Cuprins:
1. Ce face sistemul cardiovascular şi cum funcţionează el
2. Ce înseamnă o inimă sănătoasă?
3. Factori de risc pentru inimă şi sistemul cardiovascular
4. Bolile de inimă
5. Ce fel de investigații sunt recomandate pentru monitorizarea inimii?
6. Cum ne putem monitoriza cu ușurință starea de sănătate a inimii?
7. Când este recomandat să apelăm la un medic specialist?
8. Cum avem grijă de inima noastră
9. Alimente ce susțin buna funcționare a inimii
10. Alimente nerecomandate pentru persoanele cu afecțiuni ale inimii
11. Cum să alegem un supliment natural potrivit pentru nevoile noastre?
12. Produse naturale care susţin sistemul cardiovascular
Pe cât este de important, pe atât este de vulnerabil.
La nivel global, sistemul cardiovascular generează o mare parte dintre probleme de sănătate cu care se confruntă omenirea.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, problemele de inimă reprezintă cea mai frecventă cauză a deceselor din lume. 17.9 milioane de oameni îşi pierd viaţa anual din cauza afecţiunilor care au legătură cu sistemul cardiovascular.
Stilul de viaţă modern, stresul, alimentaţia, lipsa de mişcare, poluarea sunt toţi factori de risc care ne ameninţă sănătatea in general.
Cu ceva mai multă grijă pentru noi, controale medicale regulate şi o întoarcere la ce este natural şi ne face bine, putem să reducem incidenţa problemelor de inimă.
Să vedem în continuare de ce este atât de important să avem grijă de inima noastra şi ce putem face pentru a fi bine la 100%. Dar înainte de asta, să înţelegem mai bine ce este sistemul cardiovascular.
Ce face sistemul cardiovascular şi cum funcţionează el
Sistemul cardiovascular, cunoscut și sub denumirea de sistemul circulator, este o rețea complexă de organe (inimă, plămâni), vase și celule, toate lucrând împreună pentru a asigura funcţionarea şi supravieţuirea organismului.
Rolul acestui sistem complex este de a transporta substanțele nutritive vitale, elemente chimice și hormonii în întreg corpul.
Înainte de orice, sistemul cardiovascular facilitează circulația sângelui, asigurându-se că substanțele vitale precum oxigenul și nutrienții ajung la toate celulele din organism.
De asemenea, transportă deșeurile, cum ar fi dioxidul de carbon, departe de celulele care urmează să fie eliminate.
În centrul acestui sistem se află inima, un organ muscular care acționează ca o pompă.
Inima este formată din patru camere:
Două atrii (camerele superioare) și două ventricule (camerele inferioare).
Atriile primesc sânge care revine la inimă, în timp ce ventriculii pompează sângele din inimă.
Prin contracții ritmice, inima menține fluxul sanguin și reglează ritmul circulației.
Alături de inimă avem vasele de sânge organizate într-o rețea complicată care transportă sânge în tot corpul.
Arterele transportă sângele oxigenat departe de inimă către țesuturile corpului, în timp ce venele transportă sângele deoxigenat înapoi la inimă.
Capilarele, cele mai mici vase de sânge, conectează arterele și venele și permit schimbul de oxigen, nutrienți și deșeuri între sânge și țesuturile din jur.
Una dintre funcțiile principale ale sistemului cardiovascular este de a furniza oxigen țesuturilor corpului.
În plămâni, oxigenul este absorbit în timpul inhalării și se leagă de celulele roșii din sânge, formând sânge oxigenat.
Acest sânge bogat în oxigen este apoi pompat de inimă către organele și țesuturile corpului prin artere.
Împreună cu oxigenul, sistemul cardiovascular transportă nutrienții obținuți din alimentele digerate către celulele corpului.
Intestinul subțire absoarbe nutrienții, care sunt apoi transportați de sânge către ficat pentru procesare și distribuire.
În plus, hormonii secretați de diferite glande sunt eliberați în fluxul sanguin și transportați către țesuturile țintă, unde reglează diferite procese fiziologice.
Sistemul cardiovascular joacă, de asemenea, un rol crucial în eliminarea deșeurilor metabolice, cum ar fi dioxidul de carbon și alte produse secundare ale metabolismului celular.
Sângele deoxigenat, care transportă produse reziduale, este returnat la inimă prin vene și apoi pompat în plămâni, unde dioxidul de carbon este expulzat în timpul expirației.
Adiacent, acest sistem complex contribuie la reglarea temperaturii corpului.
Prin ajustări ale fluxului sanguin, cum ar fi dilatarea sau constricția vaselor de sânge, organismul poate redirecționa sângele către sau departe de suprafața pielii pentru a regla pierderea sau conservarea căldurii, ajutând la menținerea unei temperaturi corporale stabile.
