pentru ceaiuri mai ușoare și infuzii din plante.
Evitarea consumului excesiv de grăsimi și alimente picante
Alimentele grase și cele picante pot provoca disconfort gastric.
Alegeți variante alimentare mai ușoare și gătite sănătos pentru a sprijini procesul de digestie.
Exerciții fizice regulate
Activitatea fizică regulată poate îmbunătăți circulația sângelui și stimula mișcarea intestinală, contribuind astfel la o digestie sănătoasă.
Gestionarea stresului
Stresul poate afecta negativ sistemul digestiv.
Practicarea tehnicilor de gestionare a acestuia, cum ar fi yoga sau meditația, poate contribui la menținerea unui sistem digestiv sănătos.
Menținerea unui program regulat de mese
Mesele regulate pot ajuta la stabilizarea proceselor digestive și la menținerea unui ritm sănătos al tractului gastrointestinal.
Consultarea unui specialist
În cazul unor probleme persistente, consultați un medic sau un specialist în gastroenterologie pentru evaluare și sfaturi personalizate.
Ce fel de alimente ar trebui să alegem pentru a avea o digestie ușoară?
Alegerile alimentare pot juca un rol semnificativ în menținerea unei digestii sănătoase.
Alimentele ușor de digerat și echilibrate din punct de vedere nutrițional pot contribui la prevenirea disconfortului și la îmbunătățirea funcționării sistemului digestiv.
Fructe și legume
Bananele sunt ușor de digerat și conțin fibre solubile care pot ajuta la reglarea tranzitului intestinal.
Merele, consumate crude sau coapte, oferă fibre și enzime benefice pentru digestie.
Mazărea și morcovii sunt bogate în fibre și pot fi ușor de digerat.
Cereale integrale
Ovăzul integral furnizează fibre solubile care ajută la menținerea sănătății intestinale, iar quinoa este o sursă excelentă de proteine și fibre, fiind ușor de digerat.
Proteine ușor digerabile
Carnea albă (pui, curcan) reprezintă o sursă ușor digerabilă de proteine, iar peștele bogat în acizi grași omega-3, cum ar fi somonul, aduce beneficii suplimentare pentru sănătatea digestivă.
Produse lactate cu conținut redus de grăsimi
Iaurtul simplu conține probiotice, care susțin flora intestinală sănătoasă.
Brânza cu conținut redus de grăsimi poate fi o opțiune mai ușor de digerat comparativ cu variantele mai grase.
Leguminoase
Lintea și fasolea sunt surse bune de fibre și proteine și pot fi digerate în mod relativ ușor.
Alimente fermentate
Kefir, varză murată sunt alimente fermentate ce conțin probiotice pentru îmbunătățirea sănătății intestinale.
Ceaiuri din plante
Ceaiuri de mentă sau ghimbir pot avea proprietăți calmante pentru tractul digestiv.
Nuci și semințe
Migdalele și semințe de dovleac reprezintă surse bune de fibre și grăsimi sănătoase.
Ghimbir
Adăugarea ghimbirului în diferite preparate sau ceaiul de ghimbir poate ajuta la calmarea stomacului și a sistemului digestiv.
Este important de reținut că fiecare persoană poate reacționa diferit la anumite alimente, iar adaptarea dietetică poate necesita ajustări individuale.
Ce fel de alimente trebuie să evităm?
Evitarea anumitor alimente poate ajuta la menținerea unei digestii ușoare și la prevenirea disconfortului gastric.
Iată câteva tipuri de alimente care ar fi bine de evitat sau consumate cu moderație pentru a promova sănătatea digestivă:
Alimente grase
Alimentele bogate în grăsimi, precum fast food-ul, prăjelile și produsele de patiserie bogate în unt sau ulei, pot încetini digestia și pot cauza disconfort gastric.
Alimente picante
Condimentele iuți și alimentele extrem de picante pot irita mucoasa stomacului și pot agrava simptomele arsurilor la stomac sau refluxului gastroesofagian.
