Impactul stresului asupra sistemului digestiv

Cuprins:

1. Ce este stresul și cum ne poate influența acesta ?
2. Care este legatura dintre sistemul nervos și sistemul digestiv?
3. Cum se manifestă această interdependență în viața de zi cu zi?
4. Care sunt principalele funcții ale sistemului nervos intrinsec?
5. Cum afectează stresul sistemului digestiv
6. Cum putem afla dacă problemele noastre digestive sunt cauzate de stres?
7. Ce alimente pot agrava simptomele digestive atunci când suntem stresați?
8. Când ar trebui să consultăm un medic în legătură cu problemele digestive cauzate de stres?
9. Cum reducem stresul și ne menținem sănătatea digestivă ?
10. Cât de eficiente sunt exercițiile fizice în reducerea stresului și îmbunătățirea sănătății digestive?
11. Aportul suplimentelor naturale în susținerea digestiei și diminuarea stresului

Sistemul nervos și sistemul digestiv, cu precădere intestinul, se află într-o interdependență mai mare decât am fi tentați să credem.

Acestea sunt conectate și comunică în mod constant.

Ba mai mult, s-a arătat că există mai multe celule nervoase în intestin decât în întreaga măduvă a spinării.

Doar gândul la mâncare poate determina stomacul să producă sucuri digestive, iar gândul de a susține o prezentare în fața unui public numeros poate provoca constipație sau un disconfort intestinal.

Intestinul este controlat parțial de sistemul nervos central din creier și de măduva spinării.

În plus, are propria sa rețea de neuroni în mucoasa sistemului gastrointestinal, cunoscută sub numele de sistem nervos intrinsec.

Această relație directă face ca sistemul nostru gastrointestinal să fie sensibil la emoții și la stres.

De fapt, sistemul nervos din intestin este atât de important, încât unii cercetători consideră intestinul un al doilea creier.

Sistemul nervos intrinsec (enteric), împreună cu milioanele sale de celule nervoase, reglează procesele digestive precum:

• înghițirea
• eliberarea de enzime pentru a descompune alimentele
• clasificarea alimentelor ca nutrienți sau deșeuri.

Ce este stresul și cum ne poate influența acesta ?

Stresul este modul în care organismul nostru reacționează la situațiile care ne fac să ne simțim provocați, amenințați sau copleșiți.

Este situația de tip „luptă sau fugi”, care determină eliberarea de hormoni de stres, precum adrenalina și cortizolul.

Acești hormoni ajută organismul să facă față amenințării percepute prin creșterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale și a rezervelor de energie.

Există mai multe tipuri de stres:

Stresul acut este stresul pe termen scurt care provine din evenimente sau situații specifice, cum ar fi un termen limită la serviciu sau un ambuteiaj în trafic.

Stresul cronic este stresul pe termen lung care provine din situații continue, respectiv un loc de muncă dificil, probleme financiare sau o boală cronică.

Stresul acut episodic este reprezentat de episoade frecvente de stres acut, care afectează adesea persoanele cu un stil de viață haotic sau pe cele care își fac griji în mod frecvent.

Eustresul este un tip de stres pozitiv care motivează și concentrează energia.

Este sentimentul avut atunci când planificăm o petrecere sau începem activitatea la un nou loc de muncă.

Stresul ne afectează pe două paliere:

Din punct de vedere fizic, poate avea un impact asupra mai multor sisteme din organism.

De exemplu, există un risc mai ridicat ca sistemul cardiovascular să dezvolte hipertensiune arterială, infarct miocardic și accident vascular cerebral dacă rămâne într-o stare de ritm cardiac și tensiune arterială ridicată pentru prea mult timp.

Răspunsul sistemului imunitar este, de asemenea, slăbit, ceea ce face ca organismul să fie mai susceptibil la infecții și boli.

Sistemul muscular poate suferi tensiune musculară, ceea ce poate duce la dureri de cap, migrene și dureri musculare.

Sistemul digestiv poate fi și el afectat, manifestând simptome precum dureri de stomac, diaree, constipație și o înrăutățire a unor afecțiuni precum sindromul colonului iritabil.

La nivelul sistemului endocrin, pot apărea dezechilibre hormonale, metabolice, reproductive sau ale stării de spirit.

Din punct de vedere psihologic, stresul afectează funcția cognitivă, ducând la probleme de memorie, concentrare și capacitate de luare a deciziilor.

De asemenea, afectează bunăstarea emoțională, provocând creșterea anxietății, a depresiei, a iritabilității și a schimbărilor de dispoziție.

Din punct de vedere comportamental, stresul poate duce la modificări ale apetitului, ale tiparelor de somn și ale interacțiunilor sociale, cu o probabilitate crescută de abuz de substanțe (alcool, droguri) ca mecanism de coping.

