Cuprins:
1. Tipuri de sistem imunitar
2. Cum funcţionează sistemul imunitar
3. Care sunt principalele sarcini ale sistemului nostru imunitar?
4. Cum ne dăm seama că avem un sistem imunitar slăbit
5. Ce complicații pot să apară din cauza unui sistem imunitar foarte slăbit?
6. Cum se poate testa imunitatea?
7. Factorii care afectează negativ sistemul imunitar
8. Ce putem face pentru un sistem imunitar puternic, inclusiv în sezonul rece
9. Cum susţinem sistemul imunitar
10. Cum ne pot ajuta suplimentele naturale să avem un sistem imunitar puternic?
11. Cum se administrează acestea într-un mod sigur pentru sănătate?
12. Ingrediente naturale care cresc imunitatea
Corpul uman vine în contact cu milioane de agenţi patogeni în fiecare zi, asta fără a include bacteriile şi virusurile care există deja în mod normal în organismul nostru, ca cei din plămâni sau intestine.
Și cu toate astea, ne îmbolnăvim destul de rar.
De ce? Pentru că sistemul imunitar are grijă să rămânem sănătoşi într-o lume dominată de microorganisme.
Imunitatea este asemenea gărzii de corp a organismul şi este absolut esenţială supravieţuirii.
În fapt, vorbim despre un sistem complex format din celule, ţesuturi, vase şi organe, a căror misiune este să ne ofere protecţie în faţa virusurilor, bacteriilor, paraziţilor, toxinelor, prevenind astfel bolile şi infecţiile.
Tipuri de sistem imunitar
Ne naştem cu un sistem imunitar de bază, primit prin intermediul placentei de la mamă.
Acesta este imunitatea înnăscută, moştenită, care nu suferă modificări de-a lungul anilor.
Ea este capabilă să recunoască în mare măsură agenții patogeni și să acționeze în câteva ore de la infectare.
Totuşi, este relativ limitată și nu oferă protecție pe termen lung.
Află mai multe despre cum se formează imunitatea la copii şi cum poate fi susţinută aici.
Pe parcursul vieţii şi prin expunerea la diverşi germeni, sistemul imunitar se dezvoltă şi devine tot mai abil în a depista şi a lupta cu virusuri şi bacterii.
Aceasta este imunitatea adaptativă sau dobândită, care răspunde în general la infecții în decurs de 5-7 zile și identifică specificitatea agentului patogen, pentru a-l putea recunoaște mai târziu.
Sistemul imunitar este un mecanism de apărare complex și vital în corpul uman care ne ajută să ne protejăm de diferiți agenți patogeni, cum ar fi bacterii, viruși și paraziți.
Este format din mai multe componente și tipuri diferite de răspunsuri imune, fiecare având un rol specific în apărarea organismului împotriva infecțiilor.
Iată câteva dintre principalele tipuri de răspunsuri ale sistemului imunitar:
Imunitatea înnăscută
Bariere fizice: prima linie de apărare include bariere fizice, cum ar fi pielea și membranele mucoase, care împiedică pătrunderea agenților patogeni în organism.
Celulele fagocitare: celule precum neutrofilele și macrofagele ce înghit și digeră invadatorii străini.
Răspuns inflamator: inflamația este un răspuns natural la rănire sau infecție și ajută la recrutarea celulelor imune la locul problemei.
Imunitate adaptativă
Imunitatea umorală: această ramură a imunității adaptive implică celulele B care produc anticorpi pentru a viza agenți patogeni specifici. Anticorpii neutralizează agenții patogeni și îi marchează pentru distrugere.
Imunitatea celulară: celulele T sunt jucătorii cheie în imunitatea celulară. Ele atacă direct celulele infectate și joacă un rol crucial în memoria imunitară.
Memoria imunologică: atât celulele B, cât și celulele T au celule de memorie care „își amintesc” de infecțiile anterioare. Acest lucru permite sistemului imunitar să răspundă mai eficient la expunerile ulterioare.
Imunitate pasivă
Imunitatea pasivă naturală: apare atunci când anticorpii sunt transferați de la mamă la făt în timpul sarcinii sau prin laptele matern.
Imunitatea pasivă artificială: implică injectarea de anticorpi preformați, oferind protecție imediată, dar pe termen scurt, împotriva agenților patogeni specifici.
Memoria imună înnăscută (imunitate antrenată):
Cercetări recente au arătat că unele celule imune înnăscute pot dezvolta o formă de memorie după expunerea la anumiți agenți patogeni sau vaccinuri.
Acest lucru permite un răspuns mai rapid și mai eficient la reinfecție.
Imunitatea mucoasei:
Suprafețele mucoasei, cum ar fi intestinul și tractul respirator, au propriile lor apărări imunitare specializate pentru a preveni infecțiile la aceste puncte de intrare vulnerabile.
Răspunsuri autoimune:
În unele cazuri, sistemul imunitar poate să funcționeze defectuos și să atace în mod greșit celulele și țesuturile proprii ale corpului, ducând la boli autoimune.
