Cuprins:

1. Ce este oboseala și de câte tipuri poate să fie aceasta?
2. Care sunt cauzele oboselii ?
3. Care sunt factorii de risc în cazul oboselii?
4. Care sunt afecțiunile medicale ce pot duce la stări de oboseală frecvente?
5. Ce este oboseala cronică și cum se manifestă aceasta?
6. Cum putem face diferența între oboseala normală și cea cronică?
7. Cum se poate trata în mod eficient oboseala cronică?
8. Când poate să reprezinte oboseala o urgență ce necesită atenția unui specialist?
9. Cum afectează stresul somnul ?
10. Cum putem să prevenim în mod eficient stările de oboseală și epuizare?
11. Cum ne pot ajuta suplimentele naturale să facem față stărilor de oboseală și epuizare?
12. Soluții naturale pentru un plus de energie

Ce este oboseala și de câte tipuri poate să fie aceasta?

Oboseala este o senzație pe care o resimțim cu toții.

De cele mai multe ori, este o stare așteptată, survenită în urma unor anumite activități sau la sfârșitul unei zile.

În aceste situații, știm de ce suntem obosiți și avem și soluția: odihnă și somn de calitate.

Oboseala însă poate deveni copleșitoare, mai ales atunci când nu poate fi ameliorată prin odihnă sau reprize de somn.

Epuizarea poate prezenta o gamă largă de simptome și poate fi cauzată de factori diferiți care lucrează împreună.

Un diagnostic este dificil întrucât poate fi un semn al unei stări mentale sau fizice mai grave.

Există câteva tipuri diferite de oboseală:

Oboseala fizică – atunci când a fost depusă multă muncă fizică și mușchii sunt obosiți. Acest lucru generează o stare de slăbiciune și o scădere a capacității de face sarcini fizice.

Oboseala mentală – atunci când a trebuit să raționăm mult și mintea este obosită. Acest lucru poate face dificilă concentrarea, amintirea lucrurilor și gândirea clară.

Oboseala emoțională – cauzată de stresul emoțional pe termen lung, cum ar fi confruntarea cu evenimente traumatice, probleme relaționale sau anxietate cronică. Aceasta poate duce la o stare de epuizare emoțională, iritabilitate și schimbări de dispoziție.

Sindromul oboselii cronice – este o tulburare complexă care cauzează oboseală persistentă și inexplicabilă care durează șase luni sau mai mult. Adesea vine însoțită de alte simptome precum dureri musculare, dureri de cap și tulburări de memorie sau de concentrare.

Oboseala suprarenală – deși nu este recunoscută ca un diagnostic medical de către medicina tradițională, oboseala suprarenală este un termen folosit pentru a descrie un grup de simptome precum oboseala, durerile corporale și tulburările de somn care sunt atribuite stresului cronic și disfuncției glandelor suprarenale.

Maladia post-efort – este un simptom caracteristic unor afecțiuni precum sindromul oboselii cronice și fibromialgia. Se caracterizează printr-o înrăutățire a simptomelor în urma unui efort fizic sau mental, care durează adesea zile sau săptămâni.

Oboseala din compasiune – cunoscută și sub numele de stres traumatic secundar. Se întâmplă atunci când oamenii sunt expuși la trauma sau suferința altora, cum ar fi profesioniștii din domeniul sănătății sau îngrijitorii. Poate duce la senzația de epuizare emoțională, apatie și mai puțină empatie.

Care sunt cauzele oboselii ?

Oboseala nu este o afecțiune în sine, ci reprezintă efectul unei afecțiuni.

Astfel, cauzele oboselii sunt diverse și pot fi încadrate în trei categorii:

cauze medicale – oboseala copleșitoare poate fi un semn al unei boli cum ar fi cele de inimă sau diabet. Astfel de situații implică investigații medicale amănunțite;

cauze care țin de stilul de viață – lipsa de somn și a exercițiilor fizice, consumul de alcool sau alimentația nesănătoasă conduc la o senzație de oboseală. Un stil de viață activ, cu o dietă echilibrată și somn suficient ameliorează și chiar înlătură oboseala;

cauze emoționale și stres – stresul, depresia și suferința sunt asociate problemelor de sănătate mintală care are ca și simptom oboseala.