Stresul pe termen lung poate avea consecințe destul de grave asupra sănătății.

Acesta crește riscul de a dezvolta boli cronice precum diabetul, bolile cardiovasculare și tulburările autoimune.

Există, de asemenea, un risc crescut de tulburări de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea, depresia și tulburarea de stres posttraumatic.

În general, stresul prelungit poate duce la scăderea calității vieții și la reducerea speranței de viață.

Care este legatura dintre sistemul nervos și sistemul digestiv?

Legătura dintre sistemul nervos și sistemul digestiv este una complexă și importantă pentru menținerea echilibrului organismului.

Sistemul nervos central controlează toate lucrurile pe care le face organismul.

Acesta are două diviziuni principale care impactează sistemul digestiv:

Sistemul nervos simpatic

Pregătește corpul pentru răspunsurile de „luptă sau fugi”. În situații stresate, acesta reduce fluxul sanguin către organele digestive, încetinește peristaltismul și scade secrețiile digestive, astfel încât să poată trimite mai mult sânge către mușchi și organele vitale.

Sistemul nervos parasimpatic

În special prin intermediul nervului vag, încurajează activitățile de „odihnă și digestie”.

Ajută sistemul digestiv prin creșterea fluxului sanguin către tractul gastrointestinal, stimularea peristaltismului și creșterea secrețiilor digestive.

Așadar, sistemul nervos și sistemul digestiv, cu precădere intestinul, sunt conectate și comunică în mod constant.

Ba mai mult, s-a arătat că există mai multe celule nervoase în intestin decât în întreaga măduvă a spinării.

Doar gândul la mâncare poate determina stomacul să producă sucuri digestive, iar gândul de a susține o prezentare în fața unui public numeros poate provoca constipație sau un disconfort intestinal.

Intestinul este controlat parțial de sistemul nervos central din creier și de măduva spinării.

În plus, are propria sa rețea de neuroni în mucoasa sistemului gastrointestinal, cunoscută sub numele de sistem nervos intrinsec.

De fapt, sistemul nervos din intestin este atât de important, încât unii cercetători consideră intestinul un al doilea creier.

Acesta este format dintr-o rețea complexă de neuroni încorporați în mucoasa tractului gastrointestinal, de la esofag până la anus.

Sistemul nervos intrinsec reglează diverse funcții digestive, cum ar fi peristaltismul (mișcarea alimentelor prin tractul gastrointestinal), secreția de enzime și fluxul sanguin.

Această relație directă face ca sistemul nostru gastrointestinal să fie sensibil la emoții și la stres.

Adesea numită axa intestin-creier, relația directă dintre ele arată cum aceste două sisteme comunică între ele în ambele direcții.

Nervul vag este principala cale de comunicare între intestin și creier.

Acesta trimite informații despre sistemul digestiv către creier și viceversa.

Hormonii intestinali, precum grelina și colecistochinina, sunt eliberați în fluxul sanguin și pot influența funcția cerebrală, inclusiv semnalele de foame și sațietate, iar țesutul limfoid asociat intestinului comunică cu creierul prin intermediul mediatorilor imuni.

Astfel, inflamația din intestin poate afecta funcția cerebrală și viceversa.

Ba mai mult, bacteriile intestinale produc neurotransmițători (cum ar fi serotonina) și alți metaboliți care pot afecta funcția și comportamentul creierului.

Cum se manifestă această interdependență în viața de zi cu zi?

Între sistemul nervos și cel digestiv există o interdependență care se materializează prin diverse procese fiziologice și psihologice, afectând modul în care digerăm alimentele, răspundem la stres și ne menținem sănătatea generală.

Probleme digestive induse de stres

În situațiile stresante sau anxiogene, sistemul nervos simpatic este activat, ceea ce duce la un răspuns de tip „luptă sau fugi”.

Acest lucru poate încetini digestia, poate provoca crampe la stomac și poate duce la afecțiuni precum sindromul colonului iritabil.

Mulți oameni se confruntă cu diaree sau constipație în timpul perioadelor de stres din cauza modificării motilității intestinale.

Fluturi” în stomac

Înainte de un eveniment important, cum ar fi o prezentare în fața unui public sau un examen, sistemul nervos răspunde prin creșterea nivelului de adrenalină.

Acest lucru poate provoca senzația de „fluturi” în stomac, demonstrând conexiunea intestin – creier în plină acțiune.

Mâncatul emoțional

Sistemul digestiv poate fi influențat de starea dumneavoastră emoțională.

De exemplu, stresul sau depresia pot duce la modificări ale apetitului, determinându-vă să mâncați mai mult sau mai puțin decât de obicei.

Răspunsul creierului la stres poate modifica nivelul hormonilor intestinali, afectând semnalele de foame și sațietate.

Mâncatul conștient

Atunci când mâncați într-un mediu relaxat, sistemul nervos parasimpatic este activat, favorizând funcțiile de „odihnă și digestie”.