Ce înseamnă o inimă sănătoasă?
Pentru a avea o viaţă lungă, activă şi cât mai bună, este esenţial să avem grijă de inima noastră.
Iată ce trebuie să avem în vedere ca indicatori ai unei inimi sănătoase:
Ritmul cardiac ar trebui să varieze în mod normal între 60 și 100 de bătăi pe minut. Dacă avem parte de antrenamente regulate, ritmul cardiac poate fi chiar de 40 de bătăi pe minut, ceea ce indică de obicei o stare fizică excelentă.
Tensiunea arterială sub 120/80 este în parametrii normali, însă trebuie acordată atentie atunci când aceasta scade sub 90/60mm/Hg . Primul număr, 120, măsoară presiunea arterială, în timp ce al doilea număr, 80, măsoară presiunea mușchiului cardiac relaxat. O tensiune peste 130/80 este prea mare, ceea ce ar putea duce la un atac de cord sau accident vascular cerebral.
Nivelul de energie. Când inima îşi face treaba în mod eficient, corpul primește din sânge oxigenul și nutrienții de care are nevoie, alimentându-ne cu suficientă energie pentru a ne menține stilul de viață activ. Oboseala cronică poate fi un semn de alarmă privind problemele cardiace.
Colesterol. Nivelurile sănătoase de colesterol din sânge sunt vitale pentru funcții importante, cum ar fi producerea celulelor. Prea mult colesterol de tip LDL în sânge poate forma blocaje care împiedică circulaţia normală a fluxului sanguin, crescând riscul de accident vascular cerebral și boli cardiovasculare.
Rata de recuperare rapidă. Abilitatea de a reveni rapid la ritmul cardiac normal după exerciții intensive este un alt semn al unei inimi sănătoase. Ideal ar fi ca rata să scadă cu 20 de bătăi pe minut sau mai mult după un minut de odihnă de la antrenament.
O bună sănătate orală. În unele situaţii, durerile și sângerarea gingiilor pot fi o alertă timpurie pentru bolile de inimă. Bacteriile din gură pot pătrunde în fluxul sanguin, provocând inflamații arteriale și acumularea plăcii, dublând riscul de boli de inimă.
Respirație sănătoasă. Abilitatea de a respira normal atunci când ne plimbăm și de a reveni la o rapid la un ritm respirator normal după efort este un semn pozitiv al sănătății inimii.
Factori de risc pentru inimă şi sistemul cardiovascular
Există o multitudine de factori care pot crește riscul problemelor de inimă.
Cu cât se cumulează mai mulți, cu atât sunt mai mari șansele de a dezvolta afecţiuni ale sistemului cardiovascular.
De aceea, este indicat ca persoanele peste 40 de ani ar trebui să meargă la controale amănunţite la fiecare 5 ani.
Iată principalii factori de risc:
Tensiune arterială crescută.Hipertensiunea arterială poate deteriora vasele de sânge.
Fumatul .Substanțele nocive din tutun pot deteriora și îngusta vasele de sânge.
Colesterolul mărit poate determina micşorarea vaselor de sânge și crește astfel riscul a apariţiei unui cheag de sânge.
Diabetul face ca nivelul zahărului din sânge să devină prea mare, fapt care poate deteriora vasele de sânge, făcându-le mai susceptibile de a se îngusta.
Obezitatea. A fi supraponderal sau obez crește riscul de a dezvolta diabet și hipertensiune arterială, ambii factori de risc pentru BCV.
Istoricul familial. Dacă există antecedente familiale pentru boli de inimă, riscul de apariție al acestora la mai mulţi membri este crescut. Se consideră existența unui istoric familial dacă tatăl sau fratele au fost diagnosticați cu boli de inimă înainte de 55 de ani sau dacă mama sau sora au fost diagnosticate cu boli de inimă înainte de 65 de ani.
Stil de viață sedentar. Lipsa exercițiilor fizice regulate contribuie la creșterea în greutate, hipertensiune arterială, niveluri ridicate de colesterol și rezistență la insulină, iar toate acestea cresc probabilitatea de apariție a unor probleme cardiace.
Stresul cronic. Poate duce la mecanisme de adaptare nesănătoase, cum ar fi supraalimentarea, fumatul, consumul excesiv de alcool sau lipsa de activitate fizică.
De asemenea, poate crește tensiunea arterială și poate declanșa inflamații în organism, crescând riscul de probleme cardiovasculare.
Privarea de somn. Lipsa somnului a fost legată de tensiune arterială mai mare, niveluri crescute de inflamație, rezistență la insulină și un risc ridicat de obezitate și diabet.
Poluarea aerului, în special expunerea la particule fine și la poluanți precum monoxidul de carbon și dioxidul de azot, a fost asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare.