Aceasta poate fi însoțită și de alte simptome precum lipsa de motivație sau iritabilitatea.

Dacă în ceea ce privește cauzele medicale, senzația de oboseală apare ca simptom al unei probleme medicale asupra căreia avem mai puțin control, în cazul factorilor care țin de stilul de viață putem interveni în mod direct și concret.

Sigur, un stil de viață nesănătos sau o perioadă îndelungată sub stres continuu duc la apariția anumitor probleme medicale, deopotrivă fizice și mentale. Însă, acest lucru poate fi evitat dacă avem grijă de noi.

Epuizarea fizică

Un stil de viață în care privarea de somn este mai degrabă regula decât excepția, la care se adaugă consumul de alcool, tutun, băuturi energizante, multă cofeină și o alimentație neechilibrată are factorii cu risc ridicat pentru apariția și menținerea stării de oboseală.

Dacă la acestea se mai adaugă și sedentarismul, se creează contextul favorabil pentru ca oboseala să devină epuizare fizică.

Aceasta, de cele mai multe ori, ar putea veni la pachet cu multe alte probleme de sănătate.

Alimentația influențează în mod direct nivelul de energie și starea de oboseală a organismului nostru.

A fi supraponderal sau subponderal poate provoca oboseală.

Asta deoarece corpul nostru trebuie să muncească mai mult decât în mod normal pentru a întreprinde activitățile de zi cu zi.

Persoanele subponderale au mai puțină forță musculară și s-ar putea să se simtă obosite mai repede.

Totodată, în încercarea de a menține controlul asupra activităților cotidiene, uneori consumăm prea multă cofeină sau luăm mese rapide, bogate în grăsimi, care ne vor afecta somnul și starea fizică.

Pentru a ne menține nivelul de energie la cotele necesare este nevoie să avem grijă ce mâncăm, cât mâncăm și când mâncăm.

O dietă sănătoasă înseamnă:

consumul de fructe și legume proaspete, zilnic;
ore fixe pentru mesele principale ale zilei;
gustările dintre mesele principale să se bazeze pe fructe și legume;
diversificarea alimentelor consumate, cu un nivel scăzut de grăsimi și zaharuri;
consumul regulat de lichide, în cantități necesare organismului și fără adaos de zahăr.

Somnul este un alt factor important în ceea ce privește starea noastră de sănătate atât fizică cât și mentală.

Mai puțin de 6 ore de somn pe noapte, pentru o perioadă îndelungată de timp, nu numai că menține starea copleșitoare de oboseală, dar poate duce la probleme de sănătate mult mai grave.

Studiile efectuate arată că privarea de somn crește exponențial riscul apariției bolilor cardiovasculare și nu numai.

Adulții au nevoie de minim 7 ore de somn în fiecare noapte, cu atât mai mai mult cu cât ultimele cercetări arată că somnul pierdut nu poate fi recuperat.

Așadar, orele de somn pierdute în timpul săptămânii nu pot fi recuperate în weekend.

În felul acesta, senzația de oboseală persistă și se acumulează.

Activitatea fizică

Deși în primă instanță, exercițiile fizice induc o stare firească de oboseală, aceasta este diferită și benefică, în anumite limite.

Sportul induce o stare de bine, aduce un plus de energie și menține tonusul ridicat.

O jumătate de oră pe zi de activități fizice ar putea fi ingredientul nu doar pentru ameliorarea stării de oboseală, ci și pentru amplificarea stării de bine.

Care sunt factorii de risc în cazul oboselii?

O serie de factori de risc pot contribui la apariția oboselii.