Acest lucru poate spori digestia, îmbunătăți absorbția nutrienților și preveni probleme precum indigestia și balonarea.

Senzații intestinale

Termenul „senzație intestinală” evidențiază modul în care emoțiile și sănătatea intestinală sunt legate.

Bacteriile intestinale produc neurotransmițători, cum ar fi serotonina, care pot influența starea de spirit și bunăstarea emoțională.

Tulburările în microbiota intestinală pot duce la modificări ale dispoziției și ale funcției cognitive.

Somnul și digestia

Un somn de proastă calitate poate afecta sistemul nervos și, în consecință, sistemul digestiv.

Lipsa somnului poate crește nivelul de stres, poate perturba motilitatea intestinală și poate duce la probleme digestive.

Invers, problemele digestive pot afecta calitatea somnului, creând un cerc vicios.

Exercițiile fizice

Activitatea fizică regulată stimulează sistemul nervos parasimpatic, îmbunătățind digestia și reducând stresul.

De asemenea, exercițiile fizice promovează o motilitate intestinală sănătoasă și pot atenua simptomele constipației.

Endorfinele eliberate în timpul exercițiilor fizice pot îmbunătăți starea de spirit și bunăstarea generală, aducând beneficii suplimentare sănătății digestive.

Programarea meselor

Mâncatul la intervale regulate ajută la sincronizarea ritmurilor circadiene ale organismului, care sunt reglementate de sistemul nervos.

Tiparele neregulate de alimentație pot perturba aceste ritmuri, ceea ce duce la disconfort digestiv și probleme metabolice.

Mesele sociale

Împărtășirea meselor cu alte persoane poate avea un impact pozitiv asupra digestiei.

Interacțiunile sociale promovează relaxarea, activând sistemul nervos parasimpatic, care susține digestia eficientă și absorbția nutrienților.

Care sunt principalele funcții ale sistemului nervos intrinsec?

Sistemul nervos intrinsec joacă un rol important în sănătatea digestivă zilnică și în bunăstarea generală.

Acesta este creierul personal al intestinului nostru, gestionând totul din momentul în care sunt ingerate alimentele și până sunt eliminate.

Digestie ușoară și regularitate

Sistemul nervos intrinsec asigură o digestie optimă.

Acesta controlează contracțiile musculare ritmice cunoscute sub numele de peristaltism, care deplasează alimentele prin tractul digestiv.

În acest fel, se asigură că alimentele sunt descompuse și că substanțele nutritive sunt absorbite eficient.

Secreție optimă de enzime și hormoni

Sistemul nervos intrinsec reglează procesul de eliberare a sucurilor gastrice necesare pentru digestie.

Acesta se asigură că enzimele și acizii gastrici sunt secretați în cantitățile potrivite, ajutând la descompunerea alimentelor și la absorbția substanțelor nutritive.

În acest fel, este prevenit disconfortul digestiv, indigestia și balonarea, făcând mesele mai plăcute.

Flux sanguin echilibrat

În timpul digestiei, sistemul nervos intrinsec crește fluxul sanguin către intestin pentru a susține absorbția nutrienților.

Acest lucru înseamnă că, după o masă, corpul își concentrează resursele asupra sistemului digestiv, motiv pentru care poate apărea acea senzație de moleșeală.

Apoi, acesta reduce fluxul sanguin atunci când intestinul este inactiv, permițând organismului să prioritizeze alte funcții.

Reflexe locale receptive

Intestinul are propriul set de reflexe gestionate de sistemul nervos intrinsec.

De exemplu, atunci când mâncăm, acesta răspunde eliberând enzimele și hormonii necesari, ajustând contracțiile musculare pentru a procesa eficient alimentele.

Aceste reflexe se asigură că fiecare parte a procesului digestiv are loc la momentul potrivit, menținând sistemul digestiv sincronizat.

Barieră intestinală puternică și apărare imunitară

Sistemul nervos intrinsec ajută la menținerea unei bariere intestinale puternice, esențială pentru a menține substanțele nocive și agenții patogeni în afara fluxului sanguin.

Reglează joncțiunile strânse dintre celulele intestinale și modulează răspunsurile imune pentru a menține intestinul sănătos.

Această funcție este determinantă pentru prevenirea infecțiilor și a inflamațiilor, contribuind la sănătatea imunitară generală.

Relația armonioasă cu microbiota intestinală

Intestinul găzduiește trilioane de bacterii, cunoscute în mod colectiv sub numele de microbiota intestinală.

Sistemul nervos intrinsec interacționează cu aceste bacterii, contribuind la menținerea unui echilibru sănătos.

Această relație este indispensabilă pentru digestie, funcția imunitară și chiar pentru starea generală de spirit.

