Cuprins:
1. Ce este anxietatea?
2. Care sunt principalele cauze ale anxietății?
3. Care este diferența dintre stres și anxietate?
4. De câte tipuri poate fi anxietatea?
5. În ce moduri se poate manifesta anxietatea?
6. Cum ne poate afecta anxietatea sănătatea?
7. Când ar trebui să apelăm la un medic specialist pentru probleme legate de anxietate?
8. Cum putem gestiona în mod corect stările de anxietate?
9. Cum putem trata în mod eficient aceasta afecțiune?
10. Care sunt sfaturile și recomandările noastre pentru a ține sub control anxietatea?
Anxietatea afectează milioane de persoane din întreaga lume.
Se manifestă sub diferite forme, variind de la crize ocazionale de îngrijorare până la sentimente persistente și copleșitoare de frică și neliniște.
Poate afecta toate aspectele vieții, de la relațiile personale până la viața profesională, și poate diminua semnificativ bunăstarea generală a cuiva.
Deși este o experiență umană comună, înțelegerea și gestionarea anxietății este crucială pentru menținerea unei vieți echilibrate și împlinite.
Ce este anxietatea?
Anxietatea este o afecțiune complexă și cu multiple fațete de sănătate mintală ce generează o experiență profund subiectivă.
Apare ca urmare a interacțiunii complexe dintre procesele psihologice, fiziologice și neurobiologice ce modelează răspunsurile emoționale la amenințări percepute, implicând mecanisme complexe din creier, hormoni și neurotransmițători.
În creier, anxietatea implică în primul rând interacțiunea dintre amigdală, hipocamp și cortexul prefrontal.
Amigdala, denumită adesea „centrul fricii”, joacă un rol cheie în detectarea potențialelor amenințări și în declanșarea răspunsului la stres al organismului.
Acționează ca un sistem de alarmă, trimițând semnale care activează eliberarea hormonilor de stres, precum cortizolul și adrenalina.
Hipocampul, cunoscut pentru rolul său în formarea memoriei și reglarea emoțională, interacționează cu amigdala pentru a modula răspunsurile de anxietate.
Ajută la contextualizarea și interpretarea stimulilor primiti, permițând o evaluare mai nuanțată a potențialelor amenințări.
Cu toate acestea, la persoanele cu tulburări de anxietate, acest proces poate fi întrerupt, ducând la răspunsuri exagerate de frică chiar și în situații neamenințătoare.
Așadar, în esență, anxietatea este un răspuns natural la stres și amenințări potențiale, fiind un mecanism evolutiv care i-a ajutat pe strămoșii noștri să supraviețuiască în medii periculoase.
Cu toate acestea, în lumea modernă, anxietatea poate fi declanșată de o gamă largă de situații, de la vorbitul în public și interacțiuni sociale până la solicitările de la locul de muncă sau chiar incertitudini vagi cu privire la viitor.
Anxietatea nu este o experiență universală. Se manifestă diferit la fiecare persoană, cu intensități diferite și declanșatori specifici.
În cazul anumitor persoane, se poate manifesta sub formă de gânduri intruzive și un sentiment copleșitor de neliniște.
În cazul altora, poate provoca simptome fizice cum ar fi o bătăi accelerate ale inimii, dificultăți de respirație, tensiune sau dureri de cap.
Factori precum genetica, experiențele timpurii de viață și influențele mediului contribuie la dezvoltarea și manifestarea tulburărilor de anxietate.
Care sunt principalele cauze ale anxietății?
Anxietatea este influențată de diverși factori, însă își are rădăcinile în funcționarea complexă a creierului și a corpului nostru.
Una dintre cauzele sale cheie se află în circuitele complicate ale sistemului nervos.
Amigdala, o structură mică în formă de migdală, acționează asemenea unui sistem de alarmă interior.
Detectează rapid potențialele amenințări din mediul nostru și declanșează eliberarea hormonilor de stres.
La persoanele cu anxietate, acest sistem de alarmă poate deveni hipersensibil, lansând semnale inclusiv în situații nepotrivite.
Structura genetică aduce, de asemenea, un aport semnificativ în anxietate.
Studiile au arătat că anumite gene pot contribui la o susceptibilitate crescută la tulburările de anxietate.
Aceste gene influențează funcționarea neurotransmițătorilor, acele substanțe chimice din creier care reglează starea de spirit și emoțiile.