Aceștia includ:

Vârsta

Oboseala poate afecta persoanele de orice vârstă, însă persoanele în vârstă pot fi mai susceptibile din cauza modificărilor privind metabolismul, nivelurile hormonale și tiparele de somn.

Sexul

Studiile au arătat că femeile sunt mai predispuse să se confrunte cu oboseala în comparație cu bărbații, posibil din cauza fluctuațiilor hormonale, a ratelor mai mari de tulburări autoimune și a cerințelor de a echilibra munca, familia și alte responsabilități.

Stresul

Stresul cronic, fie că este legat de muncă, relații, finanțe sau alți factori, poate crește riscul de oboseală prin declanșarea răspunsului organismului la stres și epuizarea rezervelor de energie.

Tiparele de somn

Tiparele de somn disfuncționale, cum ar fi insomnia, apneea de somn sau munca în schimburi, pot duce la oboseală prin afectarea calității și cantității somnului reparator.

Afecțiuni medicale

Anemia, tulburările tiroidiene, diabetul, afecțiunile dureroase cronice, bolile autoimune și infecțiile, pot crește riscul de oboseală ca simptom.

Medicamente

Utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi antidepresivele, antihistaminicele, sedativele și medicamentele pentru tensiunea arterială, poate provoca oboseală ca efect secundar.

Activitatea fizică

Stilul de viață sedentar sau nivelurile inadecvate de activitate fizică pot duce la slăbiciune musculară, scăderea rezistenței și reducerea circulației, toate acestea contribuind la senzația de oboseală.

Sănătatea mentală

Afecțiuni precum depresia, anxietatea și stresul cronic pot crește riscul de oboseală din cauza impactului asupra dispoziției, a tiparelor de somn și a funcționării generale.

Care sunt afecțiunile medicale ce pot duce la stări de oboseală frecvente?

Anemia este o afecțiune ce are la bază o deficiență de globule roșii sau hemoglobină în sânge.

Acest lucru duce la o livrare redusă de oxigen către țesuturi și organe.

Există mai multe tipuri de anemie, inclusiv anemia prin deficit de fier, anemia prin deficit de vitamina B12 și anemia din cauza unei boli cronice.

Hipotiroidia afectează procesul metabolic, în timp ce hipertiroidia îl accelerează, ceea ce duce la oboseală în ambele cazuri.

Sindromul oboselii cronice, cunoscut și sub numele de encefalomielită mialgică, este o tulburare complexă caracterizată prin oboseală persistentă care nu este ameliorată de odihnă și este însoțită de alte simptome, cum ar fi dureri musculare, tulburări de memorie sau de concentrare și un somn neodihnitor.

Fibromialgia este o afecțiune cronică caracterizează prin dureri musculo-scheletice răspândite, oboseală și sensibilitate în anumite zone ale corpului.

Oboseala este adesea un simptom proeminent al fibromialgiei.

Tulburări de somn precum insomnia, apneea, sindromul picioarelor neliniștite și narcolepsia pot perturba tiparele de somn și pot duce la oboseală cronică din cauza somnului inadecvat sau de proastă calitate.

Bolile autoimune, cum ar fi lupusul, artrita reumatoidă și scleroza multiplă, pot provoca oboseală, deoarece sistemul imunitar atacă în mod eronat țesuturile sănătoase, ceea ce duce la inflamații și alte simptome.

Durerea cronică provocată de afecțiuni precum fibromialgia, artrita și migrenele, pot contribui la oboseală ca urmare a durerilor fizice și emoționale persistente.

Infecțiile acute sau cronice, cum ar fi mononucleoza (virusul Epstein-Barr), HIV/SIDA, hepatita și boala Lyme, pot provoca oboseală, întrucât răspunsul imunitar al organismului încearcă să lupte împotriva infecției.

Depresia și anxietatea pot duce la oboseală persistentă, deoarece simptome precum starea de spirit scăzută, tulburări de somn și scăderea motivației pot afecta nivelul de energie.

