fbpx

Corpul uman vine în contact cu milioane de agenţi patogeni în fiecare zi, asta fără a include bacteriile şi virusurile care există deja în mod normal în organismul nostru, ca cei din plămâni sau intestine. Și cu toate astea, ne îmbolnăvim destul de rar. De ce? Pentru că sistemul imunitar are grijă să rămânem sănătoşi într-o lume dominată de microorganisme.
Imunitatea este asemenea gărzii de corp a organismul şi este absolut esenţială supravieţuirii. În fapt, vorbim despre un sistem complex format din celule, ţesuturi, vase şi organe, a căror misiune este să ne ofere protecţie în faţa virusurilor, bacteriilor, paraziţilor, toxinelor, prevenind astfel bolile şi infecţiile.

Tipuri de sistem imunitar

Ne naştem cu un sistem imunitar de bază, primit prin intermediul placentei de la mamă. Acesta este imunitatea înnăscută, moştenită, care nu suferă modificări de-a lungul anilor. Ea este capabilă să recunoască în mare măsură agenții patogeni și să acționeze în câteva ore de la infectare. Totuşi, este relativ limitată și nu oferă protecție pe termen lung.

Află mai multe despre cum se formează imunitatea la copii şi cum poate fi susţinută aici.

Pe parcursul vieţii şi prin expunerea la diverşi germeni, sistemul imunitar se dezvoltă şi devine tot mai abil în a depista şi a lupta cu virusuri şi bacterii. Aceasta este imunitatea adaptativă sau dobândită, care răspunde în general la infecții în decurs de 5-7 zile și identifică specificitatea agentului patogen, pentru a-l putea recunoaște mai târziu.

Cum funcţionează sistemul imunitar

Sistemul imunitar este mai mult decât celebrele limfocite, acel tip de celule albe și principalele tipuri de celule imunitare, aflate în linia întâi a luptei cu germenii. Mai multe tipuri de celule, ţesuturi şi organe conlucrează pentru a da forţă organismului să se apere. Este vorba despre timus, splină, sistem limfatic, măduva osoasă, amigdale, celule albe, anticorpi, hormoni, iar fiecare dintre acestea are un rol bine definit.

În esenţă, sistemul imun detectează agenţii patogeni şi acţionează pentru a-i distruge. Pe lângă combaterea infecției în sine, acesta dispune de capacitatea de a-şi aminti agentul patogen pentru a reacţiona rapid atunci când se mai întâlneşte cu acesta. Astfel, oferă organismului imunitate pe termen lung împotriva bolilor.

Cum ne dăm seama că avem un sistem imunitar slăbit

După cum am văzut, sistemul imunitar are multe rotiţe. O disfuncție a uneia dintre ele poate însemna dereglarea întregului sistem în sine. De altfel, a fi bolnav este o expresie a unui sistem imunitar slăbit, care nu a putut rezista atacului unor viruși, bacterii și paraziți.
Iată semnele care arată că sistemul imunitar este slăbit:

  • o stare de oboseală generală şi prelungită, în ciuda unui program normal de somn
  •  răceli frecvente şi complicaţii ale acestora (bronşite, pneumonii) – 2-3 episoade de infecţii respiratorii într-un sezon ridică semne de întrebare
  • infecţii recurente la nivelul urechilor şi sinusurilor
  • probleme digestive precum diaree prelungită, constipație, greaţă
  • anemie şi vindecarea cu dificultate a rănilor
  • dureri musculare şi articulare frecvente provocate de inflamaţii
  • probleme ale pielii (eczemă, herpes)

Factorii care afectează negativ sistemul imunitar

Mai mulți factori influențează performanțele sistemului imunitar, iar un cumul al acestora poate crea mari probleme funcției imune. De exemplu, atunci când ne îmbolnăvim uşor după o perioadă aglomerată la muncă, e semn că organismul nostru a avut de suferit de pe urma stresului, oboselii, somnului insuficient şi alimentaţiei necorespunzătoare.
Sistemul imunitar se află atât sub influenţa factorilor interni, dar şi a factorilor de mediu.

