fbpx

Ficatul face atât de multe lucruri cruciale pentru sănătatea generală, încât în unele culturi este văzut ca cel mai important organ din corpul uman. Este supranumit şi cea mai complexă uzină a organismului, îndeplinind peste 500 de funcții indispensabile vieții. Una dintre cele mai importante funcții ale ficatului este descompunerea alimentelor și transformarea lor în energie. Apoi, el preia substanțele potențial dăunătoare care sunt fie produse de corp, fie preluate de organism și le fac inofensive. De asemenea, joacă un rol vital în combaterea infecțiilor, în special a infecțiilor care apar în intestin.
Ficatul este ca o bandă elastică. Munceşte din greu și poate duce mult abuz, dar până în punctul în care cedează, exact ca o bandă elastică care se întinde până se rupe.
Să vedem cum facem să nu ajungem însă acolo.

Funcţiile ficatului şi ale bilei

Ficatul şi bila fac parte din ceea ce se numeşte sistemul hepatobiliar, alături de vezica biliară şi căile biliare. Toate acestea sunt implicate în foarte multe procese esenţiale la nivelul corpului.  
Ficatul este cel mai greu organ din corp și unul dintre cele mai mari. Cântărește în jur de 1.8 kg, în cazul bărbaţilor şi 1.3 kg, în cazul femeilor. Este situat în porțiunea dreaptă sus a abdomenului, sub coaste, și este responsabil pentru o mulţime de funcții vitale pentru viață. Printre acestea:

  • filtrează sângele provenit din tractul digestiv, înainte de a-l trece în restul corpului
  • detoxifică organismul, eliminând substanţele toxice provenite din pesticide, medicamente
  • produce bila necesară pentru digestia grăsimilor şi absorbția vitaminelor A, D, E şi K
  • produce mare parte dintre proteinele necesare, importante pentru coagularea sângelui și pentru alte funcții
  • creează colesterolul necesar pentru producţia de hormoni şi vindecarea ţesuturilor
  • metabolizează nutrienţii din alimente pentru a produce energie
  • stochează vitaminele si microelementele esențiale
  • produce majoritatea substanţelor care reglează coagularea sângelui
  • ajută organismul să lupte cu infecţiile, eliminând bacteriile din sânge

Bila este un lichid maro-verzui produs de ficat şi depozitat în vezica biliară. Este compusă în principal din colesterol, săruri biliare și bilirubină. Funcția sa principală este de a emulsiona grăsimile pentru absorbție în intestinul subțire. Pe lângă faptul că ajută la descompunerea și absorbția grăsimilor, bila ajută la eliminarea deşeurilor din organism, elimină agenţii patogeni şi este implicată în metabolismul zahărului din sânge.

Vezica biliară este cea care depozitează bila, în cantități de aproximativ 50 ml, pentru a fi eliberată după ce consumăm o masă. Împreună cu ficatul, vezica biliară ne ajută să metabolizăm în mod corespunzător grăsimile și să eliminăm toxinele din organism.

Afecţiunile hepatobiliare: Când şi de ce apar problemele

Uneori, afectarea ficatului este acută și poate fi reversibilă. Alteori este cronică și ireversibilă. Semnele frecvente ale bolii hepatice acute includ icter (îngălbenirea pielii și a ochilor), greață și vărsături, oboseală și dureri abdominale plus teste anormale de sânge.
Când deteriorarea devine progresivă și ireversibilă, aceasta poate duce la boli hepatice cronice. Pierderea permanentă a funcției hepatice poate rezulta în ciroză sau cicatrizarea ficatului. În cazurile severe, poate fi necesar un transplant de ficat pentru a susține viața.
Alte probleme asociate cu boli hepatice cronice includ acumularea de lichide în abdomen (ascită), probleme de gândire clară (encefalopatie), sângerări gastro-intestinale, tulburări de sângerare și un risc mult mai mare de cancer la ficat.

Iată factorii care pot afecta ficatul şi, odată cu el, şi bila:

Infecţiile. Paraziții și virușii pot infecta ficatul, provocând inflamații care reduc funcția acestuia. Virușii care cauzează leziuni hepatice pot fi răspândiți prin sânge sau material seminal, alimente sau apă contaminate sau contact strâns cu o persoană infectată. Cele mai frecvente tipuri de infecție hepatică sunt virusurile hepatitei, inclusiv: hepatita A, hepatita B, hepatita C.
Anomalii ale sistemului imunitar. Bolile autoimune pot afecta ficatul. Printre acestea: hepatita autoimună, colangita biliară primară sau colangita sclerozantă primară
Genetica. O genă anormală moștenită de la unul sau de la ambii părinți poate provoca diverse substanțe în ficat, rezultând leziuni hepatice. Bolile genetice ale ficatului includ: hemocromatoza, boala Wilson
Cancerul. Exemplele includ: cancer de ficat, cancerul căilor biliare, adenomul hepatic.