Cancerul și tratamentele împotriva cancerului, cum ar fi chimioterapia și radioterapia, pot provoca oboseală ca urmare a problemelor fizice și emoționale specifice bolii și tratamentului aferent.

Ce este oboseala cronică și cum se manifestă aceasta?

Sindromul oboselii cronice, cunoscut și sub numele de encefalomielită mialgică, este o afecțiune complexă și debilitantă.

Se caracterizează prin oboseală persistentă și inexplicabilă, care nu dispare cu odihnă și durează cel puțin șase luni.

Oboseala resimțită de persoanele afectate este adesea severă și are un impact semnificativ asupra funcționării zilnice și a calității vieții.

În plus, acesta poate implica o gamă largă de alte simptome, care pot varia de la o persoană la alta.

Printre simptomele frecvente ale sindromului de oboseală cronică se numără:

Stare de rău post-exercitare – se referă la o înrăutățire a simptomelor în urma unui efort fizic sau mental. Poate include oboseală crescută, durere, dificultăți cognitive și alte simptome.

Somn insuficient – se manifestă în ciuda faptului că persoana în cauză acumulează orele potrivite de somn; trezirea vine adesea cu o senzație de oboseală, somnul fiind neodihnitor.

Disfuncție cognitivă – somnul neodihnitor poate afecta creierul, îngreunând amintirea lucrurilor, concentrarea și procesarea informațiilor. Acest lucru este adesea numit „ceață cerebrală”.

Dureri musculare și articulare, rigiditate și moleșeală – acest lucru creează disconfort și limitează mobilitatea.

Dureri de gât și ganglioni limfatici umflați – pot fi la nivelul gâtului sau la subraț.

Probleme digestive – greață, dureri abdominale, balonare și sindromul colonului iritabil.

Sensibilitate la lumină (fotofobie) și la zgomot (fonofobie) – poate înrăutăți simptomele și creează disconfort.

Intoleranță ortostatică – se manifestă ca o stare de amețeală, vertij sau leșin atunci când persoana se ridică în picioare, lucru ce poate, de asemenea, agrava simptomele.

Tulburări de depresie, anxietate, iritabilitate și schimbări de dispoziție – sunt destul de frecvente și afectează starea de bine generală.

Cum putem face diferența între oboseala normală și cea cronică?

Diferențierea între oboseala normală și sindromul de oboseală cronică poate fi dificilă, ambele fiind caracterizate prin senzații de oboseală și scăderea energiei.

Există însă și unele câteva diferențe cheie:

Debutul

Oboseala normală are de obicei un factor declanșator clar, cum ar fi efortul fizic, lipsa somnului sau stresul și se rezolvă odată ce cauza de bază este abordată.

Sindromul oboselii cronice se dezvoltă adesea treptat și poate să nu aibă un factor declanșator identificabil.

Durata

Oboseala normală este, de obicei, temporară și dispare cu odihnă sau modificări ale nivelului de activitate.

În schimb, oboseala cronică durează cel puțin șase luni și nu se ameliorează cu odihnă.

Simptome asociate

Oboseala normală poate fi însoțită de alte simptome, cum ar fi durerile musculare, somnolența sau ușoare dificultăți cognitive.

Cu toate acestea, sindromul oboselii cronice este caracterizat de o mulțime de alte simptome pe lângă oboseală, inclusiv disfuncții cognitive, somn neodihnitor, dureri musculare și articulare, dureri de cap și stare de rău post efort (înrăutățirea simptomelor după un efort fizic sau mental).

Severitate

Oboseala normală poate varia ca severitate în funcție de lucruri precum calitatea somnului, nivelul de stres și efortul fizic.

De obicei, nu afectează în mod grav funcționarea zilnică.

Oboseala cronică, pe de altă parte, este adesea severă și debilitantă, având un impact semnificativ asupra capacității unei persoane de a desfășura activități de rutină.