Imunosupresie:
Anumite tratamente și afecțiuni medicale pot slăbi sistemul imunitar, făcând organismul mai susceptibil la infecții.
Acest lucru se vede în cazuri precum transplantul de organe și unele tipuri de cancer.
Reactivitate încrucișată și alergii:
Uneori, sistemul imunitar poate reacționa la substanțe inofensive precum polenul sau anumite alimente, provocând reacții alergice.
Vaccinare:
Vaccinurile stimulează sistemul imunitar să producă un răspuns protector fără a provoca boala reală.
Acest lucru pregătește sistemul imunitar să lupte împotriva agentului patogen dacă va fi întâlnit în viitor.
Imunitatea de grup:
Atunci când o mare parte a populației devine imună la o boală, fie prin vaccinare, fie prin infecții anterioare, îi protejează indirect pe cei care nu sunt imuni prin reducerea răspândirii globale a agentului patogen.
Cum funcţionează sistemul imunitar
Sistemul imunitar este mai mult decât celebrele limfocite, acel tip de celule albe și principalele tipuri de celule imunitare, aflate în linia întâi a luptei cu germenii.
Mai multe tipuri de celule, ţesuturi şi organe conlucrează pentru a da forţă organismului să se apere.
Este vorba despre timus, splină, sistem limfatic, măduva osoasă, amigdale, celule albe, anticorpi, hormoni, iar fiecare dintre acestea are un rol bine definit.
În esenţă, sistemul imun detectează agenţii patogeni şi acţionează pentru a-i distruge.
Pe lângă combaterea infecției în sine, acesta dispune de capacitatea de a-şi aminti agentul patogen pentru a reacţiona rapid atunci când se mai întâlneşte cu acesta.
Astfel, oferă organismului imunitate pe termen lung împotriva bolilor.
Specific, sistemul imunitar funcționează printr-un răspuns foarte coordonat, care poate fi împărțit în mai mulți pași cheie.
Recunoaștere.
Răspunsul imun începe atunci când organismul recunoaște un invadator străin, cunoscut sub numele de antigen.
Antigenele sunt de obicei proteine sau alte molecule găsite pe suprafața agenților patogeni.
Celulele specializate ale sistemului imunitar, cum ar fi celulele dendritice, macrofagele și celulele B, joacă un rol crucial în recunoașterea antigenelor.
Prezentarea antigenului.
Anumite celule „captează” antigenele de la invadatori și le afișează pe suprafața lor.
Apoi, migrează către ganglionii limfatici, unde prezintă antigenele celulelor T, un tip de globule albe.
Activarea celulelor T.
Când celulele T întâlnesc antigenul, ele devin activate. Există două tipuri principale de celule T: celule T helper și celule T citotoxice.
Celulele T helper joacă un rol central în coordonarea răspunsului imun, în timp ce celulele T citotoxice atacă direct celulele infectate.
Producția de anticorpi.
Celulele B sunt responsabile pentru producerea de anticorpi, proteine care pot neutraliza agenții patogeni.
Ele sunt activate de celulele T helper.
Anticorpii circulă în sânge și marchează agenții patogeni pentru distrugerea de către alte celule ale sistemului imunitar.
Executarea răspunsului imun.
Odată activate, diferite celule imunitare, inclusiv fagocitele precum neutrofilele și macrofagele, lucrează pentru a elimina agentul patogen.
Ele înghit și digeră invadatorii.
Celulele T citotoxice recunosc și distrug celulele infectate prin eliberarea de substanțe toxice.
Inflamație.
Răspunsurile inflamatorii sunt declanșate pentru a recruta mai multe celule imunitare la locul infecției.
Inflamația poate provoca roșeață, umflare și căldură ca urmare a creșterii fluxului sanguin și a activității celulelor imune.
Memoria imunologică.
După ce o infecție este eliminată, se formează celulele B și T de memorie.
Aceste celule „își amintesc” de antigenul specific, permițând sistemului imunitar să răspundă mai eficient dacă același agent patogen este întâlnit în viitor.
Aceasta este baza imunității.
Reglare.
Sistemul imunitar este atent reglat pentru a-l împiedica să reacționeze excesiv sau să atace propriile celule ale organismului.
Celulele T reglatoare ajută la menținerea echilibrului.
Rezoluție.
Odată ce infecția este eliminată, activitatea sistemului imunitar revine la valoarea inițială, iar inflamația scade.
Vaccinarea.
Vaccinurile funcționează prin introducerea unei forme inofensive de antigen în organism.
Acest lucru declanșează un răspuns imunitar, permițând organismului să dezvolte celule de memorie fără a provoca boala.
Persoanele vaccinate sunt mai bine pregătite pentru a lupta împotriva agentului patogen real dacă sunt expuse la acesta mai târziu.
Care sunt principalele sarcini ale sistemului nostru imunitar?
Recunoașterea agenților patogeni.