O microbiotă intestinală bine echilibrată, susținută de sistemul nervos intrinsec, poate îmbunătăți nivelul de energie, claritatea mentală și sentimentul general de bunăstare.

Managementul senzațiilor și al durerii

Sistemul nervos intrinsec conține neuroni senzoriali care detectează schimbările din interiorul intestinului.

Acești neuroni trimit semnale către creier, generând senzații precum sațietatea sau durerea.

În acest fel, organismul poate răspunde în mod corespunzător la ceea ce se întâmplă în tractul digestiv, respectiv ajustarea obiceiurilor alimentare atunci când e nevoie.

Legătura dintre stres și digestie

Senzația de fluturi în stomac înainte de un eveniment important se datorează sistemului nervos intrinsec care comunică cu creierul.

Axa intestin – creier arată că stările emoționale și psihologice pot avea un impact asupra digestiei.

Gestionarea stresului prin tehnici de relaxare, exerciții fizice și o alimentație sănătoasă poate ajuta la menținerea acestui echilibru, prevenind problemele digestive legate de stres.

Cum afectează stresul sistemului digestiv

Viteza cu care se produc schimbări în lumea noastră contemporană, abundența stimulilor și a informațiilor este copleșitoare, iar sistemul nervos nu reușește să se adapteze atât de repede.

Această presiune conduce la stări de anxietate, neliniște, nervozitate, premisele pentru stresul pe termen lung și cu consecințe nefaste asupra sănătății generale.

Sistemul digestiv este sensibil la impactul stresului

Toate procesele digestive pe care sistemul nervos enteric (intrinsec) le reglează sunt afectate de pe urma acestuia.

Cercetările arată că stresul are o influență puternică asupra contracției colonului și motilității gastrice.

Chiar și factori minori de stres, precum condusul în traficul aglomerat sau gândurile negative, duc la o creștere a sensibilității gastrice și a colonului.

În cazuri precum refluxul esofagian, factorii de stres pot crește simptomele arsurilor la stomac.

Chiar dacă stresul nu afectează direct refluxul esofagian, probabilitatea de a simți un reflux ca și arsuri la stomac crește considerabil.

Stresul poate afecta sistemul digestiv în multe feluri.

Situațiile care declanșează răspunsul tipic “luptă sau fugi” impactează sistemul digestiv prin:

• creșterea acidului din stomac (ceea ce poate duce la indigestie)
• senzație de greață
• spasme la nivelul esofagului
• diaree sau constipație.

În situații mai grave, stresul poate provoca o scădere a fluxului de sânge și oxigen către stomac, crampe, un dezechilibru al bacteriilor intestinale și inflamație.

Aceste simptome se pot dezvolta în continuare tulburări gastrointestinale precum:

• sindromul intestinului iritabil
• ulcerul peptic
• boala inflamatorie intestinală
• boala de reflux gastroesofagian.

Mulți factori biologici, sociali sau psihologici contribuie la dezvoltarea unei tulburări gastrointestinale funcționale.

Totuși, numeroase studii au sugerat că stresul joacă un rol negativ important.

Relația dintre stres și suferința gastrointestinală este complexă și bidirecțională: stresul poate declanșa și agrava durerea gastrointestinală sau alte simptome și invers.

Cum putem afla dacă problemele noastre digestive sunt cauzate de stres?

În cazul în care credeți că stresul ar putea fi cauza problemelor dumneavoastră digestive, există câteva măsuri simple ce pot fi luate.

În primul rând, țineți un jurnal al simptomelor.

Acest lucru vă poate ajuta să depistați orice tipare.

Asigurați-vă că notați când apar problemele digestive, cât de grave sunt și orice factori potențiali declanșatori, cum ar fi nivelul de stres, dieta, activitatea fizică și tiparele de somn.

De asemenea, căutați orice legătură între perioadele stresante, cum ar fi termenele limită la serviciu sau conflictele personale și apariția sau agravarea simptomelor.

De asemenea, este important să vă evaluați nivelul de stres.

Puteți utiliza instrumente de autoevaluare sau chestionare și impactul potențial al acestuia asupra sănătății.

Practicarea tehnicilor de conștientizare sau de relaxare, cum ar fi respirația profundă, meditația sau yoga, poate fi, de asemenea, benefică.

Totodată este important să discutați cu un medic despre simptomele digestive și nivelul de stres.

Astfel puteți descoperi dacă există o legătură între ele.

Un gastroenterolog poate exclude alte cauze potențiale ale problemelor digestive prin teste precum endoscopia, colonoscopia sau studiile imagistice.

De asemenea, medicul ar putea sugera efectuarea unor teste medicale mai aprofundate.

Acestea ar putea include teste de cortizol pentru a verifica dacă există hormoni de stres crescuți, examinarea golirii gastrice sau teste de motilitate pentru a evalua sistemul digestiv și teste de alergii și intoleranță pentru a identifica orice probleme legate de alimente care ar putea contribui la simptome.