Expunerea pe termen lung poate duce la inflamație, stres oxidativ și dezvoltarea sau progresia aterosclerozei (îngustarea arterelor).
Singurătatea și izolarea socială. A te simți deconectat din punct de vedere social sau a avea un sprijin social limitat poate contribui la creșterea nivelului de stres, a comportamentelor nesănătoase și la un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare.
Boala parodontală. Bacteriile asociate cu boala parodontala pot intra în fluxul sanguin și pot provoca inflamații în vasele de sange, ceea ce poate duce la ateroscleroză și alte probleme cardiovasculare.
Afecțiuni inflamatorii (artrita reumatoidă, lupusul, psoriazisul). Inflamația joacă un rol semnificativ în dezvoltarea aterosclerozei și poate duce la formarea de cheaguri de sânge și acumularea plăcii în artere.
Etnie și genetică. Anumite etnii au o predispoziție mai mare la anumite afecțiuni cardiovasculare.
De exemplu, persoanele de origine africană, hispanica sau sud-asiatică pot avea un risc crescut de hipertensiune arterială, diabet și boli de inimă.
În plus, antecedentele familiale de boli cardiovasculare pot indica o predispoziție genetică la probleme cardiace.
Alți factori de risc:
● vârsta – problemele cardiovasculare sunt cel mai frecvente la persoanele de peste 50 de ani, iar riscul crește odată cu înaintarea în vârstă
● sexul – bărbații sunt mai predispuși să dezvolte astfel de afecţiuni la o vârstă mai tânără decât femeile
● dieta – o dietă nesănătoasă poate duce la creșterea colesterolului și a tensiunii arteriale
● alcoolul – consumul excesiv de alcool poate crește și nivelul colesterolului și al tensiunii arteriale și poate contribui la creșterea în greutate
Riscurile sunt cu atât mai mari cu cât aceste comportamente nesănătoase sunt prezente la persoanele care au deja probleme cu tensiunea arterială, cu nivelul glicemiei şi lipidelor din sânge, sunt supraponderali sau suferă de obezitate.
Bolile de inimă
Bolile cardiovasculare afectează structurile sau funcția inimii.
Există mai multe tipuri de boli de inimă, fiecare cu propriile caracteristici și efecte asupra sistemului cardiovascular.
Ca atare, fiecare tip de boală cardiacă necesită proceduri de diagnosticare, tratamente și strategii de management specifice.
Iată câteva dintre tipurile comune de boli de inimă:
Boala coronariană este cel mai frecvent tip de boală cardiacă vizând vasele de sânge care alimentează mușchiul inimii.
Apare atunci când arterele coronare, care furnizează sânge bogat în oxigen mușchiului inimii, se îngustează sau se blochează din cauza acumulării de plăci (colesterol, grăsimi și alte substanțe).
Această afecțiune poate duce la angină pectorală (dureri în piept), atacuri de cord și alte complicații grave.
Insuficiență cardiacă, cunoscută și sub denumirea de insuficiență cardiacă congestivă, apare atunci când inima nu poate pompa sângele în mod eficient.
Se poate întâmpla din cauza mușchilor inimii slăbiți, supapelor cardiace deteriorate, hipertensiunii arteriale sau alte afecțiuni subiacente.
Insuficiența cardiacă duce la simptome precum dificultăți de respirație, oboseală și retenție de lichide.
Aritmiile sunt ritmuri anormale ale inimii care pot apărea atunci când impulsurile electrice care controlează inima sunt întrerupte.
Poate face ca inima să bată prea repede (tahicardie), prea încet (bradicardie) sau neregulat.
Unele aritmii sunt inofensive, în timp ce altele pot pune viața în pericol și necesită intervenție medicală.
Bolile cardiace valvulare vizează afecțiunile care afectează valvele cardiace responsabile de controlul fluxului de sânge prin camerele inimii. Includ stenoza aortică, prolapsul valvei mitrale și insuficiența mitrală.
Boala cardiacă valvulară poate provoca simptome precum oboseală, dificultăți de respirație și dureri în piept.
Cardiomiopatie este o boală a mușchiului inimii care îi afectează capacitatea de a pompa sânge în mod eficient.
Poate fi cauzată de diverși factori, inclusiv genetici, infecții, abuz de alcool sau alte afecțiuni subiacente.
Cardiomiopatia poate duce la insuficiență cardiacă, aritmii și un risc crescut de stop cardiac brusc.
Boala cardiacă congenitală se referă la anomalii structurale ale inimii care sunt prezente la naștere.
Aceste defecte pot afecta camerele inimii, valvele sau vasele de sânge.
Severitatea bolilor cardiace congenitale poate varia de la probleme minore la afecțiuni complexe care necesită intervenție chirurgicală.