Produse lactate grase
Produsele lactate bogate în grăsimi, precum brânza grasă sau laptele integral, pot fi mai dificil de digerat pentru unele persoane.
Optați mai degrabă pentru variante cu un conținut scăzut de grăsimi sau alternative lactate.
Alcool
Consumul excesiv de alcool poate irita mucoasa stomacului și poate duce la inflamații ale tractului digestiv.
Limitarea consumului de alcool ajută la menținerea unei digestii sănătoase.
Cafea și băuturi acidulate
Cafeaua și băuturile acidulate pot stimula producția de acid gastric și pot agrava simptomele arsurilor la stomac.
Ceaiurile din plante în schimb ar fi opțiuni mai blânde.
Ciocolată
Ciocolata conține cofeină și grăsimi, care pot relaxa sfincterul esofagian inferior și pot contribui la refluxul gastroesofagian.
Alimente rafinate și bogate în zahăr
Alimentele cu conținut ridicat de zahăr și cele procesate pot perturba echilibrul florei intestinale și contribui la probleme digestive.
Legume
Anumite legume, cum ar fi varza, broccoli sau conopida, pot cauza producție excesivă de gaze și pot duce la balonare.
Fructe acide
Fructele foarte acide, precum citricele, pot irita mucoasa stomacului.
Ca atare e bine ca ele să fie consumate cu moderație.
Mâncăruri foarte condimentate
Mâncărurile cu multe arome sau condimente puternice pot irita stomacul și crea disconfort digestiv.
Este recomandat să observați cum reacționează corpul la diferite alimente și să faceți ajustări în funcție de nevoile individuale.
Cum ne pot ajuta suplimentele naturale să avem o digestie ușoară?
Suplimentele naturale pot fi o opțiune benefică pentru a susține o digestie sănătoasă.
Probiotice
Suplimentele cu probiotice conțin bacterii benefice care susțin echilibrul florei intestinale.
Acestea pot ajuta la prevenirea disconfortului abdominal, a gazelor și a tulburărilor digestive.
Enzime digestive
Enzimele digestive ajută la descompunerea alimentelor în nutrienți mai mici și mai ușor de absorbit.
Suplimentele cu enzime digestive pot fi utile în special pentru persoanele care au probleme cu digestia sau care suferă de insuficiență enzimatică.
Fibre solubile
Suplimentele de fibre solubile, cum ar fi psyllium sau inul, contribuie la menținerea sănătății intestinale, la reglarea tranzitului și prevenirea constipației.
Ghimbir
Ghimbirul are proprietăți antiinflamatorii și poate ajuta la calmarea mucoasei stomacului.
Poate fi consumat sub formă de supliment sau adăugat în alimentație sub formă de ceai de ghimbir.
Menta
Uleiul de mentă poate ajuta la relaxarea mușchilor din tractul digestiv și poate calma simptomele disconfortului gastric.
Poate fi benefic pentru persoanele care suferă de sindromul intestinului iritabil.
Curcuma/ Turmericul
Are proprietăți antiinflamatorii și antioxidante, iar suplimentele pe bază de curcumină pot contribui la reducerea inflamației în tractul digestiv.
Aloe vera
Aloe vera are proprietăți antiinflamatorii, ajutând la calmarea mucoasei intestinale.
Ulei de pește
Acizii grași omega-3 din uleiul de pește au beneficii antiinflamatorii și pot contribui la sănătatea generală a sistemului digestiv.
Digestia cu ajutorul suplimentelor naturale
O dietă sănătoasă este, desigur, absolut necesară pentru o viață cât mai sănătoasă.
Această dietă generică ar putea să nu fie cea mai bună opțiune în cazul persoanelor cu probleme digestive.
Stilul de viață sedentar, obiceiurile alimentare necorespunzătoare și lipsa exercițiilor fizice favorizează apariția problemelor digestive.
Una dintre cele mai răspândite fiind sindromul colonului iritabil.
Simptomele comune includ reflux de acid, constipație, balonare, greață, durere în abdomen, inflamație și diaree.
În cazul persoanelor care suferă permanent de astfel de probleme, recomandarea generală este să aibă grijă la alimentație.