Când acești neurotransmițători, cum ar fi serotonina sau GABA, sunt dezechilibrați, pot apărea simptomele specifice de anxietate crescută.
Experiențele de viață și factorii de mediu modelează, de asemenea, nivelurile de anxietate.
Evenimentele traumatice, stresul cronic sau chiar schimbările semnificative ale vieții pot afecta sistemul de răspuns la frică al creierul.
De exemplu, o persoană care a experimentat un eveniment traumatic poate dezvolta anxietate crescută pe măsură ce creierul său încearcă să o protejeze de potențialele vătămări viitoare.
Un alt factor important implicat în anxietate este determinat de sistemul de răspuns la stres al corpului, cunoscut sub numele de axa HPA.
Când întâmpinăm stres sau percepem o amenințare, se eliberează o cascadă de hormoni, inclusiv cortizol.
La persoanele cu anxietate, acest sistem de răspuns la stres se poate deregla, ducând la un răspuns la stres exagerat și prelungit.
Adiacent, tiparele de gândire negative, cum ar fi gândirea catastrofală sau îngrijorarea excesivă, pot alimenta simptomele.
Aceste modele de gândire denaturează adesea percepția privind potențialele amenințări, fapt ce se traduce în răspunsuri de anxietate sporite.
Care este diferența dintre stres și anxietate?
Stresul și anxietatea sunt două concepte folosite adesea interșanjabil pentru a descrie experiențe aparent similare.
Cu toate acestea, ele sunt fenomene distincte cu mecanisme subiacente diferite.
Stresul este un răspuns la presiunile sau solicitările externe, percepute ca fiind provocatoare sau copleșitoare.
Poate fi declanșat de diverși factori, cum ar fi termenele limită la locul de muncă, dificultățile relaționale sau problemele financiare.
Atunci când ne confruntăm cu stres, corpul eliberează hormoni specifici precum cortizolul și adrenalina, pregătindu-ne pentru un răspuns de tip „luptă sau fugă”.
Această reacție fiziologică ne ajută să facem față situației imediate prin creșterea vigilenței, a ritmului cardiac și a tensiunii arteriale.
Anxietatea, în schimb, este un sentiment general de neliniște, îngrijorare sau teamă care apare pe fondul unor amenințări sau incertitudini viitoare.
Spre deosebire de stres, anxietatea nu este adesea legată direct de un factor sau eveniment anume.
Tinde să se manifeste prelungit și persistent prin sentimente de îngrijorare excesivă cu privire la diferite aspecte ale vieții.
Anxietatea se poate lua și forma unor simptome fizice, cum ar fi tensiune musculară, neliniște sau dificultăți de concentrare.
În timp ce stresul este de obicei un răspuns la presiunile externe, anxietatea poate apărea atât din surse externe, cât și din surse interne.
Factorii interni care contribuie la anxietate pot include predispoziție genetică, dezechilibre în chimia creierului sau experiențe traumatice anterioare.
Factorii externi pot implica factori de stres de mediu, cum ar fi schimbări majore în viață, interacțiuni sociale sau amenințări percepute.
O altă diferență constă în durata și intensitatea acestor experiențe.
Stresul este adesea un răspuns pe termen scurt care dispare odată ce factorul generator este rezolvat sau eliminat.
Poate avea chiar efecte pozitive, cunoscute sub numele de „eustres”, atunci când ne motivează și ne energizează.
În schimb, anxietatea tinde să persiste pe o perioadă mai lungă, extinzându-se dincolo de soluționarea evenimentului declanșator.
Poate deveni cronică și poate interfera cu viața de zi cu zi, ducând la comportamente de evitare sau la perturbări în muncă, relații și bunăstare generală.
Din punct de vedere biologic, stresul și anxietatea implică circuite cerebrale distincte.
Stresul activează în primul rând axa hipotalamo-pituitară-suprarenală (HPA), care controlează eliberarea hormonilor de stres.
Anxietatea, pe de altă parte, implică structuri precum amigdala și cortexul prefrontal, responsabile pentru procesarea emoțională și luarea deciziilor.
Dezechilibrele neurotransmițătorilor precum serotonina, norepinefrina și acidul gamma-aminobutiric (GABA) pot contribui, de asemenea, la tulburările de anxietate.
De câte tipuri poate fi anxietatea?