Alte cauze frecvente ale bolii hepatice includ:

  • abuzul cronic de alcool
  • acumularea de grăsimi în ficat (boală hepatică grasă nealcoolică)
  • anumite medicamente eliberate pe bază de rețetă sau fără prescripție medicală
  • anumiți compuși din plante

Factori de risc care pot duce la boli ale ficatului:

  • consumul excesiv de alcool
  • obezitatea
  • diabetul de tip 2
  • tatuaje sau piercinguri corporale
  • injectarea drogurilor folosind ace comune
  • expunerea la sângele și fluidele corporale ale altor persoane
  • expunerea la anumite substanțe chimice sau toxine
  • antecedente familiale de boli hepatice

Tulburările biliare datorate calculilor biliari pot fi prevenite prin eliminarea chirurgicală a vezicii biliare. Formarea calculilor biliari poate fi, de asemenea, prevenită prin consumul unei diete bine echilibrate, menținerea unei greutăți sănătoase și exerciții fizice regulate.

Cum avem grijă de sănătatea ficatului

Întrucât producția de bilă începe în ficat, trebuie să ne asigurăm că ficatul funcționează optim pentru a reduce expunerea la toxine, pentru a îmbunătăți eliminarea lor și pentru a îmbunătăți digestia.

Cum facem asta?

Greutate corporală normală. Un corp supraponderal sau obez riscă să aibă un ficat gras care poate duce la boli hepatice nealcoolice, una dintre formele de boală hepatică cu cea mai rapidă creștere. Pierderea în greutate poate juca un rol important în reducerea grăsimilor hepatice.
Dietă echilibrată. Sunt de evitat mesele bogate în calorii, grăsimile saturate, carbohidrații rafinați (cum ar fi pâinea albă, orezul alb și pastele obișnuite) și zaharurile. Se recomandă consumul de fibre, pe care le putem obține din fructe proaspete, legume, pâine integrală, orez și cereale, dar şi consumul de carne (dar mai puţină carne roșie), lactate (cu conținut scăzut de grăsimi și cantități mici de brânză) și grăsimi „bune” mononesaturate și polinesaturate (uleiurile vegetale, nucile, semințele și peștele). Hidratarea este, de asemenea, esențială.
Sport regulat. Exercițiile fizice practicate în mod constant ajută la arderea trigliceridelor pentru combustibil și, de asemenea, poate reduce grăsimea hepatică.
Evitarea toxinelor. Toxinele pot dăuna celulelor hepatice, de aceea trebuie limitat contactul direct cu toxinele din produsele de curățare și aerosoli, insecticide, substanțe chimice și aditivi sau fum de ţigară.
Consum de alcool în mod responsabil. Băuturile alcoolice pot crea multe probleme de sănătate. Ele pot deteriora sau distruge celulele hepatice și pot cicatriza ficatul. Este important să consumăm alcool cu măsură, iar această măsură este dată individual, după o vizită la medic şi un control riguros.
Evitarea comportamentului riscant: consum de droguri, relaţii intime neprotejate, substanţe  sihoterapeutice (calmante, tranchilizante, stimulente și sedative) utilizate non-medical, tatuaje şi body piercing în condiţii nesigure. De altfel, după orice înțepare a pielii cu potenţial de risc (cu ace sau alte instrumente ascuţie), ar fi indicată consultarea unui medic şi efectuarea unor analize.
Folosirea individuală a obiectelor de igienă personală. Aparatul de ras, periuța de dinți, unghiera, forfecuța de cuticule pot prelua niveluri microscopice de sânge sau alte fluide corporale care pot fi contaminate.
Igiena mâinilor. Este esenţială spălarea mâinilor cu săpun și apă caldă imediat după folosirea toaletei, înainte de a pregăti masa sau de a mânca.
Administrarea corectă a medicamentelor. Când medicamentele sunt administrate incorect, în doze prea mari, amestecând greşit medicamente, ficatul poate fi afectat. Alcoolul nu trebuie amestecat niciodată cu medicamente, chiar dacă nu sunt luate în același timp.
Vaccinare. Se recomandă vaccinarea împotriva hepatitei A şi B. Pentru hepatita C nu există vaccin.

Silimarina, arginina şi anghinarea – 3 hepatoprotectoare naturale

Înainte de orice altceva, oamenii au apelat dintotdeauna la natură pentru a le fi bine, iar cercetările științifice din ultimele decenii vin să confirme că există o diversitate de plante ce conţin o diversitate de substanțe benefice pentru organism.
Una dintre acestea este silimarina, cunoscută ca un veritabil protector al ficatului.
Silimarina este o substanţă activă ce se regăseşte în planta de armurariu (sau ciulin) şi a fost folosită de secole pentru a trata afecţiunile hepatice, fiind apreciată pentru proprietățile sale antivirale, antioxidante şi antiinflamatorii.
Studiile actuale indică faptul că silimarina poate reduce stresul oxidativ și citotoxicitatea consecventă, protejând astfel celulele hepatice intacte sau celulele care nu sunt încă deteriorate ireversibil.