Impactul asupra vieții de zi cu zi

În timp ce oboseala normală poate interfera temporar cu activitățile zilnice, sindromul de oboseală cronică are un impact profund și persistent asupra capacității unei persoane de a lucra, studia, socializa și de a se angaja în activități de agrement.

Cum se poate trata în mod eficient oboseala cronică?

Tratarea sindromului de oboseală cronică implică, de obicei, o mulțime de abordări diferite pentru gestionarea simptomelor, îmbunătățirea funcțiilor și sporirea stării generale de bine.

Deși nu există un singur tratament universal eficient, există strategii de intervenție ce pot fi utile:

Terapia prin exerciții graduale

Creșterea treptată a nivelului de activitate fizică sub îndrumarea unui profesionist din domeniul sănătății poate ajuta la îmbunătățirea rezistenței și la reducerea severității simptomelor.

Este important să se înceapă încet și să se crească treptat nivelurile de activitate, monitorizând cu atenție simptomele.

Terapia cognitiv-comportamentală

Poate ajuta la gestionarea factorilor psihologici asociați cu oboseala cronică, cum ar fi depresia, anxietatea și stresul.

Aceasta îi ajută pe indivizi să dezvolte strategii de coping, să schimbe tiparele de gândire negative și să îmbunătățească starea generală de bine.

Modificări ale stilului de viață

Menținerea unui program de somn consistent, programarea activităților pentru a evita efortul excesiv, practicarea tehnicilor de gestionare a stresului (exerciții de conștientizare, exerciții de relaxare) și adoptarea unei diete echilibrate pot sprijini sănătatea generală și gestionarea simptomelor.

Medicamente

Anumite medicamente pot fi prescrise pentru a atenua simptome specifice, precum durerea, tulburările de somn și tulburările de dispoziție.

Este important să se lucreze îndeaproape cu un medic pentru a găsi tratamentul adecvat, pe baza nevoilor și preferințelor proprii.

Terapii alternative

Acupunctura, masajul, suplimentele nutritive și remediile pe bază de plante pot ajuta la ameliorarea simptomelor.

Asistență suplimentară

Conexiunea cu alte persoane care suferă de oboseală cronică și căutarea de suport din partea prietenilor, a familiei și a cadrelor medicale pot oferi sprijin emoțional, pot reduce sentimentul de izolare și pot îmbunătăți capacitatea de a face față situației.

Când poate să reprezinte oboseala o urgență ce necesită atenția unui specialist?

Oboseala poate fi un simptom al unei afecțiuni medicale subiacente.

În timp ce oboseala ocazională este obișnuită, anumite semne și simptome pot indica o problemă mai gravă.

E recomandat să se solicite asistență medicală în cazul în care sunt experimentate simptome precum:

oboseala severă care nu dispare cu odihnă poate fi un semn al unei probleme medicale acut
pierderea inexplicabilă în greutate ar putea fi un semn al diferitelor afecțiuni medicale
febră însoțită de oboseală poate fi semnul unei infecții sau al unei afecțiuni inflamatorii
oboseala împreună cu dureri în piept, dificultăți de respirație sau palpitații pot fi un semn de probleme cardiace sau pulmonare, care necesită asistență medicală urgentă
sentimentul de oboseală și amețeli, vertij, leșin sau pierderea cunoștinței ar putea indica probleme cardiace, deshidratare sau alte afecțiuni medicale grave, necesitând atenție imediată
o durere de cap severă însoțită de alte simptome precum confuzie, modificări ale vederii sau dificultăți de vorbire ar putea fi un semn al unei urgențe medicale precum un accident vascular cerebral sau o hemoragie la nivelul creierului
febra, frisoanele, transpirațiile sau ganglionii limfatici umflați ar putea fi un semn al unei infecții bacteriene sau virale
în cazul unei accidentări sau căzături, oboseala poate fi un semn al unor leziuni sau complicații subiacente

Stresul și insomnia

Viața este o serie continuă de provocări, de probleme care necesită atenție și soluții, atât la locul de muncă, cât și în plan personal.