  • Stresul şi anxietatea pe termen lung
  • Alimentaţie dezechilibrată (cu un aport insuficient de vitamine, minerale, antioxidanţi şi alţi nutrieţi), precum şi consumul de zahăr în exces
  • Somn insuficient
  • Alcoolul şi tutunul
  • Excesul de medicamente – antibioticele, de exemplu, atacă şi flora bacteriană a organismului, care are un rol important în sistemul imunitar
  • Obezitatea şi anumite boli precum diabet, cancer, SIDA
  • Igiena precară
  • Factori de mediu precum poluarea, pesticidele, substanţele chimice din diverse produse de uz casnic

Ce putem face pentru un sistem imunitar puternic, inclusiv în sezonul rece

„Îmbracă-te bine sau vei răci!”. Aceasta este una dintre asocierile comune legate de răceală şi sezonul rece. În realitate, expunerea la temperaturi reci moderate nu crește susceptibilitatea la infecție.
Există două explicaţii pentru care sezonul rece este şi sezonul răcelii şi gripei. Iarna, oamenii petrec mai mult timp în interior, în contact mai strâns cu alte persoane care pot transmite germeni. Apoi, virusul gripal rămâne în aer mai mult timp când aerul este rece și mai puțin umed. Aşadar, a fi bine în sezonul rece ţine mult de a avea un sistem imunitar puternic decât de a pune cele mai groase pulovere pe noi.
Cum facem să răcim mai puţin în sezonul rece? Prin prevenţie.
În termeni de specialitate, prevenţia înseamnă profilaxie, respectiv acele metode şi mijloace prin care se urmărește menținerea sănătății şi prevenirea îmbolnăvirilor, iar parte a profilaxiei este grija faţă de sistemul imunitar.

Cum susţinem sistemul imunitar

Menţinerea unei igiene corespunzătoare

Pare un lucru de la sine înţeles, dar simpla rutină a spălării mâinilor joacă un rol esenţial; în acest fel împiedicăm microbii să pătrundă în organism.
Spălarea mâinilor se face timp de 20 de secunde, folosind apă caldă și săpun, înainte de a găti sau a mânca şi după ce am tușit sau strănutat, după utilizarea toaletei sau atingerea suprafețelor publice.

Alimentaţia sănătoasă

O dietă care conţine cât mai multe fructe şi legume este o dietă care susţine deopotrivă imunitatea şi sănătatea organismului în general. Sunt foarte importante vitaminele C, A, E, B6 și B12 și mineralele, precum fierul și zincul. Printre alimentele care influenţează pozitiv imunitatea se numără peştele bogat în acizi graşi esenţiali, carnea roşie pentru proteine şi minerale, iaurt şi produse fermentate, kiwi, căpşunile, zmeura şi fructele de pădure pentru vitamina C, ardei gras, morcovul, ceapa şi usturoiul, ouăle, seminţele de floarea soarelui sau ceaiul verde.

Odihna

Somnul și imunitatea sunt strâns legate. Un somn inadecvat sau de calitate slabă este legat de o susceptibilitate mai mare la boală. S-a constat că mai puțin de 6 ore de somn în fiecare noapte creşte riscul contactării unei răceli. Adulţii ar trebui să doarmă cel puţin 7 ore/ noapte, copiii până la 10 ore/ noapte, iar bebeluşii 14 ore/ noapte.

Echilibrul emoţional

Stresul pe termen lung favorizează inflamația în corp și cauzează dezechilibre ale funcției celulelor imune. Meditația, sportul, yoga, hobby-urile, angajarea în activităţi plăcute, timpul petrecut cu cei dragi ne sunt de ajutor pentru a fi în echilibru emoţional şi a ţine stresul sub control.

Activitatea fizică

Corpul uman nu este construit să fie sedentar şi va funcţiona mereu mai bine dacă suntem activi fizic zilnic. Sportul crește rezistența şi capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor. Sunt recomandate cel puţin 30 minute de mişcare pe zi şi un antrenament care să includă cardio şi forţă. Când situaţia nu permite mai mult, chiar şi 10 minute de mişcare sunt bune.