Infarctul miocardic (atacul de cord) apare atunci când fluxul de sânge către o parte a inimii este blocat, de obicei din cauza formării unui cheag de sânge într-o arteră coronară.
Acest blocaj privează mușchiul inimii de oxigen, ducând la deteriorarea țesuturilor sau la moarte.
Atacurile de cord necesită asistență medicală imediată și pot provoca dureri severe în piept, dificultăți de respirație și alte simptome.
Boala de inimă hipertensivă se referă la afecțiunile cardiace cauzate de hipertensiune arterială pe termen lung.
Hipertensiunea cronică poate duce la îngroșarea mușchiului inimii, slăbirea camerelor inimii și risc crescut de insuficiență cardiacă, aritmii și alte complicații.
Pericardita este o boală care afectează pericardul, sacul subțire care înconjoară inima.
Afecțiuni precum pericardita (inflamația pericardului), pericardita lichidiana (acumularea de lichid în sacul pericardic) sau pericardita constrictivă (cicatrizarea și îngroșarea pericardului) pot provoca dureri în piept, dificultăți de respirație și alte simptome.
Hipertensiunea pulmonară se referă la hipertensiunea arterială în arterele pulmonare care transportă sângele de la inimă la plămâni.
Poate fi cauzată de afecțiuni subiacente, cum ar fi boli pulmonare, defecte cardiace sau cheaguri cronice de sânge în plămâni.
Simptomele includ dificultăți de respirație, oboseală, dureri în piept și leșin.
Anevrism aortic este mărirea sau bombarea anormală a aortei, artera principală care transportă sângele bogat în oxigen de la inimă la corp.
Dacă un anevrism se rupe, poate duce la sângerare internă care pune viața în pericol.
Anevrismele de aortă se pot dezvolta în aorta toracică (piept) sau abdominală și adesea nu prezintă simptome până când se rup sau se disecă.
Boala de inimă reumatică: Boala de inimă reumatică este o complicație a febrei reumatice, care este cauzată de infecțiile streptococice ale gâtului netratate.
De-a lungul timpului, inflamația cauzată de febra reumatică poate provoca cicatrici și leziuni ale valvelor inimii, ducând la disfuncția valvei și la alte probleme cardiace.
Ce fel de investigații sunt recomandate pentru monitorizarea inimii?
Monitorizarea inimii este un aspect esențial al menținerii sănătății cardiovasculare, iar diverse investigații pot ajuta la evaluarea funcției inimii și la identificarea potențialelor probleme.
Iată câteva investigații recomandate pentru monitorizarea inimii:
Electrocardiograma (ECG/EKG)
Un ECG înregistrează activitatea electrică a inimii și ajută la detectarea neregularităților în ritmul cardiac (aritmii), la identificarea anomaliilor și la evaluarea funcției cardiace generale.
Monitorizare Holter
Este un test ce implică purtarea unui dispozitiv ECG portabil care înregistrează continuu activitatea electrică a inimii timp de 24 până la 48 de ore sau mai mult.
Ajută la detectarea aritmiilor care pot apărea intermitent și oferă informații valoroase asupra funcției inimii în timpul activităților zilnice.
Test de stres
Cunoscut și drept test de exercițiu sau de bandă de alergare, evaluează modul în care inima se comportă în condiții de stres fizic.
Aceasta implică monitorizarea răspunsului inimii la niveluri crescute de activitate, de obicei prin ECG și măsurători ale tensiunii arteriale.
Acest test poate ajuta la evaluarea bolii coronariene, a toleranței la efort și la determinarea planurilor de exerciții adecvate.
Ecocardiografia
Sunt folosite unde ultrasunete pentru a genera imagini ale structurilor inimii și pentru a evalua funcția sa de pompare.
Acesta oferă informații detaliate despre camerele inimii, valve și performanța cardiacă generală, ajutând la diagnosticarea afecțiunilor precum insuficiența cardiacă, anomaliile valvei și defecte cardiace congenitale.
Monitoare de evenimente cardiace
Sunt dispozitive portabile care înregistrează activitatea electrică a inimii atunci când apar simptome.
Pacienții pot declanșa dispozitivul să înregistreze evenimente specifice sau atunci când prezintă simptome precum palpitații sau amețeli.
Aceste monitoare sunt utile pentru surprinderea ritmurilor cardiace neregulate care este posibil să nu fie detectate în timpul monitorizării pe termen scurt.
Cateterismul cardiac
Această procedură invazivă implică inserarea unui tub subțire (cateter) în inimă pentru a evalua fluxul sanguin și a vizualiza arterele coronare.
Ajută la diagnosticarea blocajelor sau îngustarea arterelor, la evaluarea funcției inimii și la planificarea intervențiilor adecvate, dacă este necesar.