Anxietatea poate lua mai multe forme, iar persoanele pot experimenta o combinație de simptome sau chiar pot avea diagnostice care se suprapun.
Tulburarea de anxietate generalizată implică îngrijorare persistentă și excesivă cu privire la diferite aspecte ale vieții, cum ar fi munca, sănătatea, relațiile sau situațiile de zi cu zi.
Persoanelor afectate le este adesea dificil să-și controleze îngrijorările, iar anxietatea lor poate interfera cu funcționarea zilnică.
Simptomatologia fizică se traduce de regulă prin tensiune musculară, neliniște, iritabilitate și dificultate de concentrare.
Tulburarea de panică se caracterizează prin atacuri de panică recurente și neașteptate manifestate ca episoade bruște de frică sau disconfort intens, însoțite de simptome fizice precum bătăi rapide ale inimii, dificultăți de respirație, dureri în piept, amețeli și un sentiment de moarte iminentă.
Persoanele cu tulburare de panică dezvoltă adesea anxietate anticipativă, temându-se de viitoarele atacuri de panică.
Tulburarea de anxietate socială (fobie socială) se referă la acea teamă intensă de situații sociale și îngrijorare persistentă de a fi judecat sau umilit.
Atfel, persoanele cu o astfel de tulburarea pot evita întâlnirile sociale, vorbitul în public sau interacțiunile cu străinii.
În aceste situații pot apărea simptome fizice cum ar fi înroșirea, tremurul, transpirația și dificultatea de a vorbi.
Fobiile specifice se caracterizează printr-o frică sau anxietate intensă legată de un anumit obiect sau situație, cum ar fi înălțimi, păianjeni, zbor sau spații închise.
Frica este disproporționată față de pericolul real reprezentat de stimulul fobic, iar cei afectați fac în general eforturi mari pentru a evita obiectul sau situația de temut.
Tulburarea obsesiv-compulsivă implică gânduri repetitive și intruzive (obsesii) și comportamente sau ritualuri (compulsii) menite să reducă anxietatea.
Obsesiile comune includ frici de contaminare, îndoieli, gânduri intruzive despre rău și nevoia de simetrie.
Compulsiile, cum ar fi spălarea excesivă a mâinilor, verificarea sau numărarea, sunt efectuate pentru a atenua starea de neliniște, dar adesea devin consumatoare de timp și interferează cu funcționarea zilnică.
Tulburarea de stres post-traumatic se poate dezvolta ca urmare a experimentării unui eveniment traumatic. Ea implică simptome precum amintiri intruzive, coșmaruri, flashback-uri, suferință intensă și evitarea mementourilor asociate cu evenimentul traumatic. De asemenea, apar o excitare crescută, amorțeală emoțională și dificultăți de concentrare și de somn.
În ce moduri se poate manifesta anxietatea?
Anxietatea este un fenomen pervaziv cu impact asupra vieții individuale și cu manifestări extinse.
Simptome fizice:
– bătăi rapide ale inimii ca urmare a creșterii ritmului cardiac declanșate de răspunsul de luptă sau de fugă
– dificultăți de respirație din cauza creșterii frecvenței respiratorii și a respirației superficiale
– tensiune musculară sau rigiditate, adesea resimțită la gât, umeri și spate, ca rezultat al pregătirii organismului pentru o acțiune fizică ca răspuns la amenințările percepute
– tulburări gastro-intestinale manifestate prin dureri de stomac, greață, diaree sau sindrom de colon iritabil
Simptome cognitive și emoționale:
– îngrijorare excesivă și persistentă cu privire la diferite aspecte ale vieții, cum ar fi munca, relațiile, sănătatea sau evenimentele viitoare, griji ce pot fi greu de controlat și care interferează cu funcționarea zilnică
– gânduri multiple și intruzive ce fac dificilă concentrarea asupra sarcinilor și duc la un sentiment de copleșire mentală
– iritabilitate, ceea ce face persoanele să fie agitate și ușor de frustrat în situații care nu ar declanșa în mod obișnuit astfel de emoții
– frică și panică care implică creșteri bruște și copleșitoare de teamă, însoțite de simptome fizice, cum ar fi bătăi accelerate ale inimii, tremur și un sentiment de moarte iminentă
Simptome comportamentale:
– evitarea acelor situații provocatoare de anxietate, comportament ce poate limita participarea la anumite activități sau interacțiuni sociale
– neliniște, nevoia constantă de mișcare sau angajare în comportamente repetitive servind drept modalitate de a atenua tensiunea interioară cauzată de anxietate
– tulburări de somn cu dificultăți de a adormi, de a rămâne adormit sau de experimentare a unui somn agitat, ceea ce duce la oboseală și agravează și mai mult simptomele de anxietate
– concentrare diminuată ca urmare a faptului că mintea este asaltată de gânduri sau griji anxioase
Cum ne poate afecta anxietatea sănătatea?