Una dintre sarcinile fundamentale ale sistemului imunitar este identificarea și distingerea invadatorilor străini, cunoscuți sub numele de antigeni, și protejarea celulelor proprii ale corpului.
Acest proces de recunoaștere este crucial pentru generarea unui răspuns adecvat.
Apărare împotriva infecțiilor.
Sistemul imunitar apără organismul împotriva unei game largi de agenți patogeni, inclusiv bacterii, viruși, ciuperci și paraziți.
Face acest lucru prin diferite mecanisme, cum ar fi înghițirea și distrugerea agenților patogeni, eliberarea proteinelor antimicrobiene și atacul direct asupra celulelor infectate.
Memoria imună.
După ce întâlnește un antigen, sistemul imunitar formează celule de memorie care „își amintesc” de patogenul specific.
Această memorie imunologică permite sistemului imunitar să răspundă mai rapid și mai eficient dacă același agent patogen este întâlnit din nou în viitor.
Aceasta este baza imunității.
Repararea țesuturilor și vindecarea rănilor.
Pe lângă combaterea infecțiilor, sistemul imunitar joacă un rol în repararea țesuturilor și vindecarea rănilor.
Răspunsurile inflamatorii declanșate de sistemul imunitar ajută la recrutarea celulelor și moleculelor care ajută în procesul de vindecare.
Monitorizarea împotriva cancerului.
Sistemul imunitar joacă, de asemenea, un rol în detectarea și eliminarea celulelor anormale, inclusiv a celulelor canceroase.
Celulele T citotoxice și celulele natural killer sunt deosebit de importante în acest sens.
Homeostazia și auto-toleranța.
Sistemul imunitar trebuie să mențină un echilibru între lupta împotriva infecțiilor și evitarea autoatacului.
Mecanismele de toleranță asigură că sistemul imunitar nu vizează în mod greșit celulele proprii ale organismului, ceea ce poate duce la boli autoimune.
Îndepărtarea celulelor moarte și deteriorate.
Sistemul imunitar ajută la îndepărtarea celulelor moarte și deteriorate, inclusiv celulele care au suferit moarte celulară programată sau au fost lezate.
Reacții alergice și de hipersensibilitate.
În timp ce rolul principal al sistemului imunitar este de apărare, uneori poate răspunde inadecvat la substanțe inofensive, ducând la reacții alergice sau răspunsuri de hipersensibilitate.
Adaptare și învățare.
Sistemul imunitar este foarte adaptabil.
Poate învăța din întâlnirile anterioare cu agenți patogeni, permițându-i să modifice răspunsurile la amenințări specifice și să se adapteze în timp.
Răspuns la vaccinare.
Sistemul imunitar poate fi „antrenat” să recunoască și să-și amintească agenți patogeni specifici prin vaccinare.
Acesta este un mod proactiv de a pregăti sistemul imunitar pentru a evita viitoare infecții fără a provoca boala reală.
Menținerea sănătății generale.
Un sistem imunitar care funcționează corect este esențial pentru menținerea sănătății generale.
Este asemeni unui gardian care “patrulează” constant organismul, identificând și eliminând amenințările.
Cum ne dăm seama că avem un sistem imunitar slăbit
După cum am văzut, sistemul imunitar are multe rotiţe.
O disfuncție a uneia dintre ele poate însemna dereglarea întregului sistem în sine.
De altfel, a fi bolnav este o expresie a unui sistem imunitar slăbit, care nu a putut rezista atacului unor viruși, bacterii și paraziți.
Iată semnele care arată că sistemul imunitar este slăbit:
- o stare de oboseală generală şi prelungită, în ciuda unui program normal de somn,
- răceli frecvente şi complicaţii ale acestora (bronşite, pneumonii) – 2-3 episoade de infecţii respiratorii într-un sezon ridică semne de întrebare
- infecţii recurente la nivelul urechilor şi sinusurilor
- probleme digestive precum diaree prelungită, constipație, greaţă
- anemie şi vindecarea cu dificultate a rănilor
- dureri musculare şi articulare frecvente provocate de inflamaţii
- probleme ale pielii (eczemă, herpes)
Ce complicații pot să apară din cauza unui sistem imunitar foarte slăbit?
Un sistem imunitar grav slăbit, denumit adesea imunosupresie, poate lăsa organismul vulnerabil la o gamă largă de infecții și alte complicații de sănătate.
Susceptibilitate crescută la infecții.
Persoanele cu un sistem imunitar sever slăbit sunt mai susceptibile la infecții cauzate de bacterii, viruși, ciuperci și paraziți.
Infecțiile frecvente pot deveni severe sau recurente.
Infecții spontane.
Imunitatea slăbită permite agenților patogeni oportuniști care în mod normal nu provoacă boli la indivizii sănătoși să prospere.
Acestea includ agenți patogeni precum Candida, care pot duce la infecții severe.
Timpi de recuperare mai lungi.
Chiar și bolile minore sau infecțiile pot dura mai mult pentru a se recupera, deoarece capacitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva infecției este compromisă.
Risc crescut de cancer.