RMN cardiac
Foloseste câmpuri magnetice și unde radio pentru a oferi informații complete despre structura, funcția și fluxul sanguin al inimii, ajutând la diagnosticarea și evaluarea diferitelor afecțiuni cardiace, inclusiv defecte congenitale, infarctul miocardic și cardiomiopatii.
Scanarea CT cardiacă
Utilizează tehnologia cu raze X pentru a crea imagini detaliate ale inimii și vaselor de sânge.
Ajută la diagnosticarea și evaluarea bolii coronariene, la detectarea depunerilor de calciu în artere (scorarea calciului) și la evaluarea anatomiei cardiace generale.
Cum ne putem monitoriza cu ușurință starea de sănătate a inimii?
Monitorizarea sănătății inimii este crucială pentru menținerea bunăstării generale.
Iată câteva modalități practice și ușoare de a vă monitoriza sănătatea :
Țineți cont de parametri
Monitorizați în mod regulat tensiunea arterială, nivelul de colesterol și nivelul de zahăr din sânge, folosind dispozitive specifice pentru acasă sau consultând regulat medicul.
Înțelegerea datelor vă ajută să identificați eventualele riscuri sau anomalii.
Păstrați un stil de viață sănătos
Concentrați-vă pe menținerea unei diete echilibrate bogate în fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase.
Limitați-vă aportul de alimente procesate, grăsimi saturate, grăsimi trans și zaharuri adăugate.
Faceți activitate fizică regulată, urmărind cel puțin 150 de minute de exerciții de intensitate moderată sau 75 de minute de exerciții de intensitate ridicată pe săptămână.
Monitorizați greutatea pentru a vă asigura că rămâne într-un interval sănătos
Excesul de greutate, în special în jurul abdomenului, crește riscul de boli de inimă.
Măsurați-vă în mod regulat circumferința taliei ca un indicator al acumulării de grăsime viscerală, legată de starea de sănătate a inimii.
Urmăriți nivelurile de activitate
Utilizați trackere de fitness sau aplicații pentru smartphone pentru a vă monitoriza nivelul zilnic de activitate.
Aceste dispozitive pot oferi informații despre pașii făcuți, distanța parcursă și caloriile arse.
Țintiți către minimum 10.000 de pași pe zi și creșteți treptat activitatea fizică în timp.
Gestionați stresul
Exercițiile de respirație profundă, meditație, yoga sau angajarea în diverse hobby-uri promovează relaxarea.
A acorda prioritate îngrijirii personale pot ajuta la reducerea nivelului de stres și la îmbunătățirea sănătății inimii.
Obțineți un somn de calitate
Încercați să aveți regulat 7-9 ore de somn, stabilind o rutină consecventă înainte de culcare și acordând prioritate odihnei adecvate.
Somnul insuficient sau apneea în somn, pot contribui la hipertensiune arterială, creșterea în greutate și alte riscuri cardiovasculare.
Hidratați-vă
Beți o cantitate adecvată de apă pe parcursul zilei.
Apa ajută la susținerea funcției cardiovasculare, reglează temperatura corpului și asigură circulația optimă.
Ascultați-vă corpul
Acordați atenție oricăror simptome neobișnuite sau modificări ale sănătății.
Dacă aveți dureri în piept, dificultăți de respirație, palpitații, amețeli sau orice alte simptome relevante, solicitați imediat asistență medicală.
Detectarea și intervenția precoce sunt cruciale în gestionarea eficientă a afecțiunilor cardiace.
Când este recomandat să apelăm la un medic specialist?
Când vine vorba despre sănătate, prevenția este întotdeauna cea mai bună opțiune.
Iată unele dintre semnele care indică necesitatea consultării unui medic pentru a obține evaluarea, diagnosticul și tratamentul necesar:
Disconfort sau durere în piept
Dacă simțiți durere sau disconfort în piept, mai ales dacă iradiază către braț, maxilar sau spate, solicitați imediat asistență medicală.
Durerea în piept poate fi un semn al unui atac de cord sau al altor afecțiuni cardiace grave.
Dificultăți de respirație
Scurtarea bruscă sau severă a respirației, mai ales dacă este însoțită de durere în piept, amețeli sau leșin, poate indica o problemă cardiacă. Acest simptom nu trebuie ignorat niciodată.
Bătăi rapide sau neregulate ale inimii
Dacă observați palpitații persistente sau bătăi neregulate ale inimii, solicitați asistență medicală.
Oboseală inexplicabilă
Oboseala sau epuizarea persistentă și inexplicabilă, chiar și cu un efort minim, poate fi un semn al unei afecțiuni cardiace subiacente.
Umflarea picioarelor, gleznelor sau abdomenului
Umflarea neobișnuită la nivelul extremităților inferioare sau a abdomenului poate fi un indiciu al insuficienței cardiace sau a altor probleme cardiovasculare și necesită evaluare medicală.