Unele nu ne solicită foarte multă energie și nici nu implică doze ridicate de stres.

Altele însă ne copleșesc.

Pe măsură ce problema persistă, riscăm să devenim din ce în ce mai anxioși.

Nivelul de cortizol din organism crește, asta ne va afecta somnul, iar oboseala se va adânci.

Stresul poate lua multe forme, dar în mare vorbim despre:

stres acut – se manifestă pe termen scurt și însoțește adesea momentele trecătoare de panică. Ca atunci când realizăm că am ratat un termen limită pentru muncă sau când am experimentat emoția unui potențial accident. Astfel de momente sunt însoțite de creșteri ale tensiunii arteriale și ale ritmului cardiac, urmate de sentimente de iritabilitate, tristețe și anxietate, ce dispar destul de repede;
stresul acut episodic – este în esență o acumulare de momente individuale de stres acut, ce poate determina comportamente nesănătoase precum mâncatul excesiv sau consumul excesiv de alcool, ca soluție pentru atenuarea frustrărilor. Alte complicații includ depresia clinică și bolile de inimă, precum și performanțe slabe din punct de vedere profesional sau probleme în relația de cuplu sau familia;
stresul cronic – este generat de o varietate de factori care se manifestă un timp îndelungat, printre care sărăcia, abuzul și trauma. Există tendința de a interioriza experiențele dureroase iar, în timp, acest lucru va afecta echilibrul emoțional și va duce la sentimente de deznădejde.

Cum afectează stresul somnul ?

Insomnia este o tulburare de somn, derivată din stres.

Este definită ca dificultate persistentă în ceea ce privește debutul, menținerea sau calitatea generală a somnului.

Apare în ciuda timpului adecvat alocat pentru somn într-o anumită noapte, iar persoanele cu insomnie experimentează somnolență excesivă în timpul zilei, oboseală, iritabilitate și alte deficiențe atunci când sunt treji.

Estimările actuale sugerează că 10-30% dintre adulți trăiesc cu insomnie.

Factorii de stres, care persistă, pot contribui în mare măsură la insomnie.

Acești factori pot include:

probleme sau nemulțumiri la locul de muncă;
dificultăți conjugale sau familiale;
pierderea unei persoane dragi;
boală sau rănire majoră;
schimbări esențiale a stilului de viață.

Odată ce insomnia se instalează, oamenii se simt adesea îngrijorați în privința somnului și a altor aspecte ale vieții lor.

Acest lucru crește stresul de zi cu zi, care, la rândul său, exacerbează simptomele insomniei.

Nu toată lumea dezvoltă insomnie din cauza stresului constant.

În plus, simptomele insomniei pot dispărea odată ce situația stresantă se încheie.

Apoi, dacă reușim să avem parte de un somn de calitate pe noapte, acesta poate atenua considerabil stresul acumulat.

Eficiente în reducerea și eliminarea stresului sunt și menținerea unei vieți sociale active, legături apropiate cu prietenii sau familia, bazate pe sprijin reciproc, precum și exerciții fizice regulate.

Cum putem să prevenim în mod eficient stările de oboseală și epuizare?

Prevenirea oboselii și a epuizării presupune adoptarea unor obiceiuri de viață sănătoase și gestionarea eficace a stresului.

Prioritizarea somnului

Obiectivul este de a avea 7-9 ore de somn de calitate în fiecare noapte.

Dacă stabilim un program de somn regulat și formăm o rutină relaxantă înainte de culcare calitatea somnului se poate îmbunătăți.

Hidratarea

Consumul adecvat de apă pe tot parcursul zilei previne deshidratarea, care poate contribui la oboseală.