Un sistem imunitar slăbit este mai puțin eficient în recunoașterea și eliminarea celulelor anormale, ceea ce poate crește riscul de a dezvolta anumite tipuri de cancer, cum ar fi limfoamele.
Recurența infecțiilor controlate anterior.
Infecțiile care au fost controlate anterior și latente în organism, cum ar fi herpesul sau tuberculoza, se pot reactiva la persoanele cu sistemul imunitar compromis.
Afecțiuni cronice de sănătate.
Afecțiuni precum hepatita virală cronică și infecțiile fungice pot deveni persistente și dificil de gestionat.
Septicemie.
Infecțiile severe pot duce la septicemie, o afecțiune ce pune viața în pericol și în care agenții patogeni și toxinele lor se răspândesc în fluxul sanguin.
Disfuncție de organ.
În unele cazuri, infecțiile severe pot cauza disfuncție sau insuficiență de organ, în special la persoanele cu un sistem imunitar slăbit.
Infecții respiratorii recurente.
Imunitatea slăbită poate duce la infecții respiratorii recurente, făcând afecțiuni precum pneumonia mai frecvente și mai severe.
Probleme gastrointestinale.
Diareea cronică, gastroenterita și infecțiile gastro-intestinale pot apărea mai frecvent la persoanele imunocompromise.
Probleme ale pielii.
Infecțiile fungice sau bacteriene ale pielii pot fi recurente și dificil de tratat la persoanele cu un sistem imunitar compromis.
Alergii și tulburări autoimune.
Un sistem imunitar slăbit poate duce la un risc crescut de a dezvolta alergii și boli autoimune, deoarece funcțiile de reglare ale sistemului imunitar sunt perturbate.
Înrăutățirea stărilor preexistente.
Afecțiuni precum HIV/SIDA, anumite tipuri de cancer și boli autoimune se pot agrava atunci când sistemul imunitar este grav compromis.
Probleme în caz de vaccinare.
Persoanele cu un sistem imunitar slăbit pot să nu răspundă bine la vaccinuri, făcându-le mai susceptibile la bolile care pot fi prevenite prin vaccinare.
Cum se poate testa imunitatea?
Testarea funcționalității sistemului imunitar este un proces complex care implică diverse abordări și metode, în funcție de aspectele specifice ale imunității care trebuie evaluate.
Hemograma completă.
Este un test de sânge standard care oferă informații despre numărul și tipurile de celule sanguine din organism.
Anomalii ale numărului de celule albe din sânge pot indica probleme potențiale ale sistemului imunitar.
Numărul de celule imune.
Citometria în flux este o tehnică utilizată pentru a număra și analiza celulele imune, inclusiv celulele T, celulele B și celulele ucigașe naturale.
Ajută la evaluarea nivelurilor diferitelor populații de celule imune din sânge.
Niveluri de imunoglobuline.
Imunoglobulinele, cunoscute și sub numele de anticorpi, sunt cruciale pentru funcția imunitară.
Testele de sânge pot măsura nivelurile diferitelor tipuri de imunoglobuline, cum ar fi IgG, IgM și IgA, pentru a evalua producția de anticorpi.
Testul de proliferare a limfocitelor.
Acest test măsoară capacitatea limfocitelor (globulele albe din sânge, inclusiv celulele T și B) de a răspunde și de a se multiplica atunci când sunt expuse la antigeni specifici.
Evaluează funcționalitatea răspunsului imun adaptativ.
Testarea autoanticorpilor.
Autoanticorpii sunt anticorpi care vizează în mod greșit propriile țesuturi ale corpului, ducând la boli autoimune.
Testarea pentru autoanticorpi specifici poate ajuta la diagnosticarea afecțiunilor autoimune.
Răspunsuri la vaccinare.
Răspunsul la vaccinuri, cum ar fi producerea de anticorpi specifici după vaccinare, poate fi utilizat pentru a evalua eficacitatea sistemului imunitar.
De exemplu, testul titrului de anticorpi măsoară concentrația de anticorpi specifici ca răspuns la vaccinare.
Testarea alergiilor cutanate.
Testarea alergiilor, cum ar fi testul cutanat, ajută la determinarea hipersensibilității la alergeni.
Evaluează răspunsul sistemului imunitar la potențialii alergeni observând reacția pielii.
Numărul HIV și CD4.
Pentru persoanele cu risc sau infectate cu HIV, măsurarea numărului de celule T CD4+ este crucială.
Un număr scăzut de CD4 indică un sistem imunitar slăbit din cauza infecției cu HIV.
Markeri inflamatori.
Teste precum proteina C reactivă (CRP) și viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH) măsoară markerii inflamației.
Nivelurile crescute ale acestor markeri pot indica un răspuns imun la infecții sau alte afecțiuni de sănătate.
Testarea complementului.
Sistemul complement este un grup de proteine care lucrează cu sistemul imunitar pentru a elimina agenții patogeni.
Testele specifice complementului pot evalua funcționalitatea acestui sistem.