Anxietatea nu este doar o experiență psihologică, ci poate avea efecte tangibile asupra sănătății noastre fizice.
Sănătatea cardiovasculară
Episoadele de anxietate prelungite sau frecvente pot pune o presiune suplimentară asupra inimii, contribuind potențial la dezvoltarea sau exacerbarea afecțiunilor cardiovasculare, cum ar fi hipertensiunea arterială (tensiune arterială ridicată) sau bolile de inimă.
Imunitatea
Anxietatea cronică poate duce la creșterea producției de hormoni de stres, cum ar fi cortizolul, care suprimă răspunsurile imune.
Ca atare, apare o susceptibilitate la infecții, vindecarea rănilor întârzie, iar capacitatea organismului de a lupta împotriva bolilor este afectată.
Sistemul digestiv
În perioadele de anxietate, corpul direcționează fluxul de sânge departe de organele digestive pentru a susține funcții esențiale, cum ar fi creșterea ritmului cardiac și tensiunea musculară.
Pot apărea astfel tulburări digestive, cum ar fi dureri de stomac, indigestie, diaree sau constipație.
În plus, anxietatea pe termen lung poate contribui la dezvoltarea sau exacerbarea afecțiunilor gastro-intestinale, cum ar fi sindromul colonului iritabil.
Tulburări de somn
Anxietatea poate perturba tiparele de somn, ducând la dificultăți de a adormi, de a rămâne adormit sau de a avea un somn odihnitor.
Lipsa unui somn de calitate duce si la creșterea oboselii, la afectarea funcției cognitive, la slăbirea sistemului imunitar și la un risc crescut de a dezvolta alte tulburări de sănătate mintală.
Sănătatea mintală și bunăstarea
Anxietatea prelungită sau severă poate contribui la dezvoltarea unor afecțiuni de sănătate mintală, cum ar fi depresia, deoarece cele două coexistă adesea.
De asemenea, anxietatea poate afecta funcționarea zilnică, poate interfera cu relațiile și poate reduce calitatea generală a vieții.
Când ar trebui să apelăm la un medic specialist pentru probleme legate de anxietate?
A ști când să mergi la medic pentru anxietate este un pas important către gestionarea și tratarea eficientă a acestei afecțiuni.
Iată câteva repere de luat în considerare în acest sens:
Simptome persistente de anxietate:
– îngrijorare sau frică excesivă care interferează cu activitățile zilnice
– neliniște, iritabilitate sau dificultăți de concentrare
– tulburări de somn, cum ar fi insomnia sau coșmarurile
– atacurile de panică frecvente caracterizate prin frică intensă și simptome fizice cum ar fi ritmul cardiac rapid, durere în piept sau dificultăți de respirație
Impact asupra vieții de zi cu zi:
– dificultate în menținerea relațiilor din cauza îngrijorării constante sau a fricilor iraționale
– scăderea performanței profesionale sau academice cauzată de distragerile legate de anxietate sau incapacitatea de a se concentra
– evitarea situațiilor sociale sau a activităților care anterior erau plăcute din cauza disconfortului indus de anxietate
Sănătate fizică:
– dureri de cap frecvente, migrene sau tensiune în mușchi
– probleme gastrointestinale, cum ar fi durerile de stomac, greața sau sindromul colonului iritabil
– simptome cardiovasculare precum ritm cardiac rapid, durere în piept sau hipertensiune arterială
– probleme respiratorii, inclusiv dificultăți de respirație sau hiperventilație
Sănătate mintală:
– depresie, cum ar fi tristețea persistentă, pierderea interesului sau modificări ale apetitului și ale tiparelor de somn
– tulburarea obsesiv-compulsivă, caracterizată prin gânduri intruzive și comportamente repetitive
– tulburarea de stres post-traumatic, rezultată din experiențe traumatice și care duce la flashback-uri, coșmaruri și hipervigilență
Distres personal semnificativ:
– frica sau teama care afectează funcționarea zilnică
– sentimente persistente de tristețe, deznădejde sau lipsă de motivație
– gânduri de sinucidere sau dorința de a se autovătăma
Cum putem gestiona în mod corect stările de anxietate?