De asemenea, este recomandat să se limiteze consumul de băuturi cofeinizate și zaharoase, ce pot perturba hidratarea și nivelul de energie.

Dietă echilibrată

O dietă nutritivă bogată în fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase este benefică pentru prevenirea oboselii.

Este important să se prioritizeze mesele și gustările regulate și echilibrate pentru a menține un nivel constant de energie.

Exerciții fizice în mod regulat

Activitatea fizică regulată contribuie la îmbunătățirea stării generale de sănătate și a nivelului de energie.

Se recomandă cel puțin 150 de minute de exerciții aerobice de intensitate moderată sau 75 de minute de exerciții de intensitate ridicată pe săptămână, împreună cu antrenament de forță.

Gestionarea stresului

Practicarea unor tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi respirația profundă, meditația, yoga sau atenția, va putea reduce stresul și ar putea preveni epuizarea mentală și fizică.

Pauzele

Este recomandat să avem pauze regulate în rutina zilnică, în special în timpul perioadelor de ședere prelungită sau de activitate mentală sau fizică intensă.

Pauzele scurte pot ajuta la prevenirea epuizării și la menținerea concentrării și a productivității.

Stabilirea unor obiective realiste și a unor limite

Este indicat să se evite pe cât posibil suprasolicitarea și să se încerce stabilirea unor obiective și priorități realiste.

Când apare sentimentul de copleșeală, este bine ca anumite sarcini să fie delegate și să se spună nu unor responsabilități suplimentare.

Stabilirea unor limite sănătoase deopotrivă în viața personală și profesională contribuie la prevenirea stresului excesiv și epuizării.

Activități de relaxare

E important să se acorde atenție unor activități care promovează relaxarea și starea de bine, cum ar fi hobby-urile, petrecerea timpului cu cei dragi sau în natură.

Solicitarea de sprijin extern

Obiceiul de a vorbi despre sentimentele și preocupările proprii, ajută la ameliorarea stresului și la prevenirea epuizării emoționale, iar conexiunea cu prietenii, familia constituie un factor important pentru starea de bine.

Cum ne pot ajuta suplimentele naturale să facem față stărilor de oboseală și epuizare?

Suplimentele naturale pot ajuta la gestionarea oboselii și a epuizării, oferindu-i organismului nutrienții esențiali de care are nevoie pentru a produce energie, pentru a îmbunătăți starea generală de sănătate și pentru a ajuta la gestionarea stresului.

Adaptogeni

Plante precum Rhodiola rosea, Ashwagandha și Panax ginseng ajută organismul să se adapteze la stres și să-și îmbunătățească rezistența, ceea ce poate reduce oboseala și epuizarea.

Acestea susțin glandele suprarenale, care joacă un rol crucial în reglarea răspunsului organismului la stres.

Vitamine și minerale

Anumite vitamine și minerale sunt esențiale pentru energie și pentru sănătatea generală.

Suplimentele precum complexul de vitamine B (cum ar fi B12, B6 și acidul folic), magneziul și fierul pot ajuta la combaterea oboselii prin susținerea producției de energie, a transportului de oxigen și a funcției musculare.

Coenzima Q10 (CoQ10)

Este un antioxidant puternic și un cofactor care ajută celulele să producă energie.

Administrarea de CoQ10 poate ajuta la îmbunătățirea modului în care funcționează mitocondriile, ceea ce este important pentru menținerea nivelului de energie și reducerea oboselii.

Acizii grași Omega-3 din suplimentele de ulei de pește au proprietăți antiinflamatorii și susțin sănătatea creierului și funcția cognitivă.

Aceștia pot contribui la reducerea oboselii și la îmbunătățirea stării generale de bine.

Fierul

Deficitul de fier este o cauză frecventă a oboselii. Suplimentele de fier pot ajuta la corectarea anemiei prin deficit de fier și la ameliorarea oboselii.

Magneziul

Este implicat în peste 300 de reacții enzimatice din organism, ajută organismul la menținerea energiei și a funcției musculare.