Profilarea citokinelor.
Citokinele reprezinta molecule de semnalizare care sunt produse de celulele imune.
Măsurarea nivelurilor de citokine poate oferi o perspectivă asupra răspunsului imun și a prezenței afecțiunilor inflamatorii sau legate de sistemul imunitar.
Teste funcționale.
Testele funcționale, cum ar fi testul funcției neutrofile, evaluează capacitatea celulelor imune de a-și îndeplini funcțiile, cum ar fi fagocitoza și explozia oxidativă.
Testare genetică.
Poate identifica mutațiile genetice care afectează sistemul imunitar, ducând la tulburări de imunodeficiență sau boli autoimune.
Factorii care afectează negativ sistemul imunitar
Mai mulți factori influențează performanțele sistemului imunitar, iar un cumul al acestora poate crea mari probleme funcției imune.
De exemplu, atunci când ne îmbolnăvim uşor după o perioadă aglomerată la muncă, e semn că organismul nostru a avut de suferit de pe urma stresului, oboselii, somnului insuficient şi alimentaţiei necorespunzătoare.
Sistemul imunitar se află atât sub influenţa factorilor interni, dar şi a factorilor de mediu.
Stresul cronic.
Stresul prelungit poate duce la eliberarea de hormoni de stres precum cortizolul, care poate suprima răspunsul imunitar.
Stresul cronic slăbește capacitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva infecțiilor.
Nutriție deficitară.
O dietă lipsită de nutrienți esențiali, vitamine și minerale poate afecta funcția imunitară.
Malnutriția poate duce la un sistem imunitar slăbit, făcând organismul mai susceptibil la infecții.
Lipsa de somn.
Somnul inadecvat poate perturba ritmurile circadiene naturale ale corpului și poate compromite funcția imunitară.
O lipsă constantă de somn poate face o persoană mai vulnerabilă la boală.
Fumatul.
Poate deteriora sistemul imunitar prin reducerea funcționalității celulelor imunitare și creșterea riscului de infecții respiratorii și alte probleme de sănătate.
Consumul excesiv de alcool.
Consumul de alcool cronic poate suprima sistemul imunitar, făcându-l mai puțin eficient în apărarea împotriva infecțiilor.
De asemenea, poate duce la inflamații și alte probleme de sănătate.
Inactivitate fizică.
Stilul de viață sedentar poate slăbi sistemul imunitar.
Activitatea fizică regulată susține funcția imunitară prin îmbunătățirea circulației sângelui și reducerea inflamației.
Obezitate.
Este asociată cu inflamația cronică, care poate impacta negativ sistemul imunitar.
De asemenea, poate duce la modificări metabolice care afectează funcția imunitară.
Afecțiuni medicale de bază.
Bolile cronice, cum ar fi diabetul, bolile autoimune și cancerul, pot slăbi sistemul imunitar, deoarece organismul este adesea ocupat cu gestionarea acestor afecțiuni.
Vârsta.
Sistemul imunitar slăbește în mod natural odată cu vârsta, fenomen cunoscut sub numele de imunosenescență.
Acest lucru face persoanele în vârstă mai susceptibile la infecții.
Medicamente imunosupresoare.
Unele medicamente, cum ar fi corticosteroizii și imunosupresoarele prescrise după transplantul de organe, pot suprima în mod intenționat sistemul imunitar pentru a preveni respingerea transplantului, dar pot crește și riscul de infecții.
Expunerea la toxine de mediu.
Expunerea la poluare sau metalele grele poate compromite funcția sistemului imunitar și poate crește riscul apariției diverselor probleme de sănătate.
Igienă inadecvată.
Practicile de igienă nepotrivite pot duce la un risc crescut de infecții, ce pot suprasolicita sistemul imunitar.
Spălarea adecvată a mâinilor și igiena sunt esențiale în prevenirea bolilor.
Infecții cronice.
Infecțiile în curs, cum ar fi HIV sau hepatita virală cronică, pot slăbi semnificativ sistemul imunitar în timp, făcând organismul mai susceptibil la alte infecții și boli.
Medicamente și tratamente medicale.
Anumite tratamente medicale, cum ar fi chimioterapia și radioterapia, pot slăbi sistemul imunitar ca efect secundar.
În mod similar, unele medicamente pentru bolile autoimune suprimă în mod intenționat sistemul imunitar.
Factori psihologici.
Afecțiuni de sănătate mintală, cum ar fi depresia și anxietatea, pot afecta funcția sistemului imunitar.
O stare mentală nesănătoasă poate face organismul mai susceptibil la infecții.
Ce putem face pentru un sistem imunitar puternic, inclusiv în sezonul rece
„Îmbracă-te bine sau vei răci!”. Aceasta este una dintre asocierile comune legate de răceală şi sezonul rece.
În realitate, expunerea la temperaturi reci moderate nu crește susceptibilitatea la infecție.
Există două explicaţii pentru care sezonul rece este şi sezonul răcelii şi gripei.