Suplimentele alimentare

Există o corelaţie strânsă între aportul nutriţional şi modul în care funcționează linia a apărarea a organismului nostru. Astfel, răspunsul imun este compromis atunci când nutriția este deficitară, predispunând organismul la infecții, iar o nutriţie deficitară poate fi agravată de răspunsul imun la infecții. Chiar şi în condiţiile stilului de viaţă modern este destul de dificil de a asigura în permanenţă aportul nutritiv ideal. Studii arată că inclusiv în ţări unde accesul la mâncare sănătoasă este facil, diverşi alţi factori influenţează stilul alimentar, iar carenţele apar inevitabil. Suplimentele alimentare vin tocmai să susţină o dietă echilibrată, compensând cu un aport de vitamine, minerale, antioxidanţi, atunci când este nevoie.

Ingrediente naturale care cresc imunitatea

Diverse plante şi nutrienţi au rol important în creşterea rezistenţei organismului în sezonul rece.

Vitamina C

Una dintre cele mai cunoscute şi importante vitamine, ea acționează ca un antioxidant, are proprietăți antiinflamatorii şi poate fi deosebit de utilă în stimularea sistemului imunitar. Întrucât nu este sintetizată de organismul uman, vitamina C trebuie luată din alimentație. În sezonul rece însă, când sursele naturale sunt mai sărace, iar riscul răcelilor mare, administrarea vitaminei C este foarte benefică.

Zinc

Zincul este un mineral esenţial pentru sănătate, implicat în sinteza proteinelor şi reglarea producţiei de celule imune. Specialiştii avertizează că până și nivelurile ușor scăzute de zinc sunt în măsură să afecteze funcția imunitară. Ca supliment Zinc Optim 25mg , doza recomandată este de 25 mg/ zi.

Vitamina D3

Vitamina D este produsă de organism în urma expunerii la soare şi contribuie atât la menţinerea valorilor normale de calciu şi fosfor în sânge, dar acționează şi pentru susţinerea sistemul imunitar. Întrucât în sezonul rece, expunerea la soare este mult diminuată, nivelul de vitamina D din organism scade. Suplimentele naturale cu Vitamina D, ajută ca valorile să rămână în limite normale.

Echinacea

Echinacea este apreciată de sute de ani pentru conținutul de ulei volatil, compuşii săi cu proprietăţi antibacteriene şi antivirale şi ca sursă de antioxidanţi. Fie că vorbim de ceai de imunitate , sirop sau de comprimate , echinacea este ingredientul natural care, printre altele, acționează benefic asupra numărului şi activităţii leucocitelor, contribuind la funcționarea normală a sistemului imunitar.

Măceşe

Sunt foarte cunoscute ca plante medicinale. Au un conținut important de vitamina C, dar şi cantități semnificative de carotenoizi, precursori ai vitaminelor B1, B2, PP şi K. În ceaiuri sau în extracte specifice, măceşele stimulează imunitatea organismului şi contribuie la creşterea rezistenţei acestuia împotriva microorganismelor.

Propolis

Propolisul a fost folosit de secole, mai ales ca agent imunomodulator. Compoziţia sa complexă şi proprietățile anti microbiene cu spectru larg îl fac foarte util în lupta împotriva bacteriilor, virusurilor, paraziţilor. Este şi o sursă de vitamine C, E, B1, B2, B6 și minerale precum magneziu, calciu, potasiu, fier. Ca ingredient natural în suplimente pentru adulţi și copii, extractul de propolis reduce riscul contractării virozelor şi ajută inclusiv la tratarea simptomelor acestora.

Ghimbir

Această plantă aromată are multiple beneficii medicinale. Proprietățile antiinflamatoare și antioxidante ale ghimbirului îmbunătățesc imunitatea organismului şi ajută la funcţionarea normală a sistemului respirator. Consumul regulat de ceai de ghimbir întăreşte sistemul imunitar şi ține bolile departe.

De la spălatul pe mâini până la un stil de viaţă sănătos, în esenţă, a avea un sistem imunitar puternic înseamnă a fi atenţi la alegerile pe care le facem. Iar natura poate da o mână de ajutor atunci când unele reglaje nu pot fi făcute exclusiv din alimentație.

Cauta alte produse

ALTE ARTICOLE