Episoade de leșin sau aproape de leșin
Acestea pot sugera o problemă cu ritmul inimii sau fluxul sanguin.
Asistența medicală promptă este necesară pentru a determina cauza și pentru a preveni complicațiile viitoare.
Hipertensiune arterială sau factori de risc
Dacă ați fost diagnosticat cu hipertensiune arterială sau aveți mai mulți factori de risc pentru boli de inimă (antecedente familiale de afecțiuni cardiace, fumat, diabet sau obezitate), este nevoie să vă monitorizați în mod regulat funcționarea inimii și să intrați sub observație medicală.
Simptome noi sau care se agravează cum ar fi disconfort toracic în timpul activității fizice, frecvența crescută a palpitațiilor sau o scădere a toleranței la efort.
Cum avem grijă de inima noastră
Ajustarea stilului de viaţă în sens pozitiv a dovedit că reduce riscul bolilor cardiovasculare.
Apoi, anumite tratamente medicamentoase specifice sau produse naturale pentru inimă pot fi deopotrivă necesare şi utile pentru a reduce riscul cardiovascular și a preveni atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale.
Renunțarea la fumat
Există medicamente, tratamente şi soluţii care pot face renunţarea la fumat mult mai uşoară.
O dietă echilibrată înseamnă:
- nivel scăzut de grăsimi saturate (din carne grasă, untură, smântână, prăjituri și biscuiți) – surse mai sănătoase de grăsime (pește gras, nuci, semințe și ulei de măsline)
- nivel scăzut de sare – mai puțin de 6 g/ zi (1 linguriță)
- nivel scăzut de zahăr
- multe fibre și alimente integrale
- multe fructe și legume – cel puțin 5 porții de fructe și legume pe zi
Sport regulat
Adulților li se recomandă să facă cel puțin 150 de minute de activitate moderată pe săptămână, cum ar fi mersul cu bicicleta sau mersul pe jos.
O greutate sănătoasă
O combinație de exerciții fizice regulate și o dietă sănătoasă contribuie la menţinerea unei greutăţi care să nu pună sănătatea în pericol (IMC sub 25).
Reducerea consumului de alcool
Recomandarea este de a nu consuma mai mult de 14 unități de alcool pe săptămână, dispersate de-a lungul a cel puţin 3 zile.
O unitate de alcool este aproximativ echivalentă cu o jumătate de litru de bere sau 25 ml de tărie.
Un pahar mic de vin (125 ml) înseamnă aproximativ 1,5 unități.
Medicamente
Recomandate în cazul unui risc crescut de boli cardiovasculare sau a unor afecţiuni specifice.
Suplimente nutritive
Produsele naturale joacă un rol important ca suplimente nutritive și oferă beneficii potențiale pentru sănătate în bolile cardiovasculare.
Cercetările clinice arată că anumite substanțe au reale efecte cardioprotectoare: flavonoide, resveratrol, uleiul de măsline, acizi grași omega-3, licopen, cafea și soia.
Alimente ce susțin buna funcționare a inimii
Pește gras
Somonul, macroul, sardinele și păstrăvul sunt surse excelente de acizi grași omega-3 ce reduc inflamația, scad nivelul trigliceridelor și ajută la prevenirea anomaliilor de ritm cardiac.
Fructe de pădure
Afinele, căpșunile, zmeura și murele sunt bogate în antioxidanți, fibre și vitamine și au fost asociate cu un risc redus de boli de inimă datorită proprietăților lor antiinflamatorii și capacității de a îmbunătăți nivelul de colesterol.
Legume cu frunze verzi
Spanacul, varza kale, broccoli conțin vitamine, minerale, antioxidanți, sunt sărace în calorii și bogate în fibre, ajutând la menținerea unei greutăți sănătoase și la scăderea riscului de boli de inimă.
Cerealele integrale
Ovăzul, quinoa, orezul brun, grâul integral) grație fibrelor, vitaminelor și mineralelor din componență pot ajuta la scăderea nivelului de colesterol, la reglarea tensiunii arteriale și la îmbunătățirea sănătății generale a inimii.
Nucifere
Migdalele, nucile, fisticul și alunele constituie o sursă bună de grăsimi sănătoase, proteine și fibre ce au fost legate de un risc redus de boli de inimă datorită capacității lor de a îmbunătăți nivelul de colesterol și de a reduce inflamația.
Leguminoasele
Lintea, nautul, fasolea, mazarea) sunt bogate in fibre, proteine si minerale care susțin scăderea nivelului de colesterol, reduc tensiunea arterială și îmbunătățesc sănătatea generală a inimii.
Avocado
Este o sursă excelentă de grăsimi mononesaturate, care pot ajuta la scăderea nivelului de colesterol rău și la reducerea riscului de boli de inimă. De asemenea, oferă vitamine, minerale și fibre.