Iarna, oamenii petrec mai mult timp în interior, în contact mai strâns cu alte persoane care pot transmite germeni.
Apoi, virusul gripal rămâne în aer mai mult timp când aerul este rece și mai puțin umed.
Aşadar, a fi bine în sezonul rece ţine mult de a avea un sistem imunitar puternic decât de a pune cele mai groase pulovere pe noi.
Cum facem să răcim mai puţin în sezonul rece? Prin prevenţie.
În termeni de specialitate, prevenţia înseamnă profilaxie, respectiv acele metode şi mijloace prin care se urmărește menținerea sănătății şi prevenirea îmbolnăvirilor, iar parte a profilaxiei este grija faţă de sistemul imunitar.
Cum susţinem sistemul imunitar
Menţinerea unei igiene corespunzătoare
Pare un lucru de la sine înţeles, dar simpla rutină a spălării mâinilor joacă un rol esenţial; în acest fel împiedicăm microbii să pătrundă în organism.
Spălarea mâinilor se face timp de 20 de secunde, folosind apă caldă și săpun, înainte de a găti sau a mânca şi după ce am tușit sau strănutat, după utilizarea toaletei sau atingerea suprafețelor publice.
Alimentaţia sănătoasă
O dietă care conţine cât mai multe fructe şi legume este o dietă care susţine deopotrivă imunitatea şi sănătatea organismului în general.
Sunt foarte importante vitaminele C, A, E, B6 și B12 și mineralele, precum fierul și zincul.
Printre alimentele care influenţează pozitiv imunitatea se numără peştele bogat în acizi graşi esenţiali, carnea roşie pentru proteine şi minerale, iaurt şi produse fermentate, kiwi, căpşunile, zmeura şi fructele de pădure pentru vitamina C, ardei gras, morcovul, ceapa şi usturoiul, ouăle, seminţele de floarea soarelui sau ceaiul verde.
Odihna
Somnul și imunitatea sunt strâns legate.
Un somn inadecvat sau de calitate slabă este legat de o susceptibilitate mai mare la boală.
S-a constat că mai puțin de 6 ore de somn în fiecare noapte creşte riscul contactării unei răceli.
Adulţii ar trebui să doarmă cel puţin 7 ore/ noapte, copiii până la 10 ore/ noapte, iar bebeluşii 14 ore/ noapte.
Echilibrul emoţional
Stresul pe termen lung favorizează inflamația în corp și cauzează dezechilibre ale funcției celulelor imune.
Meditația, sportul, yoga, hobby-urile, angajarea în activităţi plăcute, timpul petrecut cu cei dragi ne sunt de ajutor pentru a fi în echilibru emoţional şi a ţine stresul sub control.
Activitatea fizică
Corpul uman nu este construit să fie sedentar şi va funcţiona mereu mai bine dacă suntem activi fizic zilnic.
Sportul crește rezistența şi capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor.
Sunt recomandate cel puţin 30 minute de mişcare pe zi şi un antrenament care să includă cardio şi forţă.
Când situaţia nu permite mai mult, chiar şi 10 minute de mişcare sunt bune.
Gestionarea stresului.
Stresul cronic poate slăbi sistemul imunitar.
Tehnicile de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, respirația profundă, yoga și mindfulness pot ajuta la reducerea nivelului de stres și susține funcția imunitară.
Suplimentele alimentare
Există o corelaţie strânsă între aportul nutriţional şi modul în care funcționează linia a apărarea a organismului nostru.
Astfel, răspunsul imun este compromis atunci când nutriția este deficitară, predispunând organismul la infecții, iar o nutriţie deficitară poate fi agravată de răspunsul imun la infecții.
Chiar şi în condiţiile stilului de viaţă modern este destul de dificil de a asigura în permanenţă aportul nutritiv ideal.
Studii arată că inclusiv în ţări unde accesul la mâncare sănătoasă este facil, diverşi alţi factori influenţează stilul alimentar, iar carenţele apar inevitabil.
Suplimentele alimentare vin tocmai să susţină o dietă echilibrată, compensând cu un aport de vitamine, minerale, antioxidanţi, atunci când este nevoie.
Hidratarea adecvată.
Este esențială pentru buna funcționare a sistemului imunitar.
Apa ajută la eliminarea toxinelor din organism și ajută la circulația celulelor imunitare.
Limitarea alcoolului și tutunului.
Consumul excesiv de alcool și tutun pot slăbi sistemul imunitar.
Reducerea sau renunțarea la aceste obiceiuri poate îmbunătăți funcția imunitară și sănătatea generală.
Menținerea unei greutăți sănătoase.
Obezitatea este asociată cu inflamația și poate avea un impact negativ asupra sistemului imunitar.
Menținerea unei greutăți sănătoase prin dietă și exerciții fizice este esențială.
Vaccinarea.
Vaccinările sunt o modalitate proactivă de a stimula capacitatea sistemului imunitar de a recunoaște și de a se apăra împotriva infecțiilor specifice.
Conexiunea socială.