În plus, poate fi util să discutați cu un psiholog despre gestionarea eficientă a stresului și a anxietății.

Schimbarea stilului de viață poate avea, de asemenea, un impact pozitiv.

Exercițiile fizice regulate, un somn adecvat și o dietă echilibrată pot îmbunătăți atât stresul, cât și digestia.

Eliminarea potențialelor alimente declanșatoare vă poate ajuta să vedeți dacă simptomele se ameliorează, deoarece stresul poate agrava uneori efectele anumitor alimente asupra sistemului digestiv.

Totodată, este important să urmăriți tiparele pe termen lung.

Observați cum se schimbă simptomele și nivelurile de stres în timp.

Stresul cronic ar putea duce la probleme digestive mai persistente, în timp ce stresul acut ar putea cauza probleme temporare.

Încercați o abordare holistică a sănătății, analizând modul în care alte aspecte ale vieții, cum ar fi relațiile sociale, munca și sănătatea fizică, afectează nivelul de stres și sănătatea digestivă.

Ce alimente pot agrava simptomele digestive atunci când suntem stresați?

Mâncărurile picante

Mâncărurile picante pot irita stomacul și intestinele, ducând la arsuri la stomac, indigestie și dureri abdominale.

Capsaicina, compusul care induce căldură în ardeii iuți, poate crește motilitatea intestinală și poate agrava tulburările gastrointestinale atunci când sunteți stresați.

Mâncărurile grase și cele prăjite

Alimentele bogate în grăsimi și cele prăjite sunt dificile pentru digestie și pot încetini procesul digestiv.

Acest lucru duce adesea la balonare, gaze și disconfort, mai ales dacă stresul vă afectează deja intestinul.

Astfel de alimente pot declanșa, de asemenea, simptome în afecțiuni precum sindromul colonului iritabil (IBS).

Cofeina

Cafeaua, ceaiul și băuturile energizante cresc producția de acid gastric, putând provoca arsuri la stomac și reflux gastric.

Cofeina poate stimula, de asemenea, mișcările intestinale, ceea ce ar putea exacerba diareea.

Limitarea cofeinei în perioadele stresante poate ajuta la prevenirea agravării simptomelor digestive.

Alcoolul

Poate irita mucoasa stomacului și crește producția de acid, ceea ce duce la gastrită și reflux acid.

De asemenea, perturbă echilibrul bacteriilor intestinale și afectează integritatea barierei intestinale.

Stresul poate amplifica aceste efecte negative, făcând ca problemele digestive să fie mai pronunțate.

Băuturile carbogazoase

Apele gazoase pot provoca balonare și gaze din cauza bulelor care se extind în stomac, ducând la disconfort.

Stresul poate accentua sensibilitatea în tractul digestiv, agravând aceste simptome.

Produsele lactate

Dacă aveți intoleranță la lactoză sau sunteți sensibil la lactate, consumul de lapte, brânză și produse similare poate duce la balonare, gaze și diaree.

Stresul poate agrava simptomele intoleranței la lactoză, făcând mai dificilă digerarea acestor alimente.

Alimentele procesate

Conțin adesea aditivi, conservanți și îndulcitori artificiali care pot irita sistemul digestiv.

Bogate în zaharuri rafinate și grăsimi nesănătoase, alimentele procesate pot încetini digestia, ceea ce duce la balonare și disconfort, mai ales în timpul stresului.

Produse alimentare bogate în fibre

Deși, în general, sunt bune pentru digestie, alimentele bogate în fibre pot provoca balonare și gaze dacă sunt consumate în cantități mari, în special atunci când sistemul digestiv este stresat.

Alimente precum fasolea, lintea, broccoli și cerealele integrale ar trebui consumate cu moderație dacă tind să vă agraveze simptomele.

Dulciurile și zahărul

Alimentele bogate în zahăr pot provoca vârfuri și scăderi rapide ale nivelului de zahăr din sânge, contribuind la disconfortul digestiv.

De asemenea, zahărul hrănește bacteriile intestinale dăunătoare, ceea ce duce la un dezechilibru și exacerbează simptome precum balonarea și gazele.

Îndulcitorii artificiali

Sorbitolul și aspartamul pot fi greu de digerat de către organism, ceea ce duce la balonare, gaze și diaree.

Aceste simptome pot fi mai pronunțate pe fondul stresului, întrucât acesta afectează modul în care organismul procesează alimentele.

Glutenul

Pentru cei cu sensibilitate la gluten sau boală celiacă, consumul de gluten poate provoca probleme digestive severe, inclusiv balonare, diaree și dureri abdominale.

Stresul poate agrava aceste simptome, așa că este important să evitați alimentele care conțin grâu, orz și secară, în perioadele stresante.