Acesta poate ajuta la oboseală, crampe musculare și somn.

Vitamina D

Nivelurile scăzute de vitamina D contribuie la starea de oboseală, iar administrarea de suplimente specifice crește nivelul energic.

Soluții naturale pentru un plus de energie

În contextul multitudinii de preocupări și probleme cotidiene e dificil de menținut un echilibru în toate aspectele vieții, iar oboseala se poate instaura cu ușurință.

Cum oboseala poate fi fizică sau fizică și psihică, printr-un aport corect de suplimente alimentare potrivite, putem ajuta la refacerea rapidă a organismului.

Oboseala fizică, de exemplu, poate fi combătută prin menținerea sau refacerea aportului de vitamine și minerale din corp.

Plicurile de Vitamine și minerale Forte, solubile în apă au un conținut complex, fiind îmbogățite cu extracte de ginseng și guarana, alături de calciu, magneziu, fier, acid pantotenic, biotină și un întreg complex de vitamine.

Tot acest mix atent dozat reduce stările de oboseală, slăbiciune, epuizare și conferă un tonus general optim.

Un produs complex, de mare ajutor atât în condiţii normale, cât și în stări de deficit sau de necesităţi crescute este Nutrinergic.

Prin cele 70 de ingrediente active ce acționează sinergic, asigură necesarul zilnic de nutrienţi esenţiali, ameliorează stările de oboseală, slăbiciune, epuizare fizică și nervoasă, anemie, astenie, crește randamentul intelectual și a performanțelor fizice, reduce stresul fizic și mental.

În cazul oboselii generalizate, fizică și psihică, de mare ajutor sunt produsele pe bază de plante adaptogene.

Ingredientele standardizate, precum Rhodiola, Ginseng siberian și Schizandra, din Adaptonic sau extractele de Roiniță, Griffonia, Passiflora sau Sunătoare din Detenso Calm, ajută organismul să se adapteze în situații solicitante, contribuind la reducerea stresului, susținând imunitatea, menținând echilibrul funcțiilor metabolice și oferind confort psihic.

Tonic general conține o combinație de vitamine și minerale necesare funcționării normale a organismului, precum și ginseng panax ce îmbunătățește funcțiile generale și întărește rezistența naturală a organismului.

Este eficient în ameliorarea stărilor de oboseală, slăbiciune, epuizare fizică și nervoasă, crește randamentului intelectual (elevi, studenți) și performanțele fizice (sportivi), reduce stresul fizic și mental, combate îmbătrânirea prematură și poate ajuta la ameliorarea simptomelor de depresie, anxietate, neliniște, insomnie, instabilitate emoțională, deficit de atenție.

Energiva este un produs Alevia cu o formulă creată special pentru revitalizarea generală.

Vitaminele și mineralele asigură funcționarea optimă a organismului.

Ginkgo biloba susține funcțiile psihice și capacitatea de concentrare. Ginsengul energizează și revigorează din punct de vedere fizic și psihic.

Guarana stimulează sistemul nervos și oferă vitalitate și energie. Coenzima Q10 ajută la producerea energiei din organism.

Și întrucât perioadele stresante sau extrem de solicitante tind să impacteze negativ somnul, mergând chiar până în punctul apariției insomniilor, e nevoie de măsuri preventive sau corective încă de la primele simptome care ar putea indica modificări calitative și cantitative ale acestuia.

În dozele optime ale comprimatelor Detenso Somnalin, compușii din valeriană, roiniță, passiflora, hamei ajută la menținerea unui somn de calitate, contribuie la inducerea stării de relaxare, de calm și de bine, restabilind echilibrul în caz de anxietate ce afectează odihna.

Resurse:

https://www.medicalnewstoday.com/articles/248002

https://www.healthline.com/health/fatigue

https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/21206-fatigue

https://www.medicalnewstoday.com/articles/8877

-35%