A trăi cu anxietate este o provocare, însă există strategii și tehnici eficiente care permit gestionarea și reducerea impactului acesteia asupra vieții tale de zi cu zi.
Practicarea respirației profunde ajută la calmarea corpului și minții în momentele de anxietate.
Una dintre tehnicile de respirație profundă presupune inspirare timp de 4 secunde, ținerea respirației tot 4 secunde și expirarea pe gură alte 4 secunde, ciclul fiind repetat de mai multe ori.
Exerciții fizice regulate
Sunt recomandate cel puțin 30 de minute de exerciții de intensitate moderată în majoritatea zilelor săptămânii fie mers pe jos, jogging, dans sau mersul cu bicicleta.
Exercițiile fizice eliberează endorfine, care stimulează în mod natural starea de spirit și reduc stresul.
Obiceiuri sănătoase de somn
Lipsa de somn poate exacerba simptomele de anxietate.
Stabilirea unei rutine regulate de somn presupune culcarea și trezirea la ore constante, crearea unui mediu de somn calm și confortabil, evitarea activităților stimulatoare, a cofeinei și a dispozitivelor electronice aproape de ora de culcare, practicarea tehnicilor de relaxare, cum ar fi respirația profundă sau meditația, înainte de culcare.
Implementarea unor tehnici de management al stresului și încorporarea lor în rutina zilnică: practicarea meditației pentru a crește gradul de conștientizare a momentului prezent și a reduce gândurile care induc anxietatea; angajarea în activități plăcute, cum ar fi lectura, ascultarea muzicii sau hobby-urile, pentru a promova relaxarea și ameliorarea stresului; psihoterapie cognitiv-comportamentală (CBT).
Menținea un stil de viață echilibrat cu accent pe o dietă potrivită, bazată pe multe fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe, limitarea aportului de cofeină, alcool și alimente procesate, evitarea consumului excesiv de substanțe precum tutunul sau drogurile recreative, construirea unei rețele sociale de sprijin pentru a beneficia de sprijin emoțional și înțelegere.
Provocarea modelelor de gândire negativă ce implică convingeri și credințe iraționale folosind tehnici bazate pe dovezi precum restructurarea cognitivă: identificarea gândurilor negative care contribuie la anxietate, confruntarea validității acelor gânduri și identificarea dovezile care le contrazic, înlocuirea gândurilor negative cu alternative mai realiste și pozitive.
Cum putem trata în mod eficient aceasta afecțiune?
Tratarea anxietății implică o abordare cuprinzătoare care combină diverse strategii.
Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este un tratament larg recunoscut și eficient pentru anxietate ce se concentrează pe identificarea și modificarea tiparelor de gândire negative și a comportamentelor asociate cu anxietatea.
Componentele cheie ale TCC includ: restructurare cognitivă (provocarea și înlocuirea gândurilor iraționale cu altele mai raționale), terapia prin expunere (expunerea treptat la situații care provoacă anxietate pentru a construi reziliența și a reduce răspunsurile la frică), tehnici de relaxare (învățarea abilităților de relaxare, cum ar fi respirația profundă, relaxarea musculară progresivă și imageria ghidată), suport medicamentos (antidepresive pentru reglarea chimiei creierului).
Terapii bazate pe mindfulness. Practicarea mindfulness-ului a arătat rezultate promițătoare în reducerea anxietății.
Tehnici precum meditația mindfulness, yoga și tai chi pot ajuta la creșterea gradului de conștientizare a momentului prezent, la promovarea relaxării și la atenuarea simptomelor de anxietate.
Aceste abordări pun accent pe observarea fără judecată a gândurilor, emoțiilor și senzațiilor fizice.
Modificări ale stilului de viață
Includerea în rutina zilnică a unor practici precum: exerciții fizice regulate, dietă sănătoasă, o bună igienă a somnului.