Când ar trebui să consultăm un medic în legătură cu problemele digestive cauzate de stres?

Dacă problemele digestive, precum balonarea, gazele, durerile abdominale sau modificările obiceiurilor intestinale, persistă mai mult de câteva săptămâni, în ciuda eforturilor de a gestiona stresul și dieta, este timpul să consultați un medic.

Este necesară asistență medicală imediată dacă aveți simptome severe, cum ar fi durere abdominală intensă, vărsături, sânge în scaun sau pierdere inexplicabilă în greutate, deoarece acestea ar putea indica afecțiuni subiacente grave care necesită un diagnostic și un tratament prompt.

Problemele digestive care au un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi, determinându-vă să lipsiți de la serviciu sau să nu puteți dormi, justifică, de asemenea, o vizită la un medic.

Stresul cronic și problemele digestive vă pot scădea calitatea vieții și pot necesita intervenție medicală.

Dacă medicamentele fără prescripție medicală, schimbările de dietă și tehnicile de gestionare a stresului nu reușesc să vă amelioreze simptomele, un medic vă poate ajuta să identificați cauzele care stau la baza acestora și să vă recomande tratamente sau medicamente mai eficiente.

Dacă există afecțiuni preexistente, repectiv sindromul colonului iritabil, boala inflamatorie intestinală sau alte tulburări gastrointestinale și dacă stresul exacerbează simptomele, este esențial să discutați cu medicul pentru a vă ajusta planul de tratament în consecință.

Atunci când problemele digestive sunt însoțite de anxietate severă, depresie sau stres cronic, se impune, de asemenea, o abordare combinată a tratamentului care implică atât îngrijire medicală, cât și psihologică.

Un istoric familial de boli gastro-intestinale, cum ar fi cancerul colorectal, boala celiacă sau boala Crohn, combinat cu simptome digestive persistente sau severe, determină necesitatea unei evaluări pentru a exclude aceste afecțiuni.

Medicul ar putea recomanda analize de sânge, de scaun, endoscopie, colonoscopie sau studii imagistice, pentru a identifica cauza principală a simptomelor.

Obținerea unui diagnostic corect este esențială pentru un tratament eficient.

Cum reducem stresul și ne menținem sănătatea digestivă ?

Există mai multe lucruri pe care le putem face pentru a reduce stresul și pentru a îmbunătăți sănătatea intestinală.

Practicarea tehnicilor generice de gestionare a stresului, cum ar fi exercițiile fizice regulate, socializarea, somnul suficient sau relaxarea, pot reduce semnificativ nivelul acestuia.

Alături de acestea, putem susține sănătatea digestivă urmând o dietă mai sănătoasă.

Asta ar însemna mese și gustări regulate și sănătoase pe tot parcursul zilei și încercarea de a nu sări peste niciuna.

Acest lucru ajută la atenuarea simptomelor sindromului de colon iritabil, reflux acid, constipație, balonare sau crampe stomacale.

Mâncatul regulat ajută la prevenirea poftelor.

Poftele ne fac să mâncăm într-un ritm alert, iar asta are repercusiuni digestive.

Pe de altă parte, înfometarea deliberată, alimentația insuficientă sau dezechilibrată nutrițional, crește semnificativ riscul problemelor digestive.

O dietă precară calitativ și cantitativ reduce diversitatea sănătoasă a bacteriilor intestinale, de exemplu.

Alte modalități pentru îmbunătățirea digestiei și reducerea nivelului de stres:

• reducerea consumului de băuturi alcoolice și a zahărului (prea mult zahăr poate provoca un dezechilibru între bacteriile din stomac)
• consumul unei cantități adecvate de apă asigură funcționarea normală a tractului intestinal
• ajustarea aportului de fibre – scăderea sau creșterea fibrelor din cereale integrale, fructe, legume și alte surse de alimente
• creșterea aportului de alimente care promovează sănătatea digestivă, cum ar fi cele bogate în probiotice sau alimente care ajută
• organismul să producă enzime digestive – pot fi de mare ajutor suplimentele alimentare din extracte naturale pentru îngrijirea sistemului digestiv

Cât de eficiente sunt exercițiile fizice în reducerea stresului și îmbunătățirea sănătății digestive?

Prin declanșarea eliberării de endorfine, denumite adesea hormoni „de bine”, exercițiile fizice pot contribui la ameliorarea stresului și la îmbunătățirea stării de spirit.

Activitatea fizică regulată reduce nivelul hormonilor de stres, cum ar fi cortizolul și adrenalina, ceea ce duce la o stare de spirit mai calmă și la un răspuns fiziologic redus la stres.

Exercițiile fizice pot îmbunătăți semnificativ calitatea și durata somnului.

Un somn mai bun contribuie la scăderea nivelului de stres, un somn deficitar exacerbând adesea sentimentele de anxietate și tensiune.