De asemenea, silimarina acționează ca un agent de eliminare a radicalilor liberi și modulează enzimele asociate cu dezvoltarea leziunilor celulare, fibrozei și cirozei. Efectele sale hepatoprotectoare se manifestă deopotrivă în cazul bolii hepatice grase alcoolice şi nealcoolice. Ba chiar, tratamentul cu silimarină a fost asociat cu o reducere semnificativă a deceselor legate de afecţiunile hepatice la pacienţii cu ciroză.
Apoi, la pacienții cu diabet și ciroză alcoolică, silimarina a fost, de asemenea, capabilă să îmbunătățească parametrii glicemici, iar cei cu leziuni hepatice induse de medicamente au fost tratați cu succes și cu silimarină.

Cum se administrează silimarina

Conform studiilor farmacologice, silimarina a fost acceptată ca un produs pe bază de plante sigur, deoarece utilizarea dozelor fiziologice de silimarină nu este toxică decât dacă în cazul unei administrări necorespunzătoare a dozelor terapeutice.
Silimarina se găseşte sub formă de suplimente naturale, în diverse concentrații, sub formă de comprimate de silimarină, capsule moi de silimarină sau ca ingredient principal în ceaiuri pentru ficat.
Doza la adulți pentru a obţine efectul hepatoprotector este de 1-2 comprimate sau capsule/ zi, în funcţie de gramajul ales, şi având un extract standardizat de silimarină de minim 70-80%.
Silimarina este disponibilă în comprimate de 150 mg, comprimate de 300 mg şi capsule moi de 1000 mg
Curele de silimarină pentru ficat se fac pe o perioadă de cel puţin 3 luni.

Pentru un beneficiu maxim, tratamentul cu silimarină trebuie inițiat cât mai curând posibil la persoanele cu afecțiuni hepatice grase și alte manifestări distincte ale afecțiunilor hepatice, cum ar fi insuficiența hepatică acută, atunci când potențialul regenerativ al ficatului este încă ridicat și când eliminarea stresului oxidativ, cauză de citotoxicitate, poate obține cele mai bune rezultate.

L-arginina este un aminoacid benefic pentru adulţi, dar mai ales esenţial pentru copii. De cele mai multe ori, aportul prin alimentaţie nu reuşeşte să acopere necesarul zilnic, iar administrarea de suplimente de l-arginină este cu atât mai necesară când vorbim de persoane cu infecţii grave, tumori, arsuri şi diverse alte afecţiuni.
L-arginina acţionează ca detoxifiant şi protector hepatic în afecţiuni precum hepatite virale şi alcoolice, steatoză, encefalopatie, comă hepatică sau cancer hepatic. Reduce nivelul amoniacului şi a altor toxine din organism, creşte biosinteza proteinelor hepatice.
Administrarea de suplimente cu arginină are beneficii hepatoprotective și hepatocurative, contribuind la regenerarea ficatului şi susţinerea funcţiilor hepatice.

Anghinarea este cunoscută încă din timpuri străvechi pentru proprietățile medicinale importante. Graţie conţinutului de cinarină, este un antioxidant cu efect hepatoprotector. Susține funcția antitoxică a ficatului şi regenerarea celulelor hepatice. Susține secreția biliară, favorizând o digestie ușoară.
Consumul de suplimente cu anghinare contribuie la reglarea nivelului de glucoză în sânge și scăderea nivelului de colesterol rău LDL şi sunt de ajutor inclusiv în steanoza hepatică (ficatul gras).
Ceaiul de anghinare este recomandat ca adjuvant în protejarea celulelor hepatice, pentru menținerea concentrației normale a colesterolului şi a grăsimilor din sânge, pentru reglarea tranzitului intestinal.

Heparepar este un hepatoprotector puternic și complex din ingrediente naturale, special conceput pentru protejarea ficatului. Cele 19 ingrediente active – extracte standardizate din plante, ciuperci, alge, L-Metionină și Colină – îi permit să aibă triplă acțiune: protejează ficatul, regenerează celulele hepatice și ajută la detoxifierea acestuia. Prin administrarea unui comprimat de 2-3 ori pe zi se obțin efecte benefice precum:

  • susţinerea sănătății ficatului (armurariu, anghinare, colină, păpădie)
  • susţinerea metabolismului normal al homocisteinei (colină)
  • regenerarea celulelor hepatice (armurariu)
  • efecte benefice în afecţiunile gastrointestinale (anghinare, păpădie, mix ciuperci)
  • susţinerea sistemului imunitar (mix ciuperci, spirulină, chlorella)
  • controlul greutăţii (spirulină, mix ciuperci)
  • redarea tonusului și vitalității, reducerea stărilor de oboseală (spirulină)
  • favorizarea producţiei de bilă (armurariu).

Îmbunătățirea sănătății ficatului poate avea beneficii ample pentru sănătate. Este fabrica corpului nostru, procesează tot ce mănâncăm și bem. Dacă avem grijă cum trebuie de ficatul nostru şi el va avea grijă de noi.

Cauta alte produse

ALTE ARTICOLE