Izolarea socială și singurătatea pot avea efecte negative asupra sistemului imunitar.
Mențineți legăturile sociale și implicați-vă în activități care promovează bunăstarea.
Probioticele.
Se găsesc în iaurt și alte alimente fermentate, pot promova sănătatea intestinului și pot susține sistemul imunitar.
Un microbiom intestinal sănătos este legat de un răspuns imunitar mai puternic.
Expunerea adecvată la lumina soarelui.
Lumina soarelui ajută organismul să producă vitamina D, care joacă un rol în funcția imunitară.
Petreceți timp în aer liber pentru a vă asigura că primiți suficientă lumină solară sau luați în considerare suplimentele de vitamina D dacă este necesar.
Mențineți o perspectivă pozitivă.
O mentalitate pozitivă și un sentiment de bunăstare pot avea un impact favorabil asupra sistemului imunitar.
Angajați-vă în activități care aduc bucurie și mulțumire.
Cum ne pot ajuta suplimentele naturale să avem un sistem imunitar puternic?
Suplimentele naturale pot juca un rol de susținere în promovarea unui sistem imunitar puternic atunci când sunt utilizate împreună cu un stil de viață sănătos, inclusiv o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate și gestionarea stresului.
Deși aceste suplimente nu sunt un înlocuitor pentru aceste practici, ele pot completa sănătatea generală prin furnizarea de nutrienți și compuși esențiali care susțin funcția imunitară.
Iată câteva moduri prin care suplimentele naturale pot ajuta la întărirea sistemului imunitar:
Anumite vitamine și minerale sunt esențiale pentru sănătatea sistemului imunitar.
Vitamina C, de exemplu, este cunoscută pentru proprietățile sale antioxidante și pentru capacitatea sa de a susține funcția imunitară.
În mod similar, zincul este esențial pentru dezvoltarea și funcționarea celulelor imunitare.
Antioxidanți.
Antioxidanți precum vitamina E, seleniul și beta-carotenul ajută la neutralizarea radicalilor liberi dăunători din organism.
Prin reducerea stresului oxidativ, acești compuși susțin sănătatea și funcționarea celulelor imune.
Probiotice.
Suplimentele probiotice conțin bacterii benefice care promovează un microbiom intestinal sănătos.
Un microbiom intestinal echilibrat este esențial pentru un sistem imunitar puternic, deoarece o parte semnificativă a celulelor imunitare se află în intestin.
Probioticele ajută la reglarea răspunsului imunitar și protejează împotriva agenților patogeni dăunători.
Unele extracte de ciuperci, cum ar fi reishi, shiitake și maitake, conțin compuși precum beta-glucanii care au efecte de modulare a sistemului imunitar.
Aceste suplimente pot spori răspunsul imunitar al organismului.
Vitamina D.
Vitamina D joacă un rol crucial în reglarea imunității.
Nivelurile adecvate de vitamina D sunt asociate cu un risc redus de infecții și cu un răspuns imunitar echilibrat.
Suplimentele de vitamina D sunt recomandate în mod obișnuit, în special la persoanele cu deficiențe.
Soc.
Are proprietăți antivirale și pot ajuta la reducerea duratei și severității simptomelor răcelii și gripei.
Astragalus.
Rădăcina de astragalus este un supliment din plante care întărește sistemul imunitar, îmbunătățește rezistența la infecții și susține sănătatea generală.
Echinaceea.
Este adesea folosită ca remediu pe bază de plante pentru a preveni sau a reduce durata răcelii comune și a altor infecții respiratorii.
Cum se administrează acestea într-un mod sigur pentru sănătate?
Administrarea suplimentelor naturale pentru imunitate într-un mod sigur și conștient este esențială pentru a maximiza beneficiile potențiale ale acestora, minimizând în același timp orice riscuri potențiale sau efecte secundare.
Iată câteva recomandări:
Consultați medicul.
Înainte de a începe orice nou regim de suplimente, consultați un medic sau un dietetician.
Acesta vă pot ajuta să vă evaluați nevoile individuale de sănătate și să determinați ce suplimente sunt potrivite.
Alegeți produse de înaltă calitate.
Achiziționați suplimente de la mărci consacrate și de încredere.
Căutați produse care au fost testate pentru calitate și puritate.
Citiți cu atenție etichetele pentru a vă asigura că obțineți ingredientele și dozele dorite.
Urmați dozele recomandate.
Respectați întotdeauna dozele recomandate furnizate pe eticheta suplimentului sau conform recomandărilor medicale.
Administrarea unor cantități excesive de anumite suplimente poate avea efecte adverse.
Combinați suplimentele cu o dietă sănătoasă.
Suplimentele sunt menite să completeze, nu să înlocuiască, o dietă sănătoasă.
Continuați să mâncați o gamă hrănitoare și diversificată de alimente pentru a vă asigura că primiți un spectru larg de nutrienți.
Luați corect suplimentele.
Unele suplimente sunt absorbite cel mai bine cu alimente, în timp ce altele trebuie luate pe stomacul gol.