Tehnici de management al stresului care să cuprindă: gestionarea timpului (prioritizarea sarcinilor, stabilirea unor obiective realiste și a unor limite sănătoase), tehnici de relaxare (practicarea respirației profunde, relaxarea musculară progresivă sau implicarea în activități care promovează relaxarea și ameliorarea stresului), sprijin social (menținerea unor legături puternice cu prietenii, familia sau grupurile de sprijin).
Auto-îngrijire și dezvoltarea abilităților de adaptare prin tehnici precum: implicarea în activități care aduc satisfacție, bucurie și distrag atenția de la gândurile anxiogene (hobby-uri, muzică, lectură, artă, ieșiri în natură).
Jurnal. Notarea gândurilor și sentimentelor aduce claritate și permite procesarea emoțiilor.
Sprijin psihoterapeutic pentru a primi îndrumare, sprijin și strategii suplimentare de coping.
Care sunt sfaturile și recomandările noastre pentru a ține sub control anxietatea?
Schimbările stilului de viață și psihoterapia sunt adesea abordările principale pentru gestionarea anxietății, însă anumite suplimente pot oferi un sprijin real în acest proces.
Acestea nu trebuie să înlocuiască îndrumarea și tratamentul profesional, ci mai degrabă să fie utilizate ca măsuri adjuvante.
Gama de produse Alevia include mai multe suplimente ce au la bază ingrediente cu beneficii cunoscute și recunoscute în diminuarea anxietății.
Unul dintre aceste suplimente este Detenso Stresalin Plus, produs ce are la bază 4 ingrediente 100% naturale, dozate optim și dedicat special ca adjuvant în stări de stres, anxietate, depresie ușoară si moderată, tulburari nervoase, hiperactivitate.
Conține extract de griffonia ce influențează secreţia de serotonină la nivelul creierului datorită substanţei naturale 5-HTP (la fel de eficientă precum antidepresivele sintetice) și induce astfel stări de calm și relaxare.
La acesta se adaugă extractele de sunătoare, roiniță și passiflora cu efecte pozitive asupra reducerii nivelului de cortizol și a stărilor de teamă nejustificată, inducerea stării de bine și a confortului psihic.
Adaptonic este un produs cu 60 de comprimate pe bază de substanțe adaptogene (extract de rhodiola, ginseng-siberian și schizandra) ce ajută organismul să se adapteze la factorii stresori interni și externi, fiind dedicat reducerii stresului și efectelor sale negative.
Rhodiola contribuie la menținerea vigorii, longevității și vieții sexuale active.
Ginsengul siberian energizează și revigorează fizic și psihic, iar Schizandra susține adaptarea organismului la stres.
Detenso Reviorant este recomandat în stări de suprasolicitare psihică și fizică, oboseală și epuizare datorate stresului cotidian.
Are la bază 4 ingrediente naturale al căror efect este susținut de conținutul suplimentar de magneziu și vitamine B, ce contribuie la funcționarea normală a sistemului nervos și imunitar.
5-HTP plus are la bază extracte de griffonia, valeriană, passiflora la care s-a adaugat magneziu și vitamina B6.
Produsul este extrem de benefic pentru liniștirea sistemului nervos, inducerea confortului psihic și hrănirea fibrei nervoase. 5-HTP (l-5-Hidroxitriptofan) este un aminoacid precursor al serotoninei, numită „substanţa fericirii” întrucât este responsabil de starea de bine psihică. 5-HTP este cel mai puternic antidepresiv natural.
Rhodiola sub formă de comprimate are efect adaptogen, susținând capacitatea de apărare a organismului la diferite tipuri de stres: intelectual, fizic, psihic, termic, lipsă de somn, expunere la substanțe toxice.
Menține natural acțiunea serotoninei, dopaminei și a metabolismului energetic celular, crescând, în același timp, capacitatea de utilizare a oxigenului celular. Este recomandată ca adjuvant în stres și oboseală, anxietate, atac de panică.
Prin conținutul său în substanțe biologic active (serotonină, dopamină și noradrenalină), sunătoarea contribuie la diminuarea stresului și a stărilor depresive anxioase.
Are efecte calmante în perioadele de tensiune nervoasă, reduce nivelul de cortizol și susține somnul profund și odihnitor.
De asemenea, suplimentele de magneziu în formula citrat reduc hormonii de stres (adrenalina) și ajută și la calmarea stărilor nervoase.
Resurse
https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/generalised-anxiety-disorder/overview/
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/anxiety/symptoms-causes/syc-20350961
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9536-anxiety-disorders