Totuși, nu toate alimentele, fie ele și sănătoase, pot fi ușor de digerat.
Pentru a susține digestia, un impact benefic îl au suplimentele naturale, ce se regăsesc sub diferite forme: capsule, comprimatele sau ceaiuri.
Formulele naturale acționează pentru a combate sau ameliora simptomele în majoritatea cazurilor afecțiunilor digestive, inclusiv în cazul colonului iritabil.
Ceaiurile pe bază de plante medicinale sunt cele mai cunoscute și căutate soluții pentru problemele sistemului digestiv.
Efectele benefice ale unor plante precum mușețelul, gălbenelele, anghinare, sunătoarea, ghimbirul, menta, păpădia sunt cunoscute încă din cele mai vechi timpuri.
Pentru susținerea sănătoasă a sistemului digestiv și a tractului intestinal este recomandat ceaiul digestiv de mușețel sau ceaiul de mentă.
În cazul durerilor la nivelul stomacului sau a intestinelor, o cană de ceai de mușețel sau de mentă, după fiecare masă, ajută la calmarea acestora și la reducerea stărilor de balonare.
Uneori, zilele încărcate la birou sau situația în care suntem pe drumuri și mâncăm pe fugă cer o alternativă naturală mai la îndemână.
În astfel de momente, pentru a preveni tulburările digestive, sunt eficiente și de ajutor suplimentele sub formă de capsule.
Capsulele vegetale EnzimDigest conțin o doză ridicată de pancreatină, 9 enzime digestive naturale, extract de bilă bovină și ghimbir, iar acestea împreună acționează benefic asupra digestiei, absorbției de vitamine și minerale.
Menține PH-ul fiziologic la nivel gastric, controlează apetitul și reduce manifestările intoleranțelor alimentare.
Sărbătorile de peste an sunt întotdeauna un prilej de bucurie și conectare cu familia și prietenii în jurul meselor încărcate.
Bucătăria românească este extrem de apetisantă.
Tentația de a consuma prea mult deodată sau de nu mai ține cont de restricții este greu de ținut în frâu.
Excesul alimentar afectează mai ales funcționarea ficatului și bilei, însă formula naturală Heparepar poate restabili echilibrul interior.
Formula din extracte standardizate, ce conține 19 ingrediente active, dozate optim pentru eficiență terapeutică maximă.
Un hepatoprotector puternic și complex cu triplă acțiune.
Heparepar protejează ficatul și ajută la detoxifierea acestuia, stimulează metabolismul grăsimilor din ficat, regenerează celulele hepatice și favorizează producția de bilă.
Extractele de Armurariu și Anghinare susțin sănătatea ficatului.
Mixul de ciuperci susține sistemul imunitar, spirulina redă tonusul și vitalitatea.
Ingredientele naturale care compun această formulă, luate singular, au beneficii asupra organismului, însă odată ce se îmbină, beneficiile aduse organismului cresc exponențial.
Tot în categoria suplimentelor naturale eficiente pentru susținerea unei digestii sănătoase se află și comprimatele gastrice pe bază de plante, calciu și magneziu.
Un comprimat de 3 ori pe zi contribuie la funcționarea normală a enzimelor digestive, protejează mucoasa gastrică.
Această formulă este recomandată ca adjuvant în gastrită, ulcer, balonare, reflux și hiperaciditate.
O bună sănătate digestivă permite organismului să descompună în mod corespunzător alimentele și să absoarbă nutrienții.
Pentru a asigura această sănătate digestivă de regulă e nevoie de ceva mai mult decât o creștere a consumului de fibre prin ajustări alimentare și de eliminarea obiceiurilor nesănătoase.
Ritmul de viață alert, stresul, imposibilitatea de a urmări îndeaproape aportul de nutrienți și nevoile curente ale organismului fac aproape necesar apelul la suplimente alimentare.
Și nu este nimic greșit atâta timp cât vorbim de produse naturale din ingrediente atent ales și create după formule validate științific.
Sănătate la 100%.