Activități precum yoga și pilates pun accentul pe legătura dintre mișcarea fizică și controlul respirației, promovând relaxarea și reducând stresul.

Aceste exerciții îmbunătățesc, de asemenea, atenția, ajutându-vă să rămâneți concentrați și, astfel, să vă faceți mai puține griji.

Exercițiile de grup sau sporturile în echipă oferă interacțiune socială, ceea ce reprezintă o modalitate excelentă de a reduce stresul.

La nivel fiziologic, exercițiile fizice promovează mișcările regulate ale intestinului prin stimularea mușchilor tractului gastrointestinal, prevenind constipația și îmbunătățind digestia generală.

Activitatea fizică crește fluxul sanguin către organele digestive, îmbunătățind absorbția nutrienților și eficiența digestivă.

Menținerea unei greutăți adecvate prin exerciții fizice regulate poate preveni și ameliora multe probleme digestive, cum ar fi refluxul gastric, prin reducerea presiunii asupra stomacului.

De asemenea, sportul regulat reduce inflamația din organism, inclusiv din intestin, ajutând la prevenirea tulburărilor digestive și la îmbunătățirea sănătății intestinelor.

Diferite tipuri de exerciții fizice oferă beneficii specifice.

Activitățile aerobice precum mersul pe jos, alergarea, înotul și ciclismul sunt excelente pentru sănătatea cardiovasculară.

Acestea pot reduce stresul și pot îmbunătăți funcția digestivă prin creșterea circulației sângelui și eliberarea de endorfine.

Antrenamentul de forță, respectiv ridicarea de greutăți sau efectuarea de exerciții cu greutatea corporală, ajută la reducerea stresului și la îmbunătățirea sănătății fizice generale, inclusiv a sănătății digestive, prin dezvoltarea musculaturii și îmbunătățirea ratei metabolice.

Yoga și pilates se concentrează pe flexibilitate, echilibru și respirație controlată, ceea ce le face deosebit de benefice pentru reducerea stresului și îmbunătățirea sănătății intestinale.

Aceste exerciții îmbunătățesc conexiunea minte-corp și promovează relaxarea.

Antrenamentul în intervale de intensitate ridicată (HIIT), care presupune scurte reprize de exerciții intense urmate de perioade de odihnă, poate fi foarte eficient în îmbunătățirea condiției fizice, reducerea stresului și promovarea unei digestii sănătoase prin creșterea ratei metabolice și îmbunătățirea sensibilității la insulină.

Se recomandă cel puțin 30 de minute de exerciții fizice moderate în majoritatea zilelor din săptămână.

Consecvența este esențială pentru a profita de beneficiile pe termen lung asupra reducerii stresului și sănătății digestive.

Este important să vă ascultați corpul și să nu exagerați, deoarece exercițiile fizice excesive pot duce la creșterea stresului și pot avea un impact negativ asupra sănătății digestive.

Hidratarea și menținerea unei diete echilibrate sunt esențiale pentru a vă susține rutina de exerciții fizice, pentru a asigura o sănătate digestivă optimă și pentru bunăstarea generală.

Aportul suplimentelor naturale în susținerea digestiei și diminuarea stresului

Când vine vorba de sănătatea sistemului digestiv, suplimentele joacă un rol important în susținerea acestuia.

Ele pot ajuta la tratarea problemelor intestinale, cum ar fi sindromul colonului iritabil sau boala inflamatorie a intestinului.

Numeroase plante sunt benefice organismului, susținând atât sistemul digestiv cât și sistemul nervos, iar unele dintre ele acționează în mod direct asupra sistemului digestiv.

Întrucât există o corelație puternică între stres și tulburările digestive, prin diminuarea stresului acționăm preventiv și curativ deopotrivă asupra sistemului digestiv.

Când problema principală ține de reactivitatea ridicată, avem la îndemână formule antistres puternice.

Grație unor ingrediente precum ginseng siberian, sunătoare, roiniță, passiflora, griffonia, schisandra și a mixului variat de vitamine și minerale, aceste suplimente reprezintă un aliat de încredere în lupta contra stresului și diminuarea efectelor acestuia asupra organismului în general și a sistemului nervos și digestiv în special.

Detenso Calm este un produs cu ingrediente naturale în doze optime, conceput ca ajutor în stări de neliniște, nervozitate, iritabilitate datorate stresului cotidian.

Sunătoarea are efect calmant în perioadele de tensiune nervoasă, reduce comportamentul agresiv, susține capacitatea de rezistență la stres datorită reducerii nivelului de cortizol – hormonul stresului.

Roinița ajută la inducerea relaxării, stării de bine și a confortului psihic.

Este benefică pentru scăderea simptomelor asociate stresului.

Passiflora sau Floarea-pasiunii este una dintre cele mai cunoscute plante pentru linștire și calmare, ce redă starea de bine a psihicului și senzația de echilibru.