Ciocolata neagră
Cu un continut ridicat de cacao (70% sau mai mult) a fost asociata cu beneficii pentru starea de sanatate a inimii.
Conține flavonoide care pot îmbunătăți fluxul sanguin, pot scădea tensiunea arterială și pot reduce riscul apariției cheagurilor de sânge.
Ulei de măsline
Ca sursă sănătoasă de grăsimi mononesaturate și antioxidanț, a fost asociată unui risc redus de boli de inimă acționând pentru îmbunătățirea nivelului de colesterol și reducerea inflamației.
Ceaiul verde
Conține antioxidanți numiți catechine, care pot ajuta la îmbunătățirea sănătății inimii prin reducerea nivelului de colesterol, a tensiunii arteriale și a riscului de formare a cheagurilor de sânge.
Alimente nerecomandate pentru persoanele cu afecțiuni ale inimii
Carnea procesată este de obicei bogată în grăsimi saturate și trans, sodiu și conservanți ce pot contribui la un nivel ridicat al colesterolului, la creșterea tensiunii arteriale și la un risc crescut de boli de inimă.
Alimente bogate în sodiu (gustările procesate, supele conservate, fast-food-ul, anumite condimente) pot duce la retenția de apă, creșterea tensiunii arteriale și tensiunea inimii.
Băuturi îndulcite cu zahăr pot contribui la creșterea în greutate, diabet și la un risc crescut de boli de inimă.
Produse lactate cu conținut ridicat de grăsimi conțin grăsimi saturate care pot crește nivelul de colesterol.
Alimentele prăjite sunt de obicei bogate în grăsimi și calorii nesănătoase. Acestea contribuie la creșterea în greutate, la înfundarea arterelor și la un risc crescut de boli de inimă. Optați pentru metode de gătit mai sănătoase, cum ar fi coacerea, grătarul sau gătirea la abur.
Excesul de sare duce la retenția de lichide și hipertensiune arterială. Mai degrabă asezonați mesele cu ierburi, mirodenii sau înlocuitori de sare pentru a spori aroma.
Alimente bogate în grăsimi saturate și trans (carne grasă, produse lactate cu grăsimi, produse de panificație din comerț, alimente prăjite) cresc nivelul colesterolului și riscul de apariție bolilor de inimă.
Alcoolul în exces duce la hipertensiune arterială, tulburări de ritm cardiac și un risc crescut de boli de inimă.
Cum să alegem un supliment natural potrivit pentru nevoile noastre?
Înainte de a începe administrarea oricărui supliment, este esențial să consultați medicul, mai ales dacă aveți afecțiuni cardiace preexistente sau luați medicamente.
Acesta va evalua nevoile specifice, interacțiunile potențiale și va oferi recomandări personalizate.
Căutați, de asemenea, mărci de renume care respectă bunele practici de producție și au fost testate pentru asigurarea calității.
Optați pentru produsele certificate pentru a vă asigura că îndeplinesc standardele specifice de calitate.
Concentrați-vă pe suplimentele care furnizează substanțe nutritive benefice pentru starea de sanatate a inimii.
Unii nutrienți recomandati în mod obișnuit includ acizi grași omega-3 (EPA și DHA), coenzima Q10 (CoQ10), magneziu, potasiu și anumiți antioxidanți precum vitamina C, vitamina E și resveratrol.
Luați în considerare doza și forma sub care se prezintă suplimentul.
Unii nutrienți pot necesita doze mai mari pentru a fi eficienți, în timp ce alții sunt biodisponibili în forme specifice (de exemplu, ulei de pește sub formă de trigliceride).
Fiți atenți la suplimentele care fac afirmații grandioase sau promit rezultate miraculoase.
Este important de subliniat că suplimentele sunt menite să completeze un stil de viață sănătos și nu ar trebui să înlocuiască o dietă echilibrată sau medicamentele prescrise.
Evaluați interacțiunile potențiale și efectele secundare ale suplimentului, mai ales dacă luați alte medicamente.
Unele suplimente pot interacționa cu anumite medicamente sau pot avea efecte adverse, așa că este crucial să vorbiți în prealabil cu medicul propriu.
Nu uitați că suplimentele nu ar trebui să înlocuiască o dietă sănătoasă.
Concentrați-vă pe consumarea unei diete bine echilibrate, care include alimente integrale bogate în substanțe nutritive benefice pentru inima.
Suplimentele ar trebui să vă completeze dieta, completând orice lipsuri de nutrienți, mai degrabă decât să fie sursa principală.
Odată ce începeți să luați un supliment, acordați atenție modului în care corpul răspunde acestuia.
Monitorizați orice modificare a simptomelor și discutați-le cu medicul.
Reevaluarea regulată este crucială pentru a asigura eficacitatea și caracterul adecvat al suplimentului.