Urmați recomandările de pe eticheta produsului sau consultați medicul pentru îndrumare.
Fiți precauți în privința administrării combinate.
Este posibil ca anumite suplimente să interacționeze între ele sau cu medicamentele pe care le luați.
Consultați medicul dacă intenționați să luați mai multe suplimente simultan.
Atenție la reacții alergice.
Dacă aveți alergii sau sensibilități cunoscute, fiți conștienți de ingredientele din suplimentele pe care le luați și urmăriți eventualele reacții adverse.
Monitorizarea efectelor secundare.
Acordați atenție modului în care corpul răspunde la suplimente.
Dacă aveți reacții adverse neobișnuite sau adverse, întrerupeți utilizarea și solicitați asistență medicală.
Evitați supra-dozarea.
Dozele mari de anumite vitamine și minerale pot fi dăunătoare.
Respectați doza zilnică recomandată și evitați dozarea excesivă, cu excepția cazului în care acest lucru este recomandat în mod specific de către un medic.
Utilizați suplimente naturale ca parte a unei abordări holistice.
Suplimentele naturale ar trebui integrate într-o strategie mai amplă de menținere și îmbunătățire a sănătății generale, care include o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate, somn bun, gestionarea stresului și alți factori de stil de viață.
Ingrediente naturale care cresc imunitatea
Diverse plante şi nutrienţi au rol important în creşterea rezistenţei organismului în sezonul rece.
Vitamina C
Una dintre cele mai cunoscute şi importante vitamine, ea acționează ca un antioxidant, are proprietăți antiinflamatorii şi poate fi deosebit de utilă în stimularea sistemului imunitar.
Întrucât nu este sintetizată de organismul uman, vitamina C trebuie luată din alimentație.
În sezonul rece însă, când sursele naturale sunt mai sărace, iar riscul răcelilor mare, administrarea vitaminei C este foarte benefică.
Zinc
Zincul este un mineral esenţial pentru sănătate, implicat în sinteza proteinelor şi reglarea producţiei de celule imune.
Specialiştii avertizează că până și nivelurile ușor scăzute de zinc sunt în măsură să afecteze funcția imunitară.
Ca supliment Zinc Optim 25mg , doza recomandată este de 25 mg/ zi.
Vitamina D3
Vitamina D este produsă de organism în urma expunerii la soare şi contribuie atât la menţinerea valorilor normale de calciu şi fosfor în sânge, dar acționează şi pentru susţinerea sistemul imunitar.
Întrucât în sezonul rece, expunerea la soare este mult diminuată, nivelul de vitamina D din organism scade.
Suplimentele naturale cu Vitamina D, ajută ca valorile să rămână în limite normale.
Echinacea
Echinacea este apreciată de sute de ani pentru conținutul de ulei volatil, compuşii săi cu proprietăţi antibacteriene şi antivirale şi ca sursă de antioxidanţi.
Fie că vorbim de ceai de imunitate , sirop sau de comprimate , echinacea este ingredientul natural care, printre altele, acționează benefic asupra numărului şi activităţii leucocitelor, contribuind la funcționarea normală a sistemului imunitar.
Măceşe
Sunt foarte cunoscute ca plante medicinale.
Au un conținut important de vitamina C, dar şi cantități semnificative de carotenoizi, precursori ai vitaminelor B1, B2, PP şi K.
În ceaiuri sau în extracte specifice, măceşele stimulează imunitatea organismului şi contribuie la creşterea rezistenţei acestuia împotriva microorganismelor.
Propolis
Propolisul a fost folosit de secole, mai ales ca agent imunomodulator.
Compoziţia sa complexă şi proprietățile anti microbiene cu spectru larg îl fac foarte util în lupta împotriva bacteriilor, virusurilor, paraziţilor.
Este şi o sursă de vitamine C, E, B1, B2, B6 și minerale precum magneziu, calciu, potasiu, fier.
Ca ingredient natural în suplimente pentru adulţi și copii, extractul de propolis reduce riscul contractării virozelor şi ajută inclusiv la tratarea simptomelor acestora.
Ghimbir
Această plantă aromată are multiple beneficii medicinale.
Proprietățile antiinflamatoare și antioxidante ale ghimbirului îmbunătățesc imunitatea organismului şi ajută la funcţionarea normală a sistemului respirator.
Consumul regulat de ceai de ghimbir întăreşte sistemul imunitar şi ține bolile departe.
De la spălatul pe mâini până la un stil de viaţă sănătos, în esenţă, a avea un sistem imunitar puternic înseamnă a fi atenţi la alegerile pe care le facem.
Iar natura poate da o mână de ajutor atunci când unele reglaje nu pot fi făcute exclusiv din alimentație.
Resurse:
https://www.summithealth.com/health-wellness/boosting-your-winter-immune-system
https://www.summithealth.com/health-wellness/boosting-your-winter-immune-system
https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/immune-system
https://www.chop.edu/centers-programs/vaccine-education-center/human-immune-system/types-immunity