Este eficientă în reducerea stărilor de teamă nejustificată. 5-HTP-ul extras din planta de Griffonia susține secreția serotoninei, considerat ”hormonul fericirii” și îmbunătățește starea de spirit.

Adaptonic este un supliment alimentar formulat pentru a susține organismul în perioade de stres și epuizare.

Conținând ingrediente naturale precum Rhodiola Rosea, Ginseng Siberian și Schisandra, acest produs ajută la creșterea rezistenței fizice și mentale.

Rhodiola Rosea este recunoscută pentru capacitatea sa de a îmbunătăți starea de spirit și de a reduce oboseala mentală, în timp ce Ginsengul Siberian contribuie la stimularea sistemului imunitar și la creșterea energiei.

Schisandra este un adaptogen eficient care ajută la protejarea organismului împotriva stresului oxidativ.

Prin sinergia acestor ingrediente, Adaptonic sprijină menținerea echilibrului emoțional și fizic, promovând astfel o stare generală de bine în perioadele solicitante.

Magneziu Citrat, sub formă de capsule vegetale, reduce hormonii de stres (adrenalina).

Cantitatea de magneziu de care are nevoie corpul uman este mai crescută în perioadele de expunere la stres emoțional, întrucât acest mineral se elimină în mod accelerat din organism în perioadele stresante.

Lipsa acestuia poate duce la apariția stărilor de tensiune, a problemelor de concentrare, de atenție și memorare, la oboseală și chiar la apariția anxietății.

De asemenea, magneziul are efect de scădere a acidității, protejând mucoasa esofagului, stomacului și duodenului de acțiunea acidă a sucului gastric.

Magneziul este un antiacid cu acțiune intensă, rapidă și de durată relativ scurtă; acționează asupra mușchilor din interiorul aparatului digestiv, astfel încât are o acțiune directă asupra digestiei.

Dezechilibrul sistemului digestiv se traduce printr-o varietate de simptome, precum arsuri gastrice, balonări, hiperaciditate.

Disconfortul cauzat de astfel de simptome poate fi diminuat cu ajutorul suplimentelor naturale.

Complex gastric are în compoziție magneziu, calciu și ulei de mentă.

Împreună contribuie la funcționarea normală a enzimelor digestive, protejează mucoasa gastrică, reduc disconfortul cauzat de modificarea acidității gastrice și contribuie la menținerea apetitului în limite normale.

De asemenea, una-două căni de ceai de sunătoare sunt indicate în afecțiuni simple ale sistemului digestiv, precum balonările, și în afecțiuni complexe precum gastrite și ulcer.

Sunătoarea conține uleiuri volatile, flavonoide, acizi organici, taninuri, rezine, colina, betacaroten și fitoncide, care, printre altele, susțin eficient sănătatea sistemului digestiv.

În tandem cu extractul de coada-șoricelului și obligeana, sunătoarea asigură protecția gastrică, fiind recomandate împreună în afecțiuni digestive sub formă de ceai gastric.

Pentru o bună funcționare a sistemului digestiv și stimularea secreției biliare, suplimente cu acțiune complexă, precum EnzimDigest, pot fi de mare ajutor, având totodată acțiune multiplă.

Cu o doză ridicată de pancreatină și 9 tipuri de enzime digestive naturale, extract de bila bovină și ghimbir, acest supliment ajută la descompunerea alimentelor și transformarea lor în energie, la resorbția vitaminelor și procesarea grăsimilor, la creșterea motilității intestinale, prevenind constipația, dar și la combaterea acumulărilor de gaze intestinale.

Această acțiune variată se traduce într-o mai bună funcționare a sistemului digetiv.

Mușețelul, salvia și menta sunt alte plate ale căror compuși suțin o digestie optimă, mențin sănătatea stomacului și buna funcționare a intestinului.

Conținutul de matricarină și matricină, flavonoizi, glucozide, fitosteroli și acizi grași face din mușețel un eficient antispatistic, antiinflamator și antialergic, având un efect pozitiv atât asupra sistemului digestiv, cât a reducerii stresului prin efectul calmant.

Ceaiul digestiv este recomandat în colici și colite, gastrite, pentru a combate greața, vărsăturile și balonarea.

Ca măsură de prevenție în perioadele dificile, marcate de agitație, tensiune și stres, sau pentru a susține organismul în lupta sa cu anumite afecțiuni, suplimentele din extracte naturale standardizate constituie un aliat de încredere, la îndemână și binefăcător.

 

Resurse:

https://caps.byu.edu/stress-and-the-digestive-system 

https://www.everydayhealth.com/wellness/united-states-of-stress/how-stress-affects-digestion/ 

https://www.health.harvard.edu/newsletter_article/stress-and-the-sensitive-gut