Produse naturale care susţin sistemul cardiovascular
Dieta și stilul de viață joacă un rol important în prevenirea și tratarea afecţiunilor cardiovasculare, iar anumite plante, ceaiuri și suplimente naturale pot ajuta şi ele la reducerea riscului bolilor de inimă și ca adjuvante în tratamentul acestor tipuri de afecţiuni.
Coenzima Q10 (CoQ10) este o substanță similară cu o vitamină.
Se găsește în fiecare celulă a corpului.
Organismul produce CoQ10, iar celulele îl folosesc pentru a produce energia necesară pentru creșterea și întreținerea celulelor.
De asemenea, funcționează ca un antioxidant, care protejează organismul de daunele provocate de moleculele dăunătoare.
Deoarece inima este cel mai mare mușchi din corp, este esențial ca această să beneficieze de o sursă constantă de CoQ10, astfel încât să aibă energie pentru a-și îndeplini rolul.
Această substanță chimică scade odată cu înaintarea în vârstă.
Studiile arată că administrarea suplimentelor CoQ10 reduce stresul oxidativ și crește activitatea enzimei antioxidante, ameliorând simptomele bolilor cardiovasculare. CoQ10 este sigură și bine tolerată.
Terapia cu statine poate epuiza CoQ10, prin urmare, oricine ia un medicament cu statine ar trebui să ia în considerare administrarea de suplimente CoQ10.
Astfel de suplimente se găsesc în diferite tipuri de concentraţii.
Coenzima Q10 120 mg poate fi administrată în doze de 1-2 comprimate/ zi, în funcție de recomandarea medicului.
Coenzima Q10 200 mg intensiv se administrează în doze de 1 comprimat/ zi sau la recomandarea medicului.
Resveratrol este o substanţă care se regăsește în cantitate mare în rădăcina plantei Polygonum cuspidatum şi în struguri.
Acesta are o puternică acţiune antioxidantă şi anti-aging.
Contribuie la funcţionarea normală a sistemului cardiovascular, reduce riscul apariţiei bolilor de inimă cu 30-40%, prevenind apariția trombozelor, reduce nivelul colesterolului LDL și al trigliceridelor, previne apariția cardiopatiei ischemice.
Resveratrol sincro este un supliment cu extract natural de Polygonum cuspidatum, ceai verde şi extract din sâmburi de struguri.
Datorită proprietăţilor sale este recomandat ca adjuvant în sindromul de ischemie, hipertensiune, aritmii, insuficiență cardiacă, pentru normalizarea colesterolului şi trigliceridelor, în caz de accident vascular cerebral, circulaţie proastă, vene varicoase, edeme şi alte afecţiuni.
L-arginina este un aminoacid necesar pentru transportul grăsimilor în mitocondrie (locul din celulă unde grăsimile sunt transformate în energie).
Producția adecvată de energie este esențială pentru funcționarea normală a inimii.
L-arginina îmbunătăţeşte funcţiile inimii şi reduce simptomele anginei.
Persoanele cu insuficiență cardiacă congestivă au o oxigenare insuficientă a inimii, care poate deteriora mușchiul inimii.
Astfel de daune pot fi reduse prin administrarea de suplimente de L-arginină.
Administrarea de L-arginină poate ajuta, de asemenea, la reducerea daunelor și a complicațiilor după un atac de cord.
Omega-3. Acizii grași omega-3 sunt substanțe nutritive esențiale care ajută la reducerea inflamației cauzate de arterioscleroză.
De asemenea, consumul de acizi grași Omega-3 este legat de scăderea tensiunii arteriale, profiluri lipidice mai bune în sânge, inclusiv trigliceride mai scăzute și un risc redus de deces din cauza bolilor de inimă.
Suplimentele de Omega-3 sub formă de capsule moi sunt uşor de administrat şi asimilat de către organism.
Menţinerea sănătăţii inimii este ceva la care putem lucra în fiecare zi prin ceea ce mâncăm, cât de mult ne mişcăm, prin evitarea unor obiceiuri dăunătoare, precum fumatul.
Apoi, sunt demne de luat în considerare şi acele suplimente naturale care reglează nivelul colesterolului şi tensiunea arterială şi ne ajută să avem o inimă puternică.
Resurse
https://my.clevelandclinic.org/health/body/21833-cardiovascular-system
https://www.medicalnewstoday.com/articles/cardiovascular-system
https://www.heartfoundation.org.au/bundles/healthy-living-and-eating/keeping-your-heart-healthy
https://health.gov/myhealthfinder/health-conditions/heart-health/keep-your-heart-healthy
https://www.webmd.com/heart-disease/diagnosing-doctors-exam
https://my.clevelandclinic.org/health/diagnostics/23429-heart-rate-